Iubito, dac-ai adormit
cu gândul la ninsorile de afară,
e-așa păcat că nu ne-am întâlnit
prin fulgii ce din ochii tăi coboară
Am fi schiat o vreme împreună,
prin mine sau prin tine alternativ,
și-n loc de bun rămas și noapte bună
ne-am fi iubit, din nou, definitiv
Și toată neaua ce-a căzut pe lume
ne va-nveli să nu ne fie frig,
și ți-aș fi spus ce nu se poate spune,
să nu te sperii dacă-n vis te strig
Că s-ar putea să-mi fie dor de tine
și de atâta dor să răgușesc,
că locuiești de un mileniu-n mine
și de-o eternitate te iubesc...
16 februarie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu