luni, 22 august 2016

Calc desculț prin nisipul din noi

Calc desculț prin nisip, printre scoici
gândul mă duce de țărm mai departe
cad din văzduh milioane de bărci
când trec, inima de trup se desparte

Nu simt cioburile strecurate prin vânt
cum pătrund în carnea mea de meduză
merg mai departe și cânt
sufletul și-a deschis pe-nserat o ecluză

E un cântec târziu despre nopți
strangulate de demoni ciudați
strigă din tine strugurii copți
exilați prin munții Carpați

La refren mă opresc între spini
am un solo, dintr-un tandru război
în oglindă am rămas prea puțini
în cântecu-acesta nu e vorba de noi

S-ar părea c-au fugit diminețile-n blugi
prin mirări imposibil de-ajuns
sufletul se izbește de stânci
apusul de durere a plâns

Calc desculț pe nisipul stingher
inima se zbate între viață și moarte
pe țărmul acesta cu cioburi, mai sper
că timpul la doi se împarte

N-am uitat că-n ultimul vaier
îngerii se luptau cu meduze-strigoi
mi-e sete de tine, mi-e sete de aer
calc desculț prin nisipul din noi


21 august 2016

Pe țărmul mării

Pe țărmul mării turmele de porci
se bălăcesc în punga de semințe
pisicile de mare s-au urcat în bărci
e criză de meduze și ființe

Cad sutienele răpuse de căldură
nisipul le înghite ca un vid
se pupă doi guvizi pe geamandură
răpuși de atâta soare translucid

Trec pescărușii căutându-și prada
printre șaorme-ntinse languros
iar șaormarul își ascute spada
și răzuiește timpul pân la os

Diseară-i un concurs de epigrame
la cârciuma în care mori de sete
de-atâta fierbințeală și de foame
chiar și bikini se-ascund de fete

Se-aud manelele strigându-și jalea
țiganii vând porumb sărăturat
își taie câte-o dezgolită calea
prin trupul ei demult nu s-a arat

Încalecă banana niște alge
crescute-n serele fast-food
dacă banana-n trupul lor s-ar sparge
am știi că două sunt de la Aiud

De unde domnul căpitan
a înjghebat pentru nudiști bărcuța
și a mâncat fasole cu ciolan
de nu i se mai vede antenuța

Se vând bilete pentru paradis:
”Vin vijeliile ce fac minuni,
spectacolul e, fraților, un vis:
e nunta de la casa de nebuni!”

N-o să vă supere în niciun caz
vreun vânzător de cărți din altă eră
deci n-o să dați vreodată de necaz
e liniște totală-n emisferă

Noroc cu soarele acesta
că l-a furat o nimfă din alt film
îmi pare că o cheamă Clitemnestra
iar nașul ei e-un pește din Razim

Privirile de-nstrăinări atrase  
în orizontul prigonit se sparg
și mi-a fugit prin mările din oase
un biet Ulise evadat din larg

Rămân pe țărm doar turmele de porci
întinse pe șezlonguri-abatoare
caii sălbatici s-au urcat în bărci
iar visele s-au înecat în mare


20 august 2016

Întoarcerea la Marea Neagră

La tine m-am întors întunecată mare
Te-am părăsit și-am fost pe alte mări
M-ai înecat desigur în uitare
Răpusă de atâtea-înstrăinări

Dinspre adânc mai vine câte-o veste
Furtuni funebre mă pândesc din nori
Dar n-or să treacă gândurile peste
Lumina ce-ai aprins-o uneori

Văd că-n același loc, deasupra minții
Răsare soarele ca un soldat
Și-n dezmembrările ființei
Raiul promis de-un secol s-a blocat

Până și luna e aceeași boarfă
Întinsă la-ntâmplare pe alee
Surâsul trist e singura mea marfă
Ești mai sărată, mare, c-o idee

Ca într-un clește-al nopților apuse
În care robii-și cântă corul lor
Chemările nici nu pot fi traduse
Iar valurile încă mă mai dor

La tine m-am întors întunecată mare
C-am fost plecat să mor puțin
M-ai înecat cu spaimă în uitare
Ți-e buza arsă, iar eu sunt pelin


19 august 2016



sâmbătă, 20 august 2016

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (34)

Respect, Cătălina Ponor! * O farsă istorică * Elixirul tinereții descoperit de americani * Reghecampf și umilințele istorice * Orgii bugetare * Neagu Djuvara, contemporanul lui Basarab I * Teatrul pe butoaie * Noi aventuri în spațiul carpato-danubiano-erotic * Ia nucleara, neamule!* Litoralul pentru hoți

  O dilimancă din Cluj ne ia la mișto: ”Să fiți mândri, românilor, că vi se spune țigani prin Europa!, a slobozit, prin damful de spirt medicinal și ceapă, unguroaica, posesoare a unei piste de hidroavioane între paranteze. Bine a zis Einstein: curva tot curvă! * Cătălina Ponor și Marian Drăgulescu au ratat medaliile olimpice. Marian a executat ezitant săritura care-i poartă numele, iar Cătălina n-a rezistat presiunii sufocante a adversarilor interni ai gimnasticii românești. N-a urcat pe bârnă ca să se bucure de ceea ce face, ci ca să le dovedească tuturor că ea este o triplă campioană olimpică. Din păcate, a clacat. Și așa se face că, pentru prima dată după 1972, România nu obține nicio medalie olimpică la gimnastică. Vinovați pentru dezastrul acestui sport sunt alții, în niciun caz Cătălina Ponor și Marian Drăgulescu. Ei sunt doi sportivi de excepție, care au încercat să-și ajute țara. Atât au mai putut, însă merită tot respectul nostru. Dacă toți românii ar fi precum Cătălina Ponor, am fi o nație de oameni frumoși. * Incalificabil gestul Larisei Iordache, rezerva Cătălinei Ponor, de a posta pe o rețea de socializare că abia așteaptă ca Simone Biles să câștige bârna! Larisa, care s-a născut talent și va muri speranță, vede bârna din ochiul altuia, nu gunoaiele din ochiul ei. Or, cu ea pe post de mare vedetă, dar fără Cătălina Ponor, s-a ratat clasarea în primele opt la Mondiale și, implicit, calificarea la Olimpiadă. N-o să polemizez cu un copil fără minte, talentat, dar care în momentele esențiale ale marilor competiții dezamăgește. Iar cei care au încurajat-o și i-au susținut demersurile prostești sunt niște onaniști. Dezastrul gimnasticii românești a început odată cu dezicerea de metodele celui mai titrat antrenor din lume, Octavian Bellu, pe care niște golani de teapa lui Cătălin Tolontan l-au scos în afara jocului. E mai bine acum, măi, nenorociților, când de munca acestui om s-a ales praful? Ați vrut să coborâți un zeu de pe soclu, să-l aduceți la nivelul vostru de erbivore care râgâie, behăie și se scobesc cu copita în nas, și ați reușit. Invazia jegurilor din societatea românească nu se mai sfârșește * La Olimpiada de la Los Angeles (1984), România a ocupat locul doi pe națiuni, cu 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz). România era condusă de Nicolae Ceaușescu. Un cizmar, cum ar spune proștii de care țara noastră nu duce lipsă * Pe rețelele de socializare, manipulare și desfrâu, tot felul de partizani ai consumului de spirtoase îi citează pe specialiștii americani, care s-au lămurit până la urmă că slănina, sexul liber, țuica și manelele, nu neapărat în această ordine, fac bine la organismul fizicului. Ce zic eu, bine?! Fac minuni. Aceste ingrediente, că nici nu știu cum să le zic, îi fac pe orbi să audă, pe surzi să vadă și pe proști să se deștepte. Wonderful!, cum spun oamenii de la țară. Deci, să nu mai pierdem vremea timpului, să ne punem  pe îmbalotat slănină, dar numai după ce am transferat pe șoseaua gâtului țuică de 40 de grade la umbră, pe un fond muzical adecvat, asigurat de boxele mașinilor unor cocalari aflați la trecerea de pietoni a sufletului. După care merge și un pic de sex. Specialiștii de la NASA au rămas surprinși de cât de multe variante are procesul respectiv în spațiul carpato-danubiano-erotic. Mai multe decât Muiorița. Și, se pare, încă n-avem toate datele, că până și celebra bandă desenată Kama Sutra ar fi plagiată după o lucrare mult mai amplă descoperită la Vaslui, într-un beci de budiști și lesbiene, care făceau respirație bușon la bușon unor damigene aflate în moarte clinică. * La Rio, o braziliancă din echipa de sărituri în apă și-a dat colega afară din cameră ca să se antreneze cu iubitul ei. Nu se cunosc restul detaliilor, că vi le spuneam, dar se bănuiește că arzoaica, obișnuită să sară de pe platforma de la zece metri cu capul înainte, a folosit lustra pe post de trambulină până i s-au ars siguranțele. Oricum, se știa că braziliencele nu se iubesc așa de amorul artei, ele fac scurtcircuit. * Steaua a fost umilită de Manchester City și de galeria lui Dinamo, care a organizat o coregrafie 3 D! Concomitent și în același timp! Tot mapamondul lumii a putut citi ”Doar Dinamo București” în timp ce pe teren ”cetățenii” se jucau ”de-a șoarecele și pisica”, după cum, inspirat ca întotdeauna, a sintetizat scriitorul Gheorghe Becali dezastrul în urma căruia Steaua și-a șifonat serios blazonul. Nu cele cinci goluri primite, bașca patru bare și două penaltyuri ratate, vor rămâne în memoria minții fanilor, ci maniera lăutărească în care a jucat Steaua. Reghecampf nu știe să abordeze meciurile cu marile echipe, dincolo de diferențele de buget și alte scuze mai mult sau mai puțin penibile. El, săracu, a încercat să-i determine pe alde Toșca și Enache să fie la nivelul adversarilor, ceea ce este imposibil. Un antrenor mare i-ar fi coborât pe adversari la nivelul steliștilor (destul de jos, e drept), nelăsându-i să joace, pârjolind gazonul, otrăvind fântânile cu apă minerală, atrăgându-i în mlaștinile propriului teren, pentru a putea da niște atacuri de cavalerie ușoară. Antrenorul de pluton care este Reghe, mai are mult de studiat. Să sperăm că a lăsat aroganța deoparte și a învățat ce înseamnă umilința. Să nu uite că de numele lui sunt legate cele mai rușinoase înfrângeri europene, acasă, din istoria Stelei. Fii mai modest, măi, băiete, și învață mai mult de la Mircea Lucescu decât de la Ana Maria! Chiar dacă tu ești convins că soția ta se pricepe la fotbal mai bine decât Guardiola, e posibil să nu ai dreptate. * Un violator din Iași a fost arestat a treia oară pentru că a folosit ca material didactic aceeași persoană, trecută demultișor de prima tinerețe. Mă rog, gusturile nu se discută, totuși nu poți să nu te întrebi cum casa de toleranță care-și zice impropriu Justiție, l-a eliberat de două ori înainte de termen! S-or fi gândit la el sau au considerat că ar fi cazul ca victima să-și mai amintească de tinerețe? * În vremea asta, în Vaslui, un alt pasionat de Kama Sutra cu strigături, o sechestra și, evident, o viola pe viitoarea cumnată...* Și ca tacâmul să fie complet, prețul RCA a luat-o razna. * Președintele CIO european  a fost arestat, la Rio, pentru că era capul unei rețele de bișnițari de bilete. În schimb, șeful CIO-România, Alin Petrache, și-a anunțat demisia fiindcă echipamentul delegației țării noastre de la Olimpiadă a fost contrafăcut de firma la care acționar principal era Octavian Morariu, fostul șef al forului românesc. Despre rezultatele catastrofale n-a spus nimic. Aline, Aline, nu te vedem bine, mai ales că pe lângă sportivi te-ai învârtit precum un COI (Comitetul Olimpic Internațional)  într-o căldare. * Căpușele agățate de Buget sunt răspândite uniform în toată țara. Iată câteva exemple minore: Victorel Lupu, fost vicepreședinte al CJ Iași, și-a plătit o amendă de 5000 de lei din bugetul instituției pe care o conducea îmbrăcat în tradiționala piele de oaie. Fostul primar din Tecuci a cumpărat haine de firmă din bani publici. Angajații Direcției Economice din Primăria Buzău au fost trimiși în judecată pentru că, la sugestia șefilor politici, îi scuteau de datorii la buget (amenzi, taxe etc) pe apropiații lor. V-ați întrebat vreodată câți nemernici din ăștia se destrăbălează zilnic pe bani publici? Pe mâinile lor fumegă sângele poporului român. * CJ Galați a fost dizolvat pentru că troglodiții de acolo n-au validat mandatul lui Marius Stan. Păi ăia nu știau că ăsta dizolvă și oțelul?! E mai periculos decât acidul sulfuric. *  Neagu Djuvara a împlinit 55 (afară)+45 (în țară) de ani. Bravo lui, deși după cum mărturisea, când a împlinit 99 de ani, nu-și mai amintește pentru ce trăiește. 99% dintre români habar n-au care este rolul lor pe pământ și nu-și mai fac atâtea probleme. Mi-a spus Basarab I să-ți transmit toate cele bune din partea lui, deși e cam supărat pe matale de la faza aia nasoală când v-ați certat pe o gagică și l-ai făcut cuman. Dar bărbosul, băiat de caracter, nu-ți poartă pică și te invită la o reconstituire, la ”Posada SRL” (”Mici, bere, striptis, pariuri sportive”). * Americanii transferă armamentul nuclear de la Incirlik la Deveselu. Bine, nimeni nu recunoaște chestiunea, dar ce, când a fost vorba de închisorile CIA, a recunoscut cineva? Dar o să-i dea de gol afaceriștii din talciocurile Olteniei unde, cât de curând, veți fi ofertați cu ”Ia nucleara, neamule!”. E d-alea bune, mâncați-aș, americănești, nu e chinezării... * DNA o vrea pe L.O. Vasilescu. Ea se opune cu înverșunare, fiindcă nu-i plac jocurile murdare. Deocamdată, oltencei fierbinți, i s-a tăiat limba, că o avea cam ascuțită. Totuși, unele dosare instrumentate de DNA par mai degrabă farse sinistre. Ar fi dezamăgitor ca Trupa pe Butoaie, condusă de L.C. Kovesi să fie doar instrument politic. Prea mulți mafioți intră la mititica doar la televizor. *  O fi vreo legătură între faptul că principalele instituții ale statului sunt conduse de străini cu buletin românesc și lipsa de imunitate a societății românești? Nu-i mai nominalizez, îi știți și voi pe aceia care se bat cu cărămida-n coșul pieptului că sunt mai români decât Papa. * Iohannis a plecat în Germania într-o călătorie privată. Când se va întoarce, își va lua tradițională vacanță dinaintea concediului de odihnă. Oricum, și cu el, și fără el...* Raluca Bădulescu, ”vedetă” de Kanal, a slăbit 70 de kilometri! Sau kilograme, n-am înțeles exact. Probabil i-au tăiat vreun picior, sau pur și simplu s-a reîncarnat într-o altă caroserie. * Un român muncește trei zile ca să-și facă un plin de benzină. Dacă are de lucru. În Venezuela, pentru același lucru muncești 20 de minute. Cu siguranță, dacă petrolul ar fi gratis, în România prețul benzinei ar scădea cu cel mult un leu. *   Cum treci podul peste Dunăre (dacă reușești să le convingi cu ceva biștari pe amazoanele cu priviri de priveghi, așezate strategic, pentru colectarea taxei de pod, în calea năvălitorilor maneliști cu două picioare, patru roți și niciun creier, cu burțile revărsate până dinjos de capul Horn, peste care tronează niște lanțuri aurii de căruță)   pe la Giurgeni-Vadu Oii,  dai de-un ținut căruia i se spune popular Dobrogea, după numele unui șmecher de-al locului. Acest ținut, amestec foarte reușit de praf și pulbere fină, mai ales în zona crepusculară a cluburilor de cocalari, a fost - și este - terenul de joacă al tuturor dirimbliilor, din timpuri imemoriale.  Pe aici și-au făcut grecii cetăți ca să aibă unde-și petrece weekend-urile Burebista, pe aici circulă clandestin sau cu voie de la stăpânire tot felul de negustori , care mai de care mai șugubeț și mai brunet, dintre care amintim, cu inima cât un purice, pe fioroșii traficanți de porumb fiert ori pe foarte periculoșii vânzători de semințe de bostan și floarea-soarelui. Urmașii legitimi ai lui Dapyx, Gebeleizis și Parpanghel își trimit nimfele travestite, cu evidente origini braziliene, să-i îndoape pe musafirii (ne)poftiți cu gogoși calde, ca să le meargă direct la lingurică și să nu uite niciodată proverbiala ospitalitate dobrogeană. La marginea mării, printre năvălitorii toropiți de soare și bere la halbă, armele de apărare și contraatac predilecte ale localnicilor, aprozii strigă cât îi țin bojogii: ”Porumbelul de la mare este fiert între picioare”, ”Porumbelul cu sărică este bun la păsărică”, ”Luați, mâncați, ca s-aveți parte, de cea mai frumoasă moarte”, și alte porunci inventate de corporatiști pentru care marketingul audio-vizual, pas cu pas, dacă se poate direct pe burta trudiștilor, este un mod de viață din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre. Ca și consumul de hamsie prăjită, șaorma cu de toate, inclusiv nisip, inelușe (5 plus 1 gratis), ciorbă de burtă, baclavale, kebab, pizza, mici și topless pe burta goală.  Și nici n-avea cum să fie altfel că-n Dobrogea s-a inventat toleranța, altminteri cum se explică puzderia de homleși care bântuie prin hoteluri insalubre și prin restaurante unde helicobacter piloris te așteaptă tupilat după tejghea să te facă la bardahan, iar munții de gunoaie sunt escaladați zilnic de halpiniștii ocazionali, cu plăcere și indiferență, până și pe malul mării unde răsăritul se vede mai cool dintr-o depresiune de peturi!    Chestia asta cu toleranța a început demult, încă înainte de 1417, că până atunci și-au făcut de cap pe aici romanii, tătarii, genovezii, bizantinii și turcii, ca să nu-i mai punem la socoteală p-ăia mai vechi. Au luat-o la ștangă, ca să mă fiu cât mai fidel adevărului istoric, ca la Vaslui, adică fie pe cont propriu, fie în grupuri interetnice, ceea ce până la urmă e cam tot aia. Ba aș zice că a fost mult mai ușor decât unde zisei mai sus fiindcă în Dobrogea,  textilele nu aveau cine știe ce căutare. Cică nici nu existau vânzători ambulanți de chiloți din cauza lipsei totale a cumpărătorilor. Minciuna aia pe care negustorii au numit-o, la mișto, ”costum de baie”, nu fusese încă inventată, așa că lumea se simțea bine în pielea ei, de la Chilia și până la Vama Veche. Și ca să respectăm adevărul istoric, și mai la sud. Centura de castitate fusese desființată în urma unui referendum local provocat de rapida îmbogățire a posesorilor de polizoare electrice cu discuri vidia, iar armura medievală înfiorătoare a bărbaților era din bronz natural, care nu se lua nici cu rașpila. (...)    Dar la plajă au continuat să vină puhoaie de turiști, inclusiv români împrăștiați prin toată Peninsula Balcanică, în adevărate insulițe de latinitate scăldate de-o mare slavă destul de turbulentă. Tot anul se ocupau cu păstoritul, cu transhumanța, așa că binemeritau și ei două-trei săptămâni de toxiinfecție alimentară luată pe bani grei direct de pe buza mării de la dughenele care se topesc de căldură odată cu turiștii. Când îi vedeau cum vin ca mieii la tăiere, șmecherii de litoral, cu șepci de marinari scăpați din naufragii îngrozitoare, în bermude fosforescente și cu definitorii papuci de plastic, aduși de negustorii pechinezi, își dădeau coate: ”Au venit ciobanii! Hai să-i mulgem!” Și cât ai zice pește se apucau de treabă, că, dacă furi pe litoral, indiferent prin ce metodă, devii cetățean de onoare al orașului de baștină, ți se face statuie, întrucât duci mai departe tradiția multiseculară. Dacă te pune naiba și nu șterpelești nimic, ești exclus din comunitate ca să nu pui în pericol principalul mod de existență al devoratorilor de turiști. Și asta în fericitul și puțin probabilul caz că n-ai fost ars pe rug, după ce mai întâi ai fost jupuit de viu și tras temeinic în țeapă...


CONTELE DE MONTE-CRISTO

20 august 2016

marți, 16 august 2016

Vânătoare de cerb

Tăcerea trecea într-o luntre albastră
a unei răni ruptă din alt destin
umbra mă-nsoțea ca o pasăre măiastră
o singură inimă pentru mine-i puțin

Nu mai au loc copitele să scapere
să-și aprindă vânătorul de umbre țigara
Dumnezeu nu-i pe-aici să mă apere
s-a mutat în mine pustiul Sahara

E prea cald. Dintr-odată plesnesc
rănile vechi acoperite de palide frunze
oasele rupte din stele-nghețate trosnesc
corăbii de fum se-agață de pânze

Se aud prin întuneric lunatici hăitași
cum zornăie pietrele ascuțite de râu
vânătorii de cerb auriu, pătimași
vor să trăiască-n desfrâu

Trag la-ntâmplare foc după foc
împușcă însetați de măcelul nocturn
la mine-n aortă mai este un loc
cad cărămizile din iernaticul turn

Și-i opresc pe fanaticii camuflați
în haine împletite de forme bizare
răcnesc dihorii îmbuibați
scurmă văzduhul dezacorduri vulgare

Nu au în lunetă privirea aceea
ce poate ucide un cerb fără teamă
stavilă-n calea izbirii-i ideea
și n-au pentru asta în creier vreo armă

Trag încontinuu, strigoi apucați
de poftele sadice ale morții abrupte
vânători sangvinari, de plăcere sedați
ce vor să ucidă, dar nu știu să lupte

 Se strigă sălbatici, sardonic se mint:
”L-am rănit, i-am găsit cărarea înmuiată în sânge
am tras și-acel glonț înghețat de argint
auziți-l de durere cum plânge!

E frica de noi, suntem mulți și-înarmați
să-l prindem, să-l frigem pe jar
inima i-o vreau, nu uitați
e singurul cerb de pus la altar

De-i rănit vreau să-l spintec din nou
au ruginit cuțitele de așteptare
să-i ștergem amintirea de ecou
cenușa lui s-o aruncați în mare...”

Dar prin noaptea-ncuiată-ntre stele
glasul lor se-auzea ca un zgomot de tobe
nu găsiseră urmele mele
vânătorii tocmiți de jigodii în robe

Își făceau curaj că-l vor prinde-n final
pe cerbul ce liber prin lumină aleargă
dar moartea-mbrăcată-n rochii de bal
n-are voie cu mine de mână să meargă

Și-atunci le rămâne doar spaima de cerb
ce-a trecut prin ei, ca un glonț prin Sahara
în trupuri puhave blestemele-i fierb
li se stinge de spaimă, pe buze, țigara

Că prin codrul în care cu sete-au ucis
și păsări și îngeri și tăcerea sihastră
se aude cum coboară din vis
cerbul înșeuat la lumina albastră


16 august 2016

duminică, 14 august 2016

Până când te-ai prefăcut în femeie

Eu te-am văzut altfel decât ești
mult mai umană și mult mai frumoasă
te simțeam în mine cum crești
ca o umbră, ca o iederă fastuoasă

Și te-am strâns de mână mai tare decât ar fi trebuit
până când ți-au plesnit, ca o lacrimă, oasele
te-am iubit
cum iubesc misterul, frumoasele

Oglinda te privea dintr-odată altfel
iar tu o priveai întruna mirată
aveai în inimă un rastel
cu cretă colorată

Desenai în visul meu curcubeie
eu eram la un capăt, tu-la celălalt
până când te-ai prefăcut în femeie
și ți-am auzit tocurile pe asfalt


14 august 2016 

Ne invadează turmele de cerbi

În fiecare zi ne stingem focul
ce arde disperarea din privire
de câte ori ne-a părăsit norocul
oglinda ne privește cu uimire

Ne invadează turmele de cerbi
ce trec prin trupul nostru ca prin seară
în fluturii de noapte încă fierbi
cu tot mirajul zilelor de ceară

Suntem prea lași să definim precis
tăcerile ce sapă lungi tranșee
ne agățăm cu ghearele de vis
și pentru vină te păstrăm, femeie

Am vrea să recroim din noi alt chip
și-o altă inimă să bată ritmul
clepsidra a pierdut prea mult nisip
și-a-mprăștiat, pe locul gol, tot timpul

Și ce-am pierdut din zilele albastre
în care ne-am jucat printre cocori
am vrea să se întoarcă din dezastre
dar e târziu și am rămas datori


14 august 2016

Și te-aș iubi de-un milion de ori

Am fost nedrept cu tine de atâtea ori
că ți-aș putea croi din nedreptăți inele
din urna mea, vreodată de cobori,
poți înălța cetăți printre rastele

Nici nu mai știu ce gând mă doare
de câte ori prin timp te văd venind
din țara-n care o nemuritoare
nu m-a simțit decât în vis murind

Și-n toate așteptările funeste
zidit în crugul zilei ca un fur
există o prefață la poveste
și-un chip ce nu se vede de contur

De aceea sunt nedrept și-aproape rece
și-n ochi mi se citesc dureri
doar drumul tău prin mine de va trece
va smulge amintirea din tăceri

Și va-nveli în praf ascuns de stele
toți caii albaștri dezgoliți în zori
și ți-aș putea croi din nedreptăți inele
și te-aș iubi de-un milion de ori


13 august 2016

sâmbătă, 13 august 2016

Noi ne-am iubit în locuri inventate

Noi ne-am iubit în locuri inventate
Ce nu suportă demonii din jur
În nopți cu febră, scufundate
În timpul călătorului impur

Ne tot schimbam adresele postume
Să nu ne prindă frigul de apoi
Desculți ca doi actori croiți din hume
N-era de-ajuns că suntem amândoi

Nicio rotire-a timpului de piatră
Nu ne lovea dezmățul uterin
Prin năluciri și azi mai latră
Un zid sub care zace-un arlechin

Ne-a fost de-ajuns vâslirea printre fiare
Sau poate doar ni s-a părut?
Un vultur cu o inimă în gheare
S-a zvârcolit în somn și-a dispărut

În urmă sângerează miezul nopții
Din ochi îi curg luceferi triști
De-am sta, iubito, împotriva sorții
Aș ști că tu, de fapt, exiști


13 august 2016

SĂPTĂMÂNA PE SCURT(33)

În vârful sculei * Cine merită o statuie *  Depășirea unui record olimpic vechi de peste 2000 de ani * ”Țară-mbrăcată-n haine de-mprumut/dă-mi voie azi în cur să te sărut” * Adevăratele regine * Panarama Pământului * Bacșișul lui Isărescu *  Pista lui Țiriac * Moțiunea de grohăitură * Maghiarizarea puilor de români * Durerile Sfinxului



 Niște păcălici de la postul de tembeleviziune britanic ”Sky News” au dat în boala lui Calache și au prezentat un reportaj senzațional cu traficanți de arme români care dădeau mitraliere la tot cartierul balcanic. A fost o înscenare de doi lei, moare de ciudă gruparea anarhistă de la ”Trădați în dragoste”. Măi, brexiștilor, a fi traficant de armament e o treabă serioasă, e alergătură multă, or, se știe, hoții români nu prea se omoară cu munca. De aceea, cei mai mulți au intrat în politică...* La Rio, naționala feminină de handbal cu mâna a României pare desprinsă din balada ”Miorița”, varianta oarecum pe invers. După ce a obținut o rasă superioară de cornute la Campionatul Mondial, le-a abandonat leoaicelor angoleze, care încă mai folosesc la antrenamente nuci de cocos. Despre meciul cu Brazilia, antrenorul Ryde a afirmat că a fost cea mai mare rușine din viața lui. Nouă ne spui? * Dar în loc să-și caute fluierașele de soc, care să le cânte ”Deșteptă-te, române!” la capătul terenului, Neagu și compania s-au pus cu omorul pe Muntenegru și Spania, întorcând cu roatele-n sus spațiul mioritic. Nu-i vorbă, au avut în poartă un câine mai bărbat. Care, ca de obicei, era o femeie frumoasă, căreia istoricii îi spun ”România revoluționară”, iar comentatorii sportivi, neduși la biserica iubirii, Paula Ungureanu...* După care ne-a bătut Norvegia și ne-a trimis acasă. De fapt finalul era previzibil: ”Și la nunta mea/ A căzut o stea...”  * Dar nu vă povestesc că nici fetele de la spadă n-au făcut mare brânză în probele individuale, deși păreau călare pe situație.   Ne-au șters lacrimile de tristețe în întrecerea pe echipe, după ce au luat în vârful sculei SUA, Rusia și China, primele trei puteri ale lumii cam în orice domeniu. Abia acum le dau dreptate acelora care susțin, fără argumente solide, că noi suntem buricul pământului. Dar cu o condiție: femeile noastre să ne apere cu sabia-n mână în timp ce noi grohăim din fața televizorului. Oricum, adversarele s-au îngrozit când au auzit că Ana-Maria Popescu (fostă Brânză), Simona Gherman, Simona Pop și Loredana Dinu au venit la Rio din țara lui Fane Spoitoru. Să zică mersi că fetele noastre s-au mulțumit să le ia aurul de la gât, nu așa cum au făcut romanii cu Decebal, ori Ion Titișor cu tânărul polițist. * Deși sportul românesc este în putrefacție, ca de altminteri întreaga societate, mai există câte-o fereastră deschisă în inimă unde au intrat, cu modestie și bun simț, tenismenii Horia Tecău și Florin Mergea, medaliați cu argint la proba de dublu. E prima medalie obținută vreodată la tenis, iar băieții aceștia merită câte o statuie pe care se pot urca rachetistele temătoare de virusul Zika, să ia un pic de tămâie, gutuie, lămâie ... (completați voi, după gust, că românul s-a născut poet) * Cine merită mai mult respect, mai puțin bogații Horia Tecău și Florin Mergea, băieții cu inimă de aur, sau milionara fără pitpalac, Simona Halep? Nu-mi răspundeți, întrebam și eu așa, să mai treacă timpul. * În schimb, filosoful de berărie C.T. Popescu îl atacă nejustificat pe Florin Mergea și-l laudă pe Tecău, uitând că în finală cei doi băieți au ajuns împreună. Hai să zicem, prin absurd, că omul din lună are dreptate în ceea ce privește analiza jocului (așa a văzut el, și cu nebunii nu te pui, că e periculoși) dar de ce-i dă el într-una cu afirmația că statul nu merita medaliile astea. Care stat, Nebunică? Ăla la definirea căruia ai contribuit din plin ca formator de opinie (ne)avizat? Aici nu e vorba despre niciun stat, aici e vorba despre români. Ei meritau bucuria asta (un pic amară, pentru că ne-am dorit aurul). Dar dincolo de fileu era Nadal, care s-a dopat (și) cu tenis. De fapt, problema ta e mult mai simplă; vrei să aperi, cu un lung de linie, o paparudă care a refuzat să-și reprezinte țara la Olimpiadă. Hotărăște-te, ești analist obiectiv, inginer de tigăi zburătoare, sau un fan al fetei de tinichea? Că diliman știam că ești. * Nu-i înțeleg pe aceia care se ambalează că echipamentele delegației noastre de la Rio ar fi contrafăcute. Păi ce, democrația românească e croită altfel? *  La haltere, a smuls o medalie de bronz și Gabriel Sâncrăian, care a cântărit cu 600 de grame mai puțin decât un alt halterofil ce ridicase aceeași greutate. Vezi ce înseamnă să fii ponderat?! * Mi se pare absolut normal ca barca de 8+1 rame să ia medalia de bronz, chiar dacă s-au schimbat generațiile. Asta-i barca în care vâslea și Elisabeta Lipă, iar doamna ministru arunca năvodul numai după aur. Dar unde sunt zăpezile de altădată? *Americanul Michael Phelps a câștigat 23 de medalii de aur la Olimpiade (14 individuale, 9 cu echipa) depășindu-l, după 2000 de ani, pe Leonidas din Rodos, care, între 164 î.Hr. și 152 î.Hr., a bifat 12 victorii (cununi de lauri, că nu existau medalii) în probele de stadion (200 m), diablos (400m) și longerhoplitodromos (alergare în armură). Le-a câștigat pe toate, la cele patru Olimpiade la care a participat până la vârsta de 36 de ani. Se zice că adversarul cel mai redutabil i-a fost Neagu Djuvara, dar că viața nesportivă (obișnuia să citească până târziu compilațiile lui Herodot) și gagicile (mai ales una, Antigona) l-au împiedicat să progreseze (Nu-i nimic, mai are o șansă la Tokyo, în 2020). Cu excepția ultimei probe, Leonidas a alergat dezbrăcat pentru că așa erau regulile sportive pe atunci, Olimpiada fiind și o sărbătoare a frumuseții corpului uman. Din păcate, pentru ele, femeilor le era interzisă participarea (și) în tribune, sub amenințarea pedepsei capitale, tocmai pentru ca atleții să nu tragă frâna de mână în timpul concursului și să-și încetinească alergarea. Nu mai vorbim de unii, mai de la țară, care ar fi putut să dea de straturile de petrol...* La 41 de ani, gimnasta Șușotinova participă pentru a șaptea oară la Olimpiadă reprezentând, de data asta, țara natală, Uzbekistan, după ce la ultimele două întreceri i s-a cântat imnul Germaniei. Cariera ei îndelungată a fost forțată și de faptul că a trebuit să strângă bani pentru fiul ei, bolnav de leucemie. Oricum ar fi, rămâne un exemplu demn de urmat, o pagină emoționantă a sportului mondial. * Distinsul diliman, Mircea-fă-te-că lucrezi cu Vântu la spații verzi, a ținut morțiș să-și aducă prinosul, omagiul și sevrajul Anei, recent eliberată din chingile regalității. Poetul Măscărici începe vijelios: ”Țară-mbrăcată-n haine de-mprumut,/ dă-mi voie azi în cur să te sărut”, continuă supărat pe țolul festiv al Motanului Încălțat cu adidași, care, zice el, împiedicat fiind s-ajungă la colivă, ”ne-a interzis, legați de jug/ să-i punem Anei floarea pe coșciug” și încheie ca le revoluție, unde până și lui Iliescu i-a fost teamă ”ca nu cumva, Doamne ferește,/să-nvețe buza gropii românește...” Orice ar spune finul literat S.O. Vântu despre bucătarul Dinescu, câteodată-i iese cacaimasul, deși pe buza morții-ți strâmbă nasul..* Regele n-a putut fi prezent lângă Ana. Deocamdată. Medicii l-au dus cu vorba. * În schimb, printre ceilalți gură-cască care au trecut pe la catafalcul Principesei Ana s-au aflat și numeroși politicieni, mari amatori de autografe regale. * Totuși, mi se pare exagerată declararea unei zile de doliu național (pe 13 august) numai pentru că o tanti a dat colțu după ce s-a măritat cu un fost rege și a zămislit cinci fete, care vorbesc limba română cu mâinile. Păi vă dați seama câte zile de doliu va trebui să suportăm când o va zbughi la întuneric regele Duda, de la Teatrul Teribil de Mic?  Dar n-o să apucăm noi ziua aia, că fețele palide regale, altoite pe trupul solid al Securității, trăiesc mult și bine. Așa e ăștia de sânge albastru, trăiesc la meserie că n-o fac din sacul lor. Fără supărare, principeso, n-am nimic cu tine, dar când a murit bunică-mea, care a născut zece copii, nu s-a decretat nici măcar doliu local. Deși ar fi meritat, săraca, fiindcă tatăl ei a luptat pentru înfăptuirea României Mari, iar soțul i-a plecat în armată, în 1937, după nuntă, și s-a   mai întors în 1945, cu trei răni în trup. Mi se pare mie că bunica mea, și toate celelalte românce, care au făcut ca țara asta să miroasă a flori proaspete și a pâine scoasă din cuptor, sunt adevăratele regine. * Între timp, Casa Regală Imaginară a României va primi personalitate juridică, adică devine SRL cu acte în regulă. Principalii acționari sunt Principesa Margareta, măritată Agud, și Principele Radu de Vrăjălien-Lingebliden. *   Ministrul Apărării Intereselor Personale a afirmat că ”România a câștigat ceea ce a câștigat Alianța ”. Fii mai explicit, că, din câte știm noi, România a câștigat cosorul lui Moceanu. Și nedrept de multe decorații post-mortem. * ”Președintele unei țări e imposibil să nu facă ceva”, psalmodiază Crin Antonescu. Uite că nu e imposibil. * Primarul Aradului are fani în Partidul Republican din SUA, sau, cel puțin, așa crede el. Fanul lui Falcă nu poate fi decât Gușă. Dar cum naiba s-a infiltrat acolo, că el era cu rușii! * Toți hanaliștii nu mai pot de grija lui Cioloș. Se întreabă non-stop ce-o face mititelul după alegeri. Lăsați băiatul în pace! Face ce-a făcut și până acum: aprofundează sărutul franțuzesc. * După ce a umblat beată cu hoașca a bătrână, pe la toate posturile de radio, o oarecare Delia îl imploră pe iubitul ei s-o lase mai moale cu numărătoarea (1,2, 3, 4 ) că-i rupe patul. Probabil că în timpul mahmurelii libidoul e precum cotele apelor Dunării în perioada de secetă. Totuși, ce are el, fetițo, și nu ai tu? Un ciocan pneumatic? O drujbă? Dacă nu știe cum să se poarte cu mobilierul, ține-l afară, în ploaie, ocupă-te un pic de educația lui, depărtează-ți, citez din tine ca din Ana Karenina, ”pulpele...în care zvâcnește sângele de atâta cumințenie!” Pe scurt, ca să nu mai pierdem timpul, explică-i tolomacului că tu i-ai fost model lui Brâncuși pentru costisitoarea creație ”Panarama Pământului” * Oana Lis era să moară înecată la nudiști. Așa a zis ea, într-un moment de sinceritate maximă. E bine că și-a revenit, evitându-se un deces mortal * Mie nu mi se pare o prostie fără margini ideea FRF cu obligativitatea  folosirii unui jucător under 21 (adică poate să aibă până la 23 de ani!) în fiecare meci, chiar dacă există argumente pertinente contra acestei măsuri administrative de forță. Rezultatele se vor vedea peste 7-8 ani. Zburleanu nu e prost deloc, atâta doar că nu se pricepe la fotbal. În rest, e băiat bun, păcat că nimeni nu-și dă seama. Nici măcar el. * Prin București circulă, precum bagaboantele pe centură, niște autobuze descoperite pentru turiști. Cum turiștii sunt plecați la mare, la ele se hlizesc bucureștenii care nu sunt în firea lor * Mugur Isărescu are un salariu frumușel la Banca Națională de Stat la Taclale cu Corupții. Cine-ar fi crezut? Credeam că mititelul supraviețuiește din prime și din tulburelul de la Drăgășani, dar m-am înșelat. Pentru ceea ce nu face este plătit cu aproape 600 de milioane de lei vechi pe lună. Mi-ar plăcea să facem schimb de joburi măcar pentru o lună. Că la ceea ce face el se pricepe toată lumea. *  Nu mai dați vina pe România când deveniți partizanii unor sportivi, că țara asta n-a făcut, n-a dres...Nu România, măi aceștia, e vinovată, ci nenorociții care au îngenuncheat-o, javrele care au pozat sistematic în salvatorii națiunii și au jefuit-o cu pofte de fiare flămânde. România suntem noi, cei de astăzi, care facem umbră pământului degeaba, cei de demult, care ne țin pe umerii lor de uriași, și, mai ales, cei ce vor veni. Ca să stârpim prostia ar cam fi cazul să punem osul la treabă, să măturăm ograda de gunoaie, iar la stâna mioritică să aducem alt baci. Capisci? Dar dacă veți ține în continuare isonul infractorilor care au adus țara în halul ăsta înseamnă că n-ați înțeles nimic de la școala de corecție a vieții. * Ion Țiriac (abia 77 de ani), un ciobănesc mârlănitic plin de lovele, și Laurette (deja 32 de primăveri), o ciuhuhaua mulatră, s-au bronzat, deși nu era cazul, la Mamaia. Presa senzaționalistă a intrat în fibrilații, din cauza informației că bruneta i-ar oferi bătrânelului flocos o pistă pentru biciclete. Hai să fim serioși, Țiriac s-a retras demult din tenis. Cu p, nu cu t. * Și-n vremea asta, Brigitte Sfăt, nevasta lui Ilie Năstase, anunță că divorțează de infidel. Repet: hai să fim serioși! * De aceleași acuze au parte Stalin de Teleorman și Beria de Ferentari, care au vrut să-l facă pe Cioloș la buzunarul burții cu o moțiune de cenzură. Procesul se amână până la împăcarea porcilor (greșeală de tehnoredactare). Că vina pentru impozitarea văduvelor veteranilor de război aparține Codului Fiscal adoptat pe vremea doctorului Ponta. Iar Cioloș nu s-a grăbit s-o repare. Adică, în limbaj academic, e vinovați toți. * Fidel Castro, legendarul conducător al Cubei, a făcut, cum-necum, 90 de ani de viață și 91 de activitate revoluționară. Nici lui nu-i vine să creadă. Nici americanilor * În satul Gheorgheni, din județul Cluj, copiii români sunt obligați să învețe în limba maghiară. Să învețe, e mult spus, pentru că niciunul nu știa limba cailor, iar cadrele didactice, născute obosite, nu le-au mai tradus. Până aici s-a ajuns cu indiferența față de copiii românilor. Am (re)devenit robii ungurilor. Alo, Cioloșe, scoate-ți pleava din urechi, fânul din nas, paiul de grâu dintre dinți și trimite la Gheorgheni profesori români, că e înjositor ce se întâmplă! Parcă erai ardelean, sau ai devenit os de franțuz prin soție? Rezolvă problema că ne supărăm. Și știi că suntem nervoși cu nervii când e vorba de a ne apăra pământul natal și pe copiii care-l fac să respire atât de frumos...* O fetiță de 11 ani din județul Alba a murit după ce s-a înțepat într-un cui ruginit. Cele patru spitale prin care a fost plimbată (Târnăveni, Blaj, Alba-Iulia, Cluj) au fost amendate cu 10 000 de lei fiecare. Ăsta-i prețul vieții unui copil, măi, nenorociților? * Vărul Steluței Lazăr-Luca s-a dopat, lucru confirmat și de proba B. El locuiește în Canada și se numește Lucian Bute, supranumit Mister Ko(kaină). * Tăriceanu a luat-o prin față la schimbarea permisului de șofer principal al Senatului sfidându-i pe cei peste o mie de poporeni care stăteau la rând. Nimic mai firesc pentru România. Nu înțeleg de ce se revoltă, după război, codașii, și vor să-l dea în judecată. Vor pensie alimentară? În primul rând, ca să dai pe cineva în judecată, trebuie ca respectivul să posede așa ceva, iar, în al doilea, Tăriceanu este unul dintre aleși. N-ați votat voi furunculii care infectează trupul țării? Când v-au tratat politicienii, aflați la putere de peste două decenii, altfel decât cu noada? D-aia v-a ocolit Tăriceanu, ca să-i admirați organul gândirii și să confirme teoria darwinistă. * 20% dintre elevii români se înscriu la o școală profesională, în timp ce în Germania procentul este de 70%. Da, dar la nemți munca se plătește! * A nins în munții Bucegi. ”Babele”, aflate în bermude,  au tremurat serios. Pe Sfinx l-a durut în pix. * Trebuie să recunosc că a avut dreptate Simona Halep să nu se prezinte la Rio. Acolo sunt niște  controale antidoping foarte serioase.


CONTELE DE MONTE-CRISTO
13 AUGUST 2016