sâmbătă, 11 iulie 2026

Cum să-ndreptăm Țara


 

Noi suntem semințe


 

Amar, amara mea



 

Doar ține-mi mâna


 

DE VINĂ E LUNA

Uneori ne este frică să fim fericiți

și totuși înaintăm printre țesuturi

până când ne izbește lumina în plex

Atunci știm că drumul spre fericire 

e pe sensul invers


O emoție copleșitoare, 

un surâs aproape stingher

schimbă axa de rotație a lumii

și ne îmbrățișează într-un colț albastru de cer


Ea e atât de frumoasă 

încât razele soarelui pălesc

O privești cum înfășoară aerul și-ți spui:

”Doamne, cât de mult o iubesc!”


Și, ca și cum te-ar auzi,

își întoarce privirea

și se miră, contopindu-se cu aerul tău:

”Aceasta-i iubirea?!”


Nimeni în golul din jur, 

doar frunzele amare foșnesc

ca și cum ar înțelege ceva

”Cât de mult te iubesc, draga mea!”


Câteodată nu înțelegem 

de ce, în depărtare,

amintirile ne fac cu mâna;

de vină e luna!


10 iulie 2026

joi, 9 iulie 2026

De-ai fi a ta


 

N-am dreptul să îmi fie dor de tine


 

CÂND AM SĂ PLEC ÎN ATLANTIDA

Când am să plec în Atlantida, 

fiindcă am să plec cândva,

de atâta dor de mine, draga mea,

o să auzi, în vis, 

cum calc desculț prin paradis


Chiar dacă nu mai sunt,

te rog să-mi spui ce te doare

și-n zori de zi am să-ți aduc

din Atlantida câte-o floare


Și dacă adorm lângă tine

în timp ce zefirul adie sublim,

poate te muți definitiv în mine

ca să putem, pe veci, să ne iubim


7 iulie 2026