UN ÎNGER M-ADUNĂ CU FĂRAȘUL DIN CER

Iese soarele din iluzie și mă privește mirat

prin sânge greierii nu se opresc din secerat

îmi face cu mâna dintre avioane un vultur

îmi intră Rieu în ureche și nu pot să mă bucur

Merg desculț și iarba crudă îmi prăpădește ochii

tapați de nalbele înveșmântate-n suavele rochii

o libelulă albastră cerul c-o otreapă l-a șters

toți se duc înainte numai eu zbor invers

Bat secundele ritmul într-un clopot de sticlă

pini de smarald în țesut se implică

ochii lui Dumnezeu printre pietre mă ard

se prelinge Apusul în inima mea de bastard

E un complot nesfârșit al nunților prime

trece universul ca o lance prin mine

de negi și de alte eczeme  mă scutur

mă soarbe lumina și nu pot să mă bucur

Plânge trenul de noapte prin venele cave

corăbii de pâslă transportă cadavre

verdele mă strânge spasmodic în clești

îmi ghicesc viitorul fluturii-n cești

Nu e prea clar, dar nu e o problemă

cerul albastru-mi înfige perfuzii în venă

merg răsturnat, capul adună țărână

îmi iese prin trahee unica mână

și-mi mângâie umbra ascunsă-n ecou

mă uit după vulturi răstignit în halou

vreau să-mi scot piroanele înfipte în cruce

dar mâna de alge mai departe se duce

Caută o altă mână de aer și rouă

de când și-a rupt universul inima-n două

pipăie văzduhul ce arde pe ruguri

îmi cresc alte mâini și nu pot să mă bucur

că-mi bat la fereastra din sânge cocorii

vor servi cina de taină-n sfârșit dezertorii

trupul de homless se topește în ger

și-un înger m-adună cu fărașul din cer

25 martie 2015