O călătorie în jurul inimii

 

Clepsidra

 

De-ai fi a ta

 

Singurătatea leului

 

Martori pierduți

 

112. Mai multe Alexandre vor pieri

 

N-am dreptul să îmi fie dor de tine

 

Drum bun 2

 

Copac desfrunzit de erori

 

Toată povestea de iubire

 

La celălalt capăt al orei

 

Atât de rar

 

Aș vrea

 

Recurs la credință

 

Doar praful din stele

 

Drum bun

 

Între bătăile inimii

 

Tot așteptând

 

Pe sensul interzis

 

Gară în ruină

 

Nu știam că așa de tare o să doară

 

Iubito, împrumută-mi o aripă

 

Să fie dansul ultimul adio

 

Cu disperarea munților Carpați

 

Unde este cerul nostru, iubito

 

Cu sufletu-n gheare

 

Dimineața de după vânătoarea de fluturi

 

Promisiune

 

Jumătate

 

Dacă ți-aș scrie un poem de dragoste smuls din suflet

 

Te răstignesc pe crucea mea, femeie

 

Povara primului sărut

 

De câte ori închizi ochii

 

Mai mult ca-n fiecare zi

 

Nu am nevoie de glorie deșartă

 

Iubirea e boala evident cea mai gravă

 

De când s-a mutat la mine în gând

 

Mi-ai privit în inimă

 

Să nu te fure cineva

 

Eu sunt doar apus

 

Să plângi când nu te vede nimeni

 

Am vrut să te apăr

 

Elegie ireversibilă

 

Așa e fericirea?

 

Nimeni nu trebuie să mai moară

 

Ne face Dumnezeu cu mâna

 

În viitor se face noapte

 

Dezastre

 

Așa cum au prezis atlanții

 

Haite de lupi

 

Și totuși erai atât de frumoasă

 

Cu fața spre sud

 

În contratimp

 

De-ar fi să mor în seara asta sau în altă seară

 

Dar din inima ta n-ai să mă scoți

 

Se-ntinde între noi, ca un șarpe, uitarea

 

Nu-mi trântiți ușa peste inimă

 

Pe când iubirea nu era corvoadă

 

Eu nu sunt, iubito, vreun zeu

 

Deasupra sufletului meu

 

Omul e fiara cea mai sangvinară

 

Trecerea printre lumi

 

Corabie legată de mare

 

Zori de zi

 

Dureroasa îmbrățișare

 

Iubito, ține-mă de mână

 

Din tot ce am avut și nu mai am

 

Fii sinceră, femeie de ceară

 

Roluri secundare

 

Să ști că te aud cum taci

 

Ninge peste mine cu munții Carpați

 

Spune-mi

 

Numai inima veșnic tânără

 

Întoarcerea-n copilărie

 

Porumbeii albi

 

Poate am adormit pe un câmp de flori și am visat

 

Hai cu mine până la capătul lumii

 

De atunci am tăcut

 

Eșarfa unui curcubeu

 

Și s-ar putea să-mi fie dor de tine

 

Dor de copilărie 4

 

Îmi lipsește să fiu eu însumi

 

Pe când nu devenisem lumină în amurg

 

Când amurgul trage la calești

 

Dragostea

 

Dor de copilărie

 

Nu te-ai născut la timp, femeie

 

Timpul între noi o să sângere

 

Lacrimi de nufăr

 

Când te-am cunoscut

 

Cumplita boală

 

Taine

 

Cina de pe urmă

 

N-a mai rămas nimic de spus

 

Ultimul pas înapoi

 

Strigă copacii

 

Nu te-ai născut la timp, femeie

 

Timpul între noi o să sângere

 

Zbor frânt

 

Nimic din ce-ar fi trebuit să se întâmple

 

Plecare

 

Nu mă opresc

 

Floare la reverul inimii

 

Și totuși nu am terminat de scris

 

Colț de mare

 

Până ca ploaia să ne doară

 

Curge albastrul

 

Decont

 

Ochi de zăpadă

 

Ferestrele nopții

 

Cum de erai atât de frumoasă

 

După atâtea lupte nesfârșite

 

O mână de zăpadă

 

Nu vreți să înțelegeți ce se întâmplă

 

Sub teroarea supremă a iubirii

 

Numai unul va ajunge la țărm

 

Voiam să-ți spun că nu te mai iubesc

 

Doar ca să-ți fiu o clipă Dumnezeu

 

Adio, iubito, de acum e târziu

 

Nu-mi mai amintesc

 

Mi-a crescut în suflet o floare

 

Te aștept în univers la o cafea

 

Iubirea e mai frumoasă decât spaimele ei

 

Toți purtau peste zâmbet o mască

 

În viața viitoare am să te iert

 

Culorile coborâte din vise

 

Am trăit numai când te-am iubit

 

Aș fi vrut să fiu într-o mie de locuri deodată

 

Nu ne mai despărțim

 

Când am plâns

 

Oamenii fug de fericire

 

Îți aduci aminte ziua când ți-am spus că ești frumoasă

 

Te vedeam doar pe tine

 

Amar

 

Tu ești undeva, departe, pe o mare

 

Totuși e noapte

 

Jurnal

 

N-ai să poți uita

 

Dincolo de bine și rău

 

Dincolo n-am ajuns niciodată

 

Am plâns

 

S-AR PUTEA SĂ-MI FIE DOR DE TINE

 Iubito, dac-ai adormit

cu gândul la ninsorile de afară,

e-așa păcat că nu ne-am întâlnit

prin fulgii ce din ochii tăi coboară

Am fi schiat o vreme împreună,

prin mine sau prin tine alternativ,

și-n loc de bun rămas și noapte bună

ne-am fi iubit, din nou, definitiv

Și toată neaua ce-a căzut pe lume

ne va-nveli să nu ne fie frig,

și ți-aș fi spus ce nu se poate spune,

să nu te sperii dacă-n vis te strig

Că s-ar putea să-mi fie dor de tine

și de atâta dor să răgușesc,

că locuiești de un mileniu-n mine

și de-o eternitate te iubesc...

16 februarie 2025

DOR DE COPILĂRIE

Afară ninge, în suflet ninge

cu toată bucuria de copil sublim,

în mine rugul nu se stinge,

frumos mai ninge, Doamne, te iubim!

Ne-așteaptă undeva o sanie albastră

să trecem prin troiene ca un gând,

pe unde e copilăria noastră

în brațe să ne strângă mai curând?!

Și ninge, Doamne, ninge mult,

și urc prin mine și cobor,

o, suflete, aș vrea să-ți cânt,

de iernile copilăriei mi-este dor

Crăiesele de mână-or să mă ducă

în munții inimii, pe vechi poteci, 

prăpăstiile-n cale mi se-aruncă

și iernile din ce în ce mai reci

Și ninge afară, vai cum ninge

de parcă frații Grim sunt în decor,

în sobă focul nu se stinge

și ninge cu lumină și cu dor....

16 februarie 2025

Infinit

 

Primăvară cu îngeri

 

În loc de bun rămas

 

Dacă aș ști

 

Lacrimă într-un surâs de cocor

 

Noi ne-am iubit de un milion de ori

 

Desculți în câmpul cu maci

 

Iubito, vine vara

 

Promisiuni

 

Patria în primejdie

 

Pe marginea apei

 

Fragil

 

Desculți de tine mă întreabă norii

 

Azi voi pleca de aici

 

În prăpăstii de îngeri

 

Pasărea pe sârmă

 

Ceasul iubirii

 

Recrutul

 

Dacă n-ai fi pe pământ

 

N-am pierit

 

Pe insula Utoya nu răsare luna

 

De n-ai iubit destul

 

Nimeni nu voia să scape din îmbrățișare

 

Am fost ecou fără răspuns

 

Îngeri

 

Moartea lui Arthur

 

Nostalgia Atlantidei

 

Dragoste prin iarba înaltă

 

Mă-nchei la suflet

 

Nu mă lăsa să plec

 

Prea devreme târziu

 

Nu stați de veghe țării în genunchi

 

Medicament

 

Lacrimile munților Carpați

 

Nu va rămâne-n urmă niciun țipăt

 

Fiți generoși cu cei ce nu vă pot iubi

 

Azi Domnul Tudor e un curcubeu

 

De n-ai luptat destul

 

La miezul nopții

 

Vis

 

E imposibil să nu-ți amintești

 

Vis pierdut

 

Nu există pe lume o țară mai bună

 

Sub cruci acoperite de nailoane

 

Cuie sângerânde

 

Matrioșka

 

Pustiul s-a mutat în mine

 

Nimic din infinitele melancolii

 

Final

 

N-o să mai fiu nimic

 

Plouă. Dumnezeu plânge și nu spune de ce

 

Strigătul ce se zbate în mine

 

În fiecare zi, iubito

 

Ești numai cine vrei tu să fii

 

În ochii tăi

 

Te țin în suflet

 

Ochii înlăcrimați ai lui Dumnezeu

 

Să nu treci prin mintea mea

 

Dacă numai noi am fi pe pământ

 

Parcă mi-e dor câteodată de eai

 

Din osuarul nesfârșit al țării

 

Undeva, cândva

 

Fără ecou

 

Pe fața României, plânsă

 

Semn de mirare

 

Gustul și culoarea fericirii

 

Așază-te aici, la mine-n suflet

 

Impresii

 

În sânge-mi toarnă fluturi Dumnezeu

 

Mai mult ca-n fiecare zi

 

De mii de ori

 

Cânta sfâșietor o umbră

 

Păsări negre cu aripi albastre

 

Ca-ntr-un coșmar al omului frumos

 

Scena de final

 

Dumnezeu și Fiul său

 

Când plouă

 

Prin amintiri trec păsări călătoare

 

O, ochilor, orbilor

 

Câmp de luptă

 

Timpul amar

 

Urmele noastre încalță ființe străine

 

Purtându-mi inima însângerată-n cange

 

Când Patria te strigă

 

La fereastră destinul a stat și a privit

 

Amara-n cafea

 

Cioburi arse

 

Dorința

 

Când mi-e dor de tine

 

Pierduta mea

 

Femeia din vis

 

Tot amâni să fii fericit

 

Și dacă primăvara nu mai vine

 

Mi-e teamă că n-ai să fii aici (Suspendat între viață și moarte)

 

Încă traversez deșertul

 

Cine își va aminti dragostea magică

 

Drumul spre soare

 

Zburați în alte părți de cer

 

Dacă am putea

 

Ultima ninsoare

 

Pe drumul acela plouă

 

Nu va mai fi nimic

 

Labirint

 

Porțile

 

Însingurare

 

Priviri

 

Alături de Iisus

 

Străinul ocrotind copaci

 

De la răsăritul la apusul soarelui

 

Elegia școlii părăsite

 

Să nu înțelegi iubirea niciodată

 

Înainte de-a-ți spune pe nume

 

Aș pleca undeva

 

Ucide-mă

 

Alerg în calea ta

 

Iubește-mă cu tandrețe

 

Dreptate până la capăt

 

Armele inimii

 

Strada cu sens unic

 

Unele lucruri nu se pot schimba niciodată

 

Bolnav de-o stea

 

N-am să recunosc că te mai iubesc

 

Poate

 

O lacrimă de înger

 

Rătăcire

 

Să fii român nu e atât de grav

 

E suferința calea către Tine

 

Cât de tare mi-e dor

 

Fereastra timpului hulpav

 

Te va veghea un înger

 

Noapte bună

 

Ceașca de cafea

 

De ce nu se întâmplă sufletul să zboare

 

Partea lipsă din mine

 

Te iert

 

E atât de multă primăvară-n sânge

 

O să fiu acolo, draga mea

 

ABIA ATUNCI NE AMINTIM LUMINA

 

DESCHIDE OCHII, ESTE PRIMĂVARĂ

 

Fii zbor chiar dacă magia doare

 

Hai să ne scoatem la vânzare ochii

 

Iubirea adevărată

 

Să v-amintiți c-ați fost copii

 

Ostracizați dintr-o iubire sfâșietoare

 

Ultima săgeată

 

De ce îmi tot apari în vis?

 

Trăim în eroare

 

Nu vom merge

 

Când mi-ai cântat pustiul la vioară

 

N-au fost destule clopote-n biserici

 

Ne va ascunde timpul în arcele de ceas

 

Am fost o umbră, tu mi-ai fost ființa

 

Ascult o melodie care doare

 

Așază-te lângă mine, iubito

 

Elegia sălii de așteptare

 

Aud depărtarea cum plânge

 

Spre seară mi-am găsit sfârșitul

 

Nu era ea

 

Niciun răspuns

 

Elegie finală (Nu plânge)

 

Zbor prin inimă

 

O călătorie printre umbre

 

Dacă ai nevoie de un cer

 

Ascult cum mă îngroapă în tine uitarea

 

Ziua în care ne-am prefăcut în praf

 

De când n-ați mai trecut prin cimitir

 

De-ar fi să te aprinzi în cerul meu

 

Sunt țintă vie tuturora

 

Nu putem trăi în iubiri provizorii

 

Totul era nimic

 

Ca un înger de zăpadă ce plânge