duminică, 14 iunie 2026

A fost odată un luptător


 

CÂND ZÂMBEȘTI

Când zâmbești 

soarele răsare în inima mea

Povestea noastră 

nu e înscrisă în cuvinte,

ci în tăcerile 

și în bătăile inimii mele


Stăm printre nori 

și privim lumea

Numai câteodată, 

când o rază de soare

aprinde rugul inimii

sărim în marea albastră

Nicio cădere nu e mai mare

ca dragostea noastră


12 iunie 2026

BĂTĂI DE INIMĂ

Nu-mi mai amintesc prima zi,

numai bătăile inimii mi le amintesc,

erau atât de apropiate una de alta

încât planeta se învârtea invers


”Trebuie că se întâmplă ceva minunat”,

i-am spus îngerului ce se juca cu lumina albastră,

”...parcă mi-au crescut aripi și zbor,

parcă sunt un abur pe fereastră...”


Desculț prin rouă am traversat lumina,

soarele se-ncuiase în meninge,

nu era nimic din ce-aș fi putut știi,

încă se aude fericirea cum plânge


Nicio înserare n-avea să mai vină

decât cu fluturii ce-o aduceau ușor

Și îngerul mi-a spus: ”Așa-i iubirea

și ceea ce te doare este un dor


Și dorul se preface-n înger

și îngerul în tine se ascunde,

și vii și pleci, și pleci și vii,

nu știi de ce și nici pe unde...”


Și totuși, uneori, când gândul fuge

și sorbi tăcut paharul de cucută,

prin sânge se deschide-o cale

tot căutând iubirea ta pierdută


Luminile amurgului se aprind

când cad meteoriții vieții-n suflet,

printre bătăi de inimă m-ascund

și-ascult cum plânge îngerul în cântec


12 iunie 2026