Ochii-mi varsă peste lume
corul ploilor nebune
numai eu și umbra mea
ne vom îneca
O tristețe cât Sahara
sigilează închisoarea
pe unde vom evada
eu și umbra mea ?
Viața iarăși se complică
risc să mor curând de frică
spânzurat de o lalea
odată cu umbra mea
Clipa nu mai are vreme
să renunțe și se teme
c-a găsit în vis la ea
pași lăsați de umbra mea
29 aprilie 1995
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu