În seara asta fără epoleți
când sufletul plutește în derivă
îmi intri în țesuturi prin pereți
cu trupul tău în recidivă
Și te întinzi pe o secundă
cu tot văzduhul laolaltă
ca-n inimă să îmi pătrundă
și viața asta și cealaltă
Și parcă n-ai mai vrea să pleci
în trup uimirea e eternă
de mine cu-n fitil te legi
și-ascunzi toți demonii sub pernă
și îi sufoci definitiv
să nu mai iasă niciodată
c-ai suferit fără motiv
în viața ta antedatată
Și seara asta n-o să moară
în zori se așterne alt amurg
nici curcubeul n-o să doară
când ochii mei albaștri plâng
și te condamnă chiar și-n lipsă
la galere pierdute-n noi
s-a stins și ultima eclipsă
și nu se întoarce înapoi
Și n-are cine cum s-o cheme
să mai răstoarne ierarhii
iubita mea nu te mai teme
pe-o insulă uitată-n vreme
definitiv ne vom iubi
9 martie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu