Tu, cea frumoasă, ce-ai trecut prin sufletul meu

 

Eu vreau doar părul să ți-l despletesc

 

Opriți războiul, ticăloșilor!

 

Octombrie

 

Iubește-mă când ești singură și ți-e frig

 

Iertările

 

Ea n-o să se întoarcă niciodată

 

Dincolo de iubire

 

NU TE CUNOSC

Tu nu ai să știi niciodată

cât gol ai ocupat în mine,

tu n-ai să știi niciodată

cine-i îngerul rătăcit prin cetăți în ruine

Și totuși o dată în viață

ne aruncăm din cerul albastru în mare,

căderea e singura cale

spre înălțare

Poate a meritat să ne cunoaștem, 

sublim a fost tot ce-a fost,

și totuși dacă îngerul mă-ntreabă

nu am să recunosc că te cunosc

5 octombrie 2026

APRINDE FOCUL

Aprinde-mi, draga mea, în suflet focul,

să ardă vreascurile și cenușa

pe care a călcat norocul

și-nchide cu un lacăt ușa

să nu mai bată viscolul câinesc,

să-mprăștie în jur mirarea;

aprinde focul ca să te iubesc

până auzi din univers chemarea

Și poate de atâta elocință

s-or pune capăt marilor înfrângeri

și vom redeveni ființă

din care zboară câteodată îngeri

Deci nu uita și-aprinde focul

să ardă tot pustiul pân la capăt,

împrăștie în jurul tău norocul

și-nchide-mă în tine cu un lacăt...

5 octombrie 2026