Am avut atâta timp și l-am irosit
puteam să fiu demon și înger
printre secunde cu o floare de sânger
te caut uitare sub gândul cosit
Și cerșesc clipe și fur bucăți din tine
postate-n amintire atât de adânc
nu rămâne în urmă decât acest link
înfipt ca o spadă nemiloasă în mine
Am avut aripi și trasee de zbor
cerul albastru era un ochi nesfârșit
dar am mers pe jos și m-a înghițit
umbra nopții prelinsă-n decor
Și timpu-îl priveam pe fereastră
cum se pierdea în trupuri de cai
am fugit pe scara de incendiu din rai
departe de lumina albastră
Și mă ținea văzduhu-n lesă
să nu mușc cu pofta de câine
din ziua pierdută de mâine
în care trebuia să-mi fii prințesă
23 decembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu