ADEVĂRATUL DRUM CĂTRE CASĂ

Câteodată viața ne blochează

între puncte de suspensie dureroase

Traumele ne urmăresc prin secundă,

fiare sălbatice nemiloase

După ce iubirile magice

rup din noi zborul fluturilor, 

ne abandonează pe țărmuri pustii

pradă vulturilor 

Diminețile marine se repetă la nesfârșit

făcându-ne una cu nisipul,

nu ne mai recunosc oglinzile sfărâmate,

doar cioburi tăioase ne sfâșie chipul

Chiar dacă mințim că ne este bine,

că rugul pe care am ars nu există,

știm că nu este așa când munții Carpați

ne întind o batistă

Câteodată ne facem curaj să fim fericiți 

întrebându-ne ce ne-așteaptă la capăt,

dar nu putem pătrunde înăuntru,

încuiați în confuzii cu-n lacăt

Ne ducem mai departe crucea

prin iarna nicicând mai geroasă,

mărșăluim hipnotici prin golul din jur

căutând adevăratul drum către casă...

16 martie 2022   

LA MOARTEA LUI NISTOR TĂNĂSESCU (Cu lacrimile ultimilor îngeri)

 Doar vești macabre ne înconjoară,

doar moartea ne aduce vești,

dar vestea aceasta o să doară

că-n vestea asta, Nistore, tu ești

Sătul de atâta rău în lume,

mult prea lucid să nu înțelegi,

te-ai dezbrăcat de viață și cutume

și, inventând tristețea, ai ales s-alergi

prin sufletul câmpiei fără capăt

pe unde ți-a-nflorit copilăria,

cu iarba fiarelor ai descuiat un lacăt

și-ai mai privit o dată România

prin lacrima ce-ți îngropa privirea 

în flori de nufăr exilate-n pleoape,

de câte ori cu-n dorn iubirea

în ceru-albastru încerca să sape

Orașul se grăbea să te cuprindă

să îi așezi cuvintele la rând,

dar timpul n-a mai vrut să se întindă

și ai plecat în tine mai curând

În cosmos se mai stinge o lumină,

e vremea marilor înfrângeri,

vor plânge călimările-n surdină

cu lacrimile ultimilor îngeri

  

Poetul a plecat spre cer, pe schele,

ducând cu sine taine neștiute,

rămân nevindecate vechi sechele,

tristețea încuibată în redute

În urma lui se țes cărări de plumb,

ziarele vor scrie câte-o frază

despre cenușa-i risipită-n vânt,

dar Dumnezeu îi va trimite-o rază

să-l însoțească-n raiul părăsit

căci viața fără moarte a fost promisă,

și îngerii dintâi ce l-au iubit

îi vor întinde-o floare de narcisă

El va zâmbi misterios 

ducând cu sine ultima ninsoare,

ce a însoțit omul frumos 

din viața asta-n viața viitoare...

12 martie 2022

TOȚI GHIOCEII AU MIGRAT CU TINE

Iubito, așteptând un gând

din diminețile albastre,

se-aud uitările curgând

din ochii păsării măiastre

Oceanul se desface-n fluvii lungi

și plouă, plouă dinspre munți

Iubito, așteptând să mă alungi

toți arborii au devenit cărunți

Și-n primăvara ce din spaime vine

toți ghioceii au migrat cu tine...

11 martie 2022

NAȘTE-TE MAI CURÂND

Iubito,

mi-e atât de dor de tine

că toate cioburile nopții

mi se zbat în suflet

căutând un drum către ziuă

Abia atunci visele se strecoară

printr-o firidă

făcând loc luminii

Îmbătat de atâta nălucire

umblu desculț prin rouă

răscolind florile, 

fluturii adormiți,

mirările

Pe autostrada inimii

greieri sfioși cântă melancolii,

dar tu întârzii

Iubito,

mi-e atât de dor de tine

că-n fiecare noapte cu lună plină

te strig

nemaivând timp destul

să aștept venirea ta

Naște-te mai curând, te rog,

nopțile dor din ce în ce mai tare...

9 martie 2022

SĂ FLUTURE TRICOLORUL

 

În lumea putredă, întunecată,

mai marii timpului infect,

ticăloși fără mamă și tată,

ne smulg tricolorul din piept

Îngerii plâng când se înalță în soare,
candelă-n vânt dintr-un vis,
când îl sfâșie fiarele, doare,
cum doare un vultur ucis

Uneori îl privim în tăcere
și-n inimă ni se face mai dor,
duce cu sine atâta durere,
scutul acestui popor

Sunt vremuri de cruntă-njosire,

doar lacrima ochilor sfinți

cerșește un dram de iubire,
păstrată-n ștergar de părinți

Poate astfel se dezleagă
taina nevăzutului curcubeu

peste țara niciodată întreagă,

locuindă în sufletul meu

O găsiți când doriți să intrați,
ușa-i deschisă spre cer pentru voi,
vă așteaptă toți munții Carpați,
hrăniți cu azurul din noi

S-aveți ca semn al renașterii voastre
o bucată de țară la piept,
și aripi de păsări măiastre
să-nfrângem destinul nedrept

Să fluture-n vânt Tricolorul,

sfidând acest timp nemilos,

să ne fie osândă doar dorul

ce strigă în omul frumos...

10 martie 2022

ÎN LOC DE BOMBE NUCLEARE

În loc de bombe nucleare

cărați în avioane flori

și aruncați-le din nori

peste pământul care moare

Ce s-a-ntâmplat cu omenirea

de-acceptă sinuciderea hilară?

Să-nvingem iarna nucleară

soluția supremă e iubirea

Să ne iubim pe propriile ruguri,

să n-aibă nicio șansă acest război,

copiii noștri vor fi muguri

ce-or crește vindecându-se de noi

Să nu-i dăm nicio șansă morții,

hai să cântăm îmbrățișați în vis,

să mergem doar pe sensul interzis

sfidând bizareria sorții

Amurgul e-n mirare absolută,

îl sfâșie doar înarmate fiare,

ce-și caută prin orizont o rută

din vremea războirilor barbare

Să facem un apel la Dumnezeu,

să reseteze ce-a creat cu milă,

să interzică urma de șenilă,

să-ntindă între noi un curcubeu

Și-n loc de bombe nucleare

din avioane să se-arunce flori;

de măr, de tei, mărgăritare,

prin care să umblăm desculți în zori...

6 martie 2022

TRĂSURI DE ARGINT

 Prin mine trec trăsuri de argint

Conduse de sălbatici vizitii,

Și toate viscolele mint

Că-n deznădejdea lor nu sunt stihii

Prin noapte-și spintecă drumeagul

Ce duce către adrese neștiute,

Se înalță peste suflet pragul

Neînsemnatelor redute

Unde se duc aceste vise,

Aceste candele în vânt?

Din Carul Mare paraclise

Abia mai luminează pe pământ

Degeaba trec trăsurile de argint

Tăind zăpada ultimă în două,

Toți vizitii inimii ne mint

Și frig o să ne fie numai nouă...

1 martie 2022

ÎMI PLÂNGE-N SUFLET TOATĂ ȚARA

 Iubito, nu mai vine primăvara,

e atât de multă iarnă pe pământ,

îmi plânge-n suflet toată țara

și-atât de trist și revoltat îi cânt

La miezul nopții n-o să fie nimeni,

doar fiarele sangvine vor lătra,

Siberia ucide oameni tineri

și de-am voi, nu mai putem ierta

De unde atâta ură și sfidare?

De unde atâta sete de război?

Aș scrie și o ultimă scrisoare

planeta să se întoarcă înapoi

Aș spune c-or să înflorească pomii,

copiii toți vor fi sublimi și vii,

dar bântuie bolnavi atomii

și plâng metaforele-n poezii

Un imn al păcii planetare

aș scrie azi când pe planetă ninge

cu gloanțe și cu ordine barbare

și omenirea pare că se stinge

E atât de multă suferință pe pământ

că-n suflet mi se-ascunde toată țara,

cântec de leagăn trebuie să-i cânt

s-adoarmă până vine primăvara...

1 martie 2022

NINGE PESTE TINE CU DRAGOSTEA MEA

 Ninge peste suflet ca-n povestea rusă,

săniile așteaptă tresărind sub fulgi,

ninge cu iertare peste-o lume dusă

unde nu e vremea încă să ajungi

Cântă-n frunze stinse greierii de-o clipă,

latră-n lanțuri câinii neștiind ce vor,

pasărea măiastră zboară-ntr-o aripă,

inima se zbate încă sub zăvor

Dealurile strigă: ”Hai la noi, mireasă!

de la nunta iernii te furăm cumva,

îngerii de veghe se ascund în casă,

ninge cu petale de nu-mă-uita...”

Poate primăvara nu o să mai vină,

ninge cu tăcerea gândului frumos,

pasărea măiastră-n sine-o să mă țină

ca să nu mă fure timpul nemilos

Între noi pădurea învelită-n gânduri

își întinde brațul să primească-n ea,

viața viitoare prefăcută-n scânduri,

ninge peste tine cu dragostea mea

Poate mâine-n lume o să fie pace

și-o să ningă aievea și-n povestea rusă,

ninge peste lume, Dumnezeu desface

ultima scrisoare dintr-o lume apusă

Unde ești femeie? Vino să ne ningă!

Sania ne-așteaptă să ne prăvălim,

drumul către rai stă să ne cuprindă

și pe drumu-acesta hai să nemurim!

1 martie 2022  

ATUNCI VREAU SĂ TE AUD RÂZÂND

Vreau să fiu acolo când visezi,

să-ți împrumut aripile când ai nevoie de ele,

să te țin de mână când treci desculță  

dinspre inima mea către stele

Vreau să fiu în lacrima dimineții fereastră,

să-mi curgă sufletul-fluture

prin zăpada albastră

Vreau să fiu furtuna pe care o înfrunți

când se ascund tăcerile în munți

Vreau să te aud:

”Du-mă unde nu am mai fost niciodată,

dar unde am fi vrut împreună să fim!

Ți-amintești călătoriile viitoare, dintr-o lume uitată?

Poate ne facem timp să ne iubim...”

Și-atunci vreau să te-aud râzând

cuibărindu-te, pasăre călătoare,

între bătăile inimii mele năucitoare

și umărul stâng...

1 martie 2022