Adi Sfintes
luni, 4 mai 2026
duminică, 3 mai 2026
POATE EȘTI TU
Îmi amintești de cineva din trecutul îndepărtat,
cineva care mi-a fost foarte drag,
mi-amintești de îngerul meu
ce-mi veghea visele
și-l aștepta desculț pe Dumnezeu
Viața e o furtună capricioasă,
acum te scalzi în lumina soarelui,
în ochii-i adânci
și peste o clipă
ești naufragiat pe stânci
De aceea, după ce furtuna a măturat inima
și dincolo de prag,
după ce vântul s-a oprit,
iar apele s-au retras
de pe țărmul pustiu,
ți-amintești de cineva drag
Poate este o umbră, poate ecoul,
poate este chiar ea;
poate este îngerul
ce n-a vrut să-ți dea drumul să pleci
prin curcubeu,
poate ești tu
așteptându-l desculț pe Dumnezeu
2 mai 2026
CÂND NINGE ÎN SUFLET CU STELE
Erai așa frumoasă sub ninsoare
de parcă tu ninsoare-n cer erai,
și-n zori de zi și-n înserare
cu inima mea te jucai
Te strigam și ecoul pierdut
acoperea golul din jur cu lumină,
sufletul meu nenăscut
aștepta întâmplarea divină
Ningea cu stele albastre între noi,
noi eram îngeri cu aripi de ceară,
nuferi crescuți în noroi,
călători destrămându-se-n seară
Te sărut dacă am să te văd
cum cobori pe o floare de nalbă,
să mă duci înapoi în prăpăd
prins de sufletul tău ca o salbă
Dacă poți să mai ningi cu fluturi și flori
am să sparg fereastra inimii mele
să intri desculță în zori
când ninge în suflet cu stele
Refren
Ningea, iubita mea, ningea,
cu tine în inima mea
Ningea, iubita mea, ningea,
cu mine în inima ta
2 mai 2026
UMBRA AMINTIRII
Când lumina străbate ecoul
umbrele fug speriate-n trecut,
poți fi o săgeată albastră
sau un înger de lut
Lacrimile unei femei de smarald
se preling prin ceața subțire,
cad pe pământ și te ard
înainte de marea încolțire
E poate semnalul de alarmă
că-n cer se aprind licurici,
când umbra de tine se sfarmă
rămân cicatrice de bici
Și cresc și tot cresc până la cer
odată cu norii apoși,
se face deodată mai ger
și pier atâți oameni frumoși
2 mai 2026