Desculț printre îngeri calc frunzele moarte,
vara se ascunde de mine în carte.
Plouă, dar nicăieri nu apare vreun curcubeu,
e toamnă și-n sufletul meu
În sus și în jos păsări călătoare cerșesc
un drum de lumină, dar nu se zăresc
raze sublime de soare pe care
trec îngeri croindu-și cărare
Doar vântul mai bate în ritmul știut,
tremură visul zdrobit în vase de lut;
o lună bolnavă se așază pe casă;
pe unde ești, iubita mea frumoasă,
să mă scoți dintre cuvintele acestea,
să nu mai fie tristețe-n povestea
cu frunze și brume și neguri și ploi
prin care trec singur, urmărit de strigoi
31 august 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu