Cât de frumoasă ești, iubită Țară,
În zori de zi, în prag de seară!
Și chiar de te-o lovi o boală grea,
Să nu plângi niciodată, Țara mea!
Copiii tăi s-au perindat prin lume
Copiii tăi s-au perindat prin lume
În căutarea visului pierdut,
Dar te iubesc cât nu se poate spune
Și-ți sunt și lacrimă, și sabie. și scut
În munții tăi sar sfinții din icoane,
Copacii cresc cu vârfurile-n cer,
De atâtea rugi aprinse și canoane
Se risipesc cărările de ger
Copacii cresc cu vârfurile-n cer,
De atâtea rugi aprinse și canoane
Se risipesc cărările de ger
Cât de frumoasă ești, cât de frumoasă,
Când se întorc toți îngerii acasă,
Și stau la masă, rezemați de-o stea;
Să nu plângi niciodată, Țara mea!
8 octombrie 2024
8 octombrie 2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu