Țara noastră suferă-n tăcere,
mercenarii o vând la prețuri mici,
patrioții sunt biete himere,
parcă nu mai sunt români aici
Toți s-au dus uitând de casa noastră
și-au lăsat pizmașii regi în locul lor,
nicio lampă nu e la fereastră,
parcă nici n-a existat acest popor
La conducere s-așază periodic monștri
care jefuiesc și mint și fură,
nimănui nu-i pasă de ai noștri,
fiarele sangvine îi privesc cu ură
Cum se poate să se întâmple iar
să se bejenească țara toată,
cum de acceptăm acest calvar
cum de ne strivește aceeași roată
ce pe Horea l-a înălțat la cer
lângă Dumnezeu Atoateștiutorul,
deodată mi se face ger
și îmi plânge-n suflet Tricolorul
Am s-aprind un foc în poezie
ca să ardă putregaiul tot,
să se ducă pegra pe pustie,
să scăpăm odată din complot
Dacă mai puteți, veniți și voi,
poate vă e dor de țara voastră;
pe cărare-s oase de eroi
și petale dintr-o floare albastră
Poate vom pieri înainte de-a vedea
Patria din nou biruitoare,
dar o s-o veghem de pe o stea
și-o să fim în razele de soare
29 iunie 2026
