Eu și mai tare te voi iubi

 

ULTIMUL HAIDUC DIN ROMÂNIA MARE

Lupta continuă cu și mai mare înverșunare,

dușmanii neamului vor să ne frângă cerbicia;

vultur rănit căutând o scăpare,

n-or să-mi scoată din inimă România

Duc de unul singur drapelul sfâșiat,

numai munții îmi mai dau îmbrățișarea lor;

i-au dat uitării pe cei ce-au trădat

și-l strâng în brațe pe ultimul luptător

Îi vor priza-n sânge lumină și miere,

prin rădăcini va respira spre cer,

va uita de întristări și durere,

de arșița copleșitoare și ger

Nicio rană nu va rămâne nevindecată,

cicatricele vor curge când va răsări soarele,

fiarele i se vor închina laolaltă

și-i vor spăla sângele bolnav izvoarele

Din nou va săgeta himera cu ochii verzi de rouă

și va suna un bucium întins spre Dumnezeu,

la orizont se vede-o lume nouă

și calea către ea e-un curcubeu

Deci nu vă temeți, undeva în univers,

călătorind pe raze de soare,

îngerii au început să zboare invers

însoțind ultimul haiduc din România Mare...

22 mai 2026

Despărțirea de țărm

 

Ultima săgeată

 

IUBIRE INFINITIVALĂ

                                                       

Iubito, aș zbura cu tine

să plutim peste treptele divine,

când plouă în suflet să-mi stai,

înger albastru izgonit din rai

Iubito, aș zbura cu tine prin nori,

ți-aș fi răsăritul din zori,

îmbrățișarea mării, tdeală,

iubirea infinitivală

Și-aș zbura cu tine pe lună, pe Marte

printre îngeri și chiar mai departe

Ți-aș alina sângele, zbaterea ireală

și mi-aș topi sufletul

în inima ta infinitivală

Și dacă aș fi săgetat fără scut

nu mi-ar fi teamă,

aș lua-o de o mie de ori de la început

și-aș bea alte pahare de cucută

până am redeveni ființa absolută

din noi înșine renăscută

22 mai 2026 (r)

Tandrețe

 

Printre pietre de chihlimbar

 

Noaptea

 

Rugul nopții

 

FRAGIL

Iubindu-te

am descoperit magia

A fost cea mai fragilă 

dragoste a mea

Eram atât de tânăr

încât îngerul 

adesea dorea

să-i fiu alături,

cântec să-i fiu,

în lumea pe care 

nu o cunoșteam

O, ce tânăr eram 

și cât de mult te iubeam!

Fiecare pas șovăielnic

prin câmpul cu spini,

era o cărare spre tine

printre străini

Și aș fi vrut să te opresc

și să-ți spun

că m-am născut 

să te iubesc

Dar nu aveam curaj, 

nu aveam,

și atât de mult 

te iubeam...

17 mai 2026