Dinspre tine bat vânturi tăioase
și mă-nec cu prada în colți
prin neant zboară fluturii morți
se stinge felinarul zilelor frumoase
Am fugit ca un cerb din codrul ostil
căutând ce nici nu mai știu
mi s-a părut că încă sunt viu
și mi-am aprins în inimă un fitil
la care era legată o bombă cu ceas
care ticăia amorțită de grețuri
iubirea se vindea la josnice prețuri
îmi spusese demult bun-rămas
Naufragiat la tine-n furtună
îmi despicam timpul cu gheara de leu
nu se învârteau roțile carului meu
sătul de o lume autoimună
la tot ce-ar putea să fie curat
pe planeta asta hapsână
inventasem și propria lună
și timpul pierdut l-a arat
de s-au dus buruienile alandala
în mâzga sângelui verde-n dungi
când în brațe amintirile-ți strângi
eu sunt demult în Valhala
Și n-o să-mi ridic inima-n cric
sătul de înserare și de chin
să-mi cânte '' Immortality '' Celine
că eu am fost tu și acuma-s nimic
Ai spart oglinda viselor senine
ți-a fost până la urmă teamă
să scrii jucând aceeași dramă
în care tu erai închisă-n mine
De dorul zilelor melodioase
copacii sinuciși fluieră-n trup
fluturii noștri aripile-și rup
și inimii îi cresc structuri osoase
4 decembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu