Eu n-am trădat și n-am hulit
nimic din ceea ce-am iubit
Și-am fost lovit și-am fost prădat
și hrană-n drum am fost lăsat
hienelor și corbilor flămânzi
ce-au ciugulit ochii-mi plăpânzi
și sufletul mi l-au purtat în clonț
la urmă mi-au mai tras un glonț
să vadă dacă mai e sevă-n trup
și dacă din tăcere rup
secunde ca să le deșir
pe o petală îngustă de zefir
să se adape ochii ei albaștri
din zborul cailor măiaștri
pe unde rege am fost odinioară
iar ea cu trupul de vioară
mi-a fost prințesă mi-a fost rugă
i-am fost și zeu i-am fost și slugă
mi-a fost regină mi-a fost lună
și veșnicia ne ținea de mână
Și n-am mai vrut ca să-i dau drumul
deși n-o mai vedeam prin fumul
de la pastelul care-a ars
în timpul ultimului vals
Și-am fost de ochii ei prădat
și-n praful zilei m-am vărsat
dar n-am trădat și n-am hulit
nimic din ceea ce-am iubit
24 august 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu