Aprinde-mi, draga mea, în suflet focul,
să ardă vreascurile și cenușa
pe care a călcat norocul
și-nchide cu un lacăt ușa
să nu mai bată viscolul câinesc,
să-mprăștie în jur mirarea;
aprinde focul ca să te iubesc
până auzi din univers chemarea
Și poate de atâta elocință
s-or pune capăt marilor înfrângeri
și vom redeveni ființă
din care zboară câteodată îngeri
Deci nu uita și-aprinde focul
să ardă tot pustiul pân la capăt,
împrăștie în jurul tău norocul
și-nchide-mă în tine cu un lacăt...
5 octombrie 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu