Femeia frumoasă ce trupul mi-l vrea
bătut în cuie pe-o cruce
cu toată mirarea pe mare se duce
să înece corabia mea
s-o ducă delfinii-n adânc
s-o preumble prin Atlantida
ficatul prometeic să-l mănânc
să-mi închid la suflet firida
pe unde-au pătruns apele mării
cu toată culoarea cu sarea
pe culmile disperării
corabia mea înghite înserarea
Și femeia frumoasă ce sufletu-mi vrea
înrămat în cuie pe-o cruce
cu toată mirarea pe mare se duce
și nu mai găsește corabia mea
2 august 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu