SĂPTĂMÂNA PE SCURT (9/2026)

FAKE NEWS:MOARTEA LUI CHUCK NORRIS * SCUMPIREA CARBURANȚILOR, BUCURIA GUVERNANȚILOR * NOI ȘI PERȘII * ”IERI ÎN ROBIE, MÂINE-N GALERIE” * S-A TREZIT BĂSESCU! * RECAPITULAREA DEZASTRULUI * DECADENȚA CIVILIZAȚIEI  EUROPENE*  VIAȚA PE SCURT

Cică a murit Chuck Norris, după 86 de ani pământești! Vrăjeală! A plecat să-i țină locul lui Dumnezeu până se întoarce din concediu.

***

Dacă vedeți pe le televizor niște mafioți plângând de grija țărișoarei în condițiile războiului din Iran, să nu-i compătimiți! Scumpirea excesivă a carburanților e mană cerească pentru hoțomanii ăștia. Râurile de bani care se revarsă la buget, printre bolovanii din guvern, vor fi drenate către buzunarele proprii prin ”investiții” la care sunt cel puțin părtași. Nu războiul din Iran îngenunchează România, ci escrocii care o conduc. Dar va veni și ziua socotelilor și toți neorociții ăștia vor fugi ca șobolanii prin găurile istoriei. Să nu ziceți că nu v-am spus!

*** 

O coincidență stranie. Deși se află la o distanță apreciabilă de România, evenimentele din Iran, atât cele din 1979 (revoluția islamică), cât și cele din 2026 (războiul israeliano-americano-iranian) pun pe butuci economia românească. Nu mai vorbim de faptul că funcția de președinte al României a fost creată tot în urma unei vizite a unui conducător iranian (șahul). Atunci, protocolul impunea ca șahul să fie întâmpinat de cel mai important om în stat. Culmea e că în acte acesta era președintele Consiliului de Stat al RSR, tovarășul Chivu Stoica, nu Ceaușescu, adevăratul lider. În urma acestui eveniment a fost înființată funcția de președinte pe care a ocupat-o, începând cu 28 martie 1974, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Și dacă mergem și mai la vale în istorie vom afla că primele informații despre geți le-a dat Herodot tot în urma unei vizite a iranienilor. Pe vremea aia (514 î.Hr.) li se spunea persani, iar pe șeful lor îl chema Darius. După spusele lui Eminescu, ăia ar fi cerut pământ și apă, dar strămoșii noștri le-ar fi zis: ”Marș la Moscova!”

***

La jumătatea lunii martie a fost adoptat bugetul României. E un buget din care se vor înfrupta bogații, iar săraci vor culege firimiturile de sub masă. Dacă nu se grăbeau așa de tare, puteau să adopte concomitent bugetele pe 2026 și 2027.

***

Galeriile de fotbal se luptă în banere mai tare decât o fac jucătorii pe teren. Iar băgătorii de seamă de la ONG care nu produc decât mătreață se dau de ceasul morții că de ce, că cum, că de unde, că asta-i discriminare și așa mai departe, vrute și nevrute. În realitate, banerele de genul ”Ieri în robie, mâine-n galerie” nu sunt decât niște glume tâmpite, de stadion. Oamenii se amuză, după care le calcă în picioare fără niciun regret. Numai proștii cred altceva.

***

De când s-a trezit din beția puterii (sanchi!), Ciclopul de la Cotroceni le dă sfaturi gratuite lui Hodoronc-Trump și compania de dilimani, Că cică are expertiză și știe cel mai bine cum să cum să conduci lumea pe trei cărări. Nu ne îndoim de abilitățile politico-bahice ale marinarului în ape tulburi care a jefuit România la sânge și a construit un sistem politic atât de bolnav încât a făcut posibilă venirea la Cotroceni a unui salam săsesc de cea mai proastă calitate și a unei pozne a firii atât de bizare încât nu știi dacă trebuie să plângi sau să râzi. Răutăcioșii ar putea spune că s-a trezit Băsescu, dar noi știm că așa ceva este imposibil. Adevărul este mult mai prozaic. Când intră-n sevraj îi place să se laude cu trecutul lui de vită încălțată și nu mai știe ce vorbește.

***

O scurtă recapitulare a realității României condusă de trădători și impostori. Gazul românesc va fi păstrat la ucrainieni, țară copleșită de război, aurul stă bine mersi la Londra, Tezaurul l-au înfulecat rușii (și olandezii, mai nou), energia ne-o curentează francezii, apa ne-o tulbură italienii, lemnul și petrolul ni le hașmanglesc austriecii, americanii ne iau lovelele pentru armament și tot de-au ajuns să curgă zdrențele de pe noi. În loc de apă, hrană, energie, țara se scufundă într-o mare de prostie.

***

O româncă din Italia a câștigat la Loz în plic 500 000 de euro. Lozul îi fusese oferit cadou de partenerul de viață. După ce a mers să-și revendice premiul, norocoasa nu s-a mai întors la domiciliul conjugal lăsându-l pe soțul ei de haiducie cu buza umflată. Ar trebui făcut un sondaj pentru a se stabili câte românce și-ar abandona partenerii pentru 500 000 de euro. Răspunsul ne-ar lămuri dacă acesta e prețul iubirii sau dacă mai trebuie să pune ceva.

***

O altă româncă se plimba cu tovarășul ei de ghidușii, iranian de felul lui, printr-o bază a marinei britanice unde se aflau navele purtătoare de echipament nuclear. Știam că româncele sunt niște bombe și nu trebuie decât o scânteie ca să le aprinzi fitilul, dar să iei toată marina britanică la ștangă nu mă așteptam.

***

Dar nici bărbații nu-s mai puțin duși cu pluta. Unul dintre cei puțin mai frumoși decât Băsescu și-a invitat socri la restaurant ca să le poată trimite acasă niște hoți care să-i mai ușureze de gologani. Că și așa aveau prea mulți. Finalul a fost ca-n filmele cu proști. Ginerele escroc, probabil metrosexual, a izbucnit în plâns și s-a dat de gol. I-a curs rimelul ceva de nedescris...

***

 Cum se scrie istoria tragică a poporului român! Mihăilă Cofar, românul mutilat la Târgu-Mureș în martie 1990, a plecat la cer în 2020 scăpând statul de pensia de handicap în valoare de 500 de lei. Unul dintre atacatorii lui, Erno Barabas, este patronul firmei de otrăvuri HELL. Inutil să mai spunem că Erno Barabas a fost condamnat la 10 ani de pârnaie, în lipsă, fiindcă o ștersese în Ungaria!

***

Planeta trece printr-o depresie majoră. Se teme de boli, războaie și sărăcie. Și le are pe toate pentru că la butoanele puterii mondiale se află niște dezaxați.

***

Ați observați că majoritatea guvernelor postdecembriste au fost formate din Vulpițe și Viorei? Ei, n-ați observat? Ați observat, dar v-a durut în sistemul de operare.

E adevărat, cea mai sigură distanțare e cea față de politicieni, dar ce ne facem că ei au adus sărăcia și războiul peste noi! Profitând tocmai de această resemnare mioritică.

Și când te gândești că toate guvernele lumii sunt subvenționate din banii cetățenilor!

***

Omenirea se află într-o stare de decadență confortabilă. Acceptăm un soi de despotism indulgent, compatibil cu mizeria morală în care trăim.

Toate civilizațiile au dispărut în momentul în care s-au complăcut stării de decadență. Marele civilizații se autodistrug, incapabile de regenerare. 

Civilizația europeană este într-un proces de descompunere accentuată care durează de câteva decenii. Decadența poate fi contrabalansată de un substrat spiritual. Civilizația romană a lăsat un gol pe care l-a umplut creștinismul.

Civilizația europeană contemporană trebuie salvată de ea însăși pentru că și-a pierdut reperele identitare.

***

Iluzia libertății este cea mai vândută marfă în epoca postcomunistă. În realitate, după 1989 s-a produs doar privatizarea comunismului. Care, din mană cerească pentru leneși, a devenit mană cerească pentru borfași. Și așa a fost construită o societate bazată pe impostură, pe lașitate și minciună!

***

 În timpul pandemiei s-a adeverit că politica poate conviețui cu virusul întrucât fac parte din aceeași clasă de ucigași fără scrupule.

Împerecherea asta a făcut realitatea nesigură. Iar politicianul, contemporanul nostru, a devenit un păianjen feroce care-și vânează cu sălbăticie semenii.

***

Crizele economice sunt inevitabile, balansul sus-jos e absolut firesc, fiindcă economia nu poate crește la nesfârșit cu mijloace finite. Important este cum ieși din ele și câte victime sunt lăsate în urmă. Se poate și fără victime? Evident că se poate, dar s-ar supăra bogătașii.

***

Principalul factor de progres al speciei umane este gândirea critică. Chiar dacă este dificilă și incomodă pentru mulți, este centura de siguranță a umanității.

***

Oamenii au devenit sclavii tehnologiei. Important este să fie invers.

***

În Iran, SUA dă testul puterii imperiale în fața Chinei.

***

Globalismul este o babilonie ideologică, lingvistică și științifică inimaginabilă. 

***

Ca să intre în NATO și UE, România a devenit un stat obedient. Când te porți ca o slugă, vei sta la masă cu slugile.

***

Profesorul este un zid din care copiii își vor ciopli ferestre.

***

A fi patriot înseamnă a-ți dori să înalți Patria pe umerii tăi, nu să te înalți tu pe umerii poporului.

***

Când aprinzi o lumină în noaptea minții, îi deranjezi pe cei obișnuiți cu întunericul.

***

În aceste vremuri tulburi, chiar dacă problemele țării sunt gestionate de bizari, e necesar să facem efortul de a fi realiști. Să nu ne izbească spaime iraționale, dar nici să nu fim optimiști fără măsură.

***

În viața mea am întâlnit mulți oameni inteligenți. Majoritatea erau asimptomatici.

***

O țară fără politică externă fermă e ca un om fără coloană vertebrală.

***

Comuniștii au desființat lumea de apoi și au făcut-o viitor.

***

Am crezut că pandemia este bomboana de pe coliva UE. Uite că bucătarii ciudați au adăugat și bombonica războiului din Ucraina.

***

Oamenii se supără când adevărul pe care îl spui contrazice minciuna în care trăiesc ei.

***

Răutatea este mucegaiul sufletului.

***

Piatra care te lovește nu vine de departe

***

În România, prostia este cel mai periculos virus.

***

Fericirea constă în binele pe care îl faci în jurul tău. Dacă nu zâmbești, se așază praful peste suflet.

22 martie 2026

 

 

    

În țara părăsită

 

Mi-e sufletul un câmp minat de flori

 

Singur în noapte

 

Iubito-i primăvară

 

STAU LA MARGINEA VIEȚII MELE

Stau la marginea vieții mele

și privesc amintirile care s-au dus;

de jur-împrejur doar apus

Mi-e dor de toate miracolele

pe care le-am trăit fără să știu

că aceea era fericirea

de fluture viu

Stau la marginea vieții mele

și călătoresc cu inima bătând

printre stele

prăbușite curând

Am visat o lume mai bună pentru ceilalți,

am tras după mine toate pietrele de moară

cu care m-au izbit îngerii,

dar îngerul meu a refuzat să moară

Stau la marginea vieții mele

printre amintiri și flori de nu-mă-uita

și-aș vrea să întorc acele ceasornicului

în favoarea mea

Dar nu se mai poate,

luminile amurgului s-au aprins,

și peste toate amintirile mele

a nins

20-21 martie 2026

Cum ar fi fost

 

Când suntem fericiți

 

O UMBRĂ ÎN OGLINDĂ

Pierdut prin toamna fără de sfârșit

cu sufletul de patimi cotropit,

o umbră în oglindă-am întâlnit

și pân s-a spart oglinda ne-am iubit

Luminile amurgului s-au stins

și-am rătăcit prin noaptea vieții mele,

nici nu mai știu dacă a nins

sau era doar praful de stele

Auzeam doar bătăile întâmplătoare

ale inimii îngropate-n tumult,

desenasem pe frunze un soare

ce nu mai răsărise demult

Am adunat cioburile cu tălpile goale

și-am mers mai departe prin nori,

ruginise cămașa de zale

din care mai zboară cocori

Nicăieri n-am lăsat vreo adresă,

umbra-n oglindă nu mai era,

duceam luna albastră în lesă

poate te voi întâlni, draga mea...

19-20 martie 2026

Încă mai scriu pe inimă povești

 

Am vrut să schimb lumea

 

În căutarea unei utopii

 

Noapte bună, iubita mea!

 

Please Be Born Sooner

 

Forget Everything That Was Not Poetry

 

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (8/2026)

O RADIOGRAFIE A RĂULUI * CEL MAI PERICULOS VIRUS * DE CE ESTE NEVOIE DE UN LIDER PATRIOT * UE, O URSS PE INVERS * DE CE IUBIM ROMÂNIA * UN HAOS BINE ORGANIZAT * SECURITATEA CORPORATISTĂ * DICTATURA IPOCRIZIEI * EDUCAȚIA, SALVAREA NAȚIUNII * IAR S-A ÎNTÂLNIT HOȚUL CU PROSTUL * RĂZBOIUL DIN CURTEA NOASTRĂ

 La așa zisa cădere a comunismului din decembrie1989, România avea toate datele reabilitării economice: resurse, mână de lucru, creștere demografică și zero datorii. Corupția și impostura guvernanților au făcut țara praf. Iar comerțul cu suveranitate l-a împrăștiat în vânt. 

Suntem țara miniștrilor de ocazie, țara cetățenilor pacienți. Teoria formelor fără fond a acaparat societatea. Au fost copiate reguli și instituții occidentale care nu corespund cu mentalitatea și realitatea  spațiului românesc.

Normalitatea este definită de anormalitate. Ni se pare firesc să ne conducă analfabeții funcțional, hoții la drumul mare, psihopații și alte pozne ale firii. Un om normal, cinstit, corect, iubitor de carte într-o funcție publică pare de domeniul absurdului, e de-a dreptul scandalos.

Răul creat nu este și nu poate fi etern. N-o să demisionăm din românitate numai pentru că bandele de ticăloși care s-au perindat pe la putere au creat imaginea unui deșert moral. Mergem mai departe prin istorie înălțând baricadele românismului în ciuda hoților care zâmbesc șăgalnic de pe afișele electorale și chiar dacă România a devenit cea mai vânată viețuitoare a Europei.

Deși se spune că o țară de oi merită un guvern de lupi, guvernarea a fost dintotdeauna groapa comună în care sfârșesc ambițiile politice ale ticăloșilor. În jungla politicii anacondele se hrănesc cu guvernele submediocre. Și n-are cum să fie altfel câtă vreme guvernul român, infestat de impostori, practică un soi de haiducie pe invers: ia de la săraci și dă la bogați. Se dovedește încă o dată că poporul nu este altceva decât material didactic în această distopie. 

Întreaga națiune este ca o apă tulbure după ploaie. Din această depresie colectivă nu se poate ieși prin intermediul păturii de psihopați ce s-a instalat cu nerușinare la butoanele puterii și nu se mai dă dusă. Nu, se poate ieși doar prin voința fiecăruia dintre noi. Când fiecare va înțelege că Patria e mai presus de ceea ce suntem, că e tot ceea ce visăm și iubim și e tot ceea ce va fi când noi nu vom mai fi, atunci ne vom elibera de frică, de manipulare și vom îngropa în hrubele istoriei orânduirea cea crudă și nedreaptă.

***

Românii au nevoie de țara lor. Copiii românilor au nevoie de țara lor. Asta îi face unici. Educația nu este despre indiferență, este despre implicare. școala românească suferă de imitație. Ea trebuie sincronizată cu Europa, păstrând specificul național. Trebuie să se înceteze cu reformele de doi bani clamate ori de câte ori se schimbă ministrul. Care, de cele mai multe ori, nu știe pe ce lume se află, sau, și mai grav, este rău intenționat. Nu mai vorbim de extravaganța unor propuneri legislative făcute de niște parlamentari care la viața lor au trecut pe la școală numai ca să-și bată învățătoarea. 

***

 În spațiul carpato-danubiano-mafiotic totul este neconstituțional, mai puțin corupția și furtul. 

***

România exportă păduri și importă gunoaie. Atât de rău am ajuns.

***

În timp ce prețurile cresc în piețe mai ceva ca Făt Frumos din lacrimă, sufletul cumpărătorului se ieftinește. Pare un paradox, dar nu este.

***

Cel mai periculos virus este lașitatea. Se transmite din dobitoc în dobitoc.

Curajul înseamnă să spui adevărul înfruntând opinia celorlalți.

***

Un sondaj de opinie făcut în Germania este foarte sugestiv în privința susținerii reciproce din UE. Întrebați dacă ar fi dispuși să sară în ajutorul României  în cazul în care am fi atacați de ruși, doar 30% au zis ”mda”. Restul s-au situat de cealaltă parte a baricadei. Cam asta este soarta cetățenilor de mâna a doua din Uniunea Europeană cu două viteze.

***

În viața mea am prins două dictaturi economice: dictatura dezvoltării promovate de Ceaușescu și dictatura delăsării, impusă de asasinii lui Ceaușescu. Cât despre dictatura politică, n-am prins decât una, de la naștere și până în prezent. E adevărat, s-au mai schimbat dintre actori, în 1989, iar limbajul de lemn a fost înlocuit cu limbajul de plastic, dar, de fapt, suntem victimele aceleiași piese proaste.

Totuși, există și un lucru bun. Putem să-i spunem lui Dumnezeu că-l iubim. Atâta doar, să nu ia în considerare ce i se spune in campaniile electorale. 

***

Privind în urmă, cred că generația mea este ultima generație care a fost învățată să-și apere țara până la la jertfa supremă. De aceea credem că numai un lider patriot poate scoate România din ghearele globalismului slinos și-o va ajuta să renască din propria-i cenușă.

***

Politicienii români, blamați, huliți, înfumurați până la pierderea de sine, nu sunt altceva decât proiecția noastră la conducerea societății, numai că în cadrul legislativ, economic, social, politic, cultural, stabilit de ei. Asta-i marea hibă a politicii românești. Li s-a permis unor escroci să stabilească regulile de funcționare ale lumii noastre. Așa a fost dezbinată națiunea. Și când națiunea e dezbinată, Patria este victimă sigură.

***

Creativitatea nu este posibilă în cadrul unui vid informațional. Internetul creează doar iluzia cunoașterii.

Și asta în condițiile în care, în fiecare zi, viitorul ne somează să ne redefinim identitatea.

***

În esența ei, UE este un fel de URSS pe invers.

***

Sunt curios dacă pe fondul acestei crize economice, românii vor mai hrăni tomberoanele cu mâncare.

***

De ce iubim România? Pentru că fiecare floare care se înalță spre lumină, suavă și tandră, e un suflet de erou care odihnește la rădăcina ei. Toată țara este un câmp de flori. 

Și astăzi ce se întâmplă în Grădina Maicii Domnului? Urmașii acelor eroi rătăcesc prin țări străine deși le-a fost lăsată o moștenire miraculoasă. Vor mai găsi oare drumul spre casă? Să fim optimiști în ceea ce înseamnă viitorul țării noastre! A fi pesimist înseamnă că n-o iubim suficient.

***

Melancolia este fericirea de a fi.

***

Partidele politice încearcă să se reseteze din mers, folosind același sistem de operare. Ce nu înțeleg strategii de doi bani e că trebuie să schimbe sistemul de operare cu totul.

***

Pandemia a fost un haos bine organizat. O ruletă rusească, o isterie, o schizofrenie colectivă. Totul a fost politizat la extrem. Masca a fost politică, testul a fost politic, vaccinul a fost politic. Până și virusul a fost politic, prin caracterul lui profund democratic. Adică a fost la dispoziția tuturor, dar a omorât doar săraci. Iar în spațiul carpato-danubiano-pontic, virusul prostiei, răspândit de politicieni, a făcut mai multe victime decât coronavirusul.

***

Obsesia securității bântuie structurile de putere. Pentru că asasinii politici și economici ai acestei țări știu că securitatea a devenit o corporație care și-a adjudecat structurile puterii și, în consecință, robinetele de bani publici. Care se deschid doar spre acele zone ale economiei pe care ei le stăpânesc.

***

Partidele politice actuale, feudale și deznaționalizate, sunt ieșite din termenul de garanție. Tradiționala orientare, de stânga și de dreapata, nu mai există. Teoretic există doar partide progresiste și partide conservatoare. Doar teoretic pentru că, în practică, așa zisele partide progresiste amestecă politicile sociale de stânga cu politici economice de dreapta, într-un talmeș-balmeș de pomină. Iar partidele conservatoare parcurg cu veselie calea inversă.

Niciodată prostia și impostura n-au fost atât de stăpâne pe destinul țării. Trăim vremuri de cumplită ipocrizie, vremuri nedemne, vremuri de șters din calendare. Banul public este folosit numai în interes propriu de această bandă de cleptomani care-și zice cu nerușinare guvern. Pentru ei educația și sănătatea sunt mofturi, iar omul de rând mai mult îi încurcă. 

***

Deși suferă de numeroase comorbidități, educația este cel mai profitabil domeniu de activitate. Numai ignoranții din fotoliile puterii nu înțeleg asta. De aceea au lăsat-o de izbeliște timp de 37 de ani, au umilit-o, au batjocorit-o și au împins-o spre sinucidere. Singurul moment când au realizat că educația este foarte importantă a fost în pandemie. 

Aceasta le-a amintit tuturor cât de importantă este, că datorită ei suntem ceea ce suntem, tot așa cum lipsa acesteia ne împiedică să fim ceea ce am putea fi. Dar bagabonții care s-au tot perindat pe la butoanele puterii și-au revenit repede din pumni și au ucis speranțele acelora cărora le pasă cu adevărat de viitorul țării. Pe ei școala mai mult îi încurcă.  Doar în campania electorală mimează interesul. Și culmea e că printre intelectuali sunt destul de mulți fraieri care pun botul la vrăjeala ieftină a acestor ambuscați. Și totuși, în ciuda atâtor opreliști, școala românească este cea mai eficientă din lume. 

Cu resurse de supraviețuire încă obține rezultate remarcabile. Profesorul, supraomul hulit de neoameni, reușește să cioplească destule caractere cu mâinile goale. Pentru că e singurul care înțelege că tot ceea ce facem în viață are ecou în eternitate. 

Vă imaginați ce s-ar putea întâmpla dacă educației i-ar fi alocate resursele necesare? Peste nu foarte multă vreme niciun idiot n-ar mai ajunge să decidă în problemele esențiale ale societății românești.

***

Se tot bate monedă pe educația online. Problema e că în mediul virtual linia dintre integritate și ipocrizie este foarte subțire. A merge doar în această direcție este o mare greșală care va costa scump generația dependentă de drogul ecranelor. La un moment dat va trebui ca școala să se întoarcă la modelele tradiționale care, spre deosebire de acest șoc emoțional al aplicațiilor și rețelelor sociale, fie ele și educative, au produs schimbări benefice în creierul elevului. 

E adevărat, o dată cu trecerea timpului tot ce este modern devine tradițional, dar întoarcerea la esență este fundamentală pentru a face pașii firești spre o lume mai bună. Pașii sunt mai siguri decât salturile.

Și dacă i-am plăti mai puțin pe politicieni și mai mult pe profesori, am avea oameni mai inteligenți și mai puține legi stupide. 

***

Ne-am rupt de natură și ne-am creat un mediu artificial care ne consumă sufletul.

***

O lume fără Dumnezeu e o lume fără sens.

***

Ca să înțeleg mai bine lumea din jurul meu, din când în când mă pun în paranteze.

***

Arta nu este un adevăr, este calea care duce spre adevăr.

***

Sistemul sanitar românesc o duce la fel de rău precum pacienții săi.

***

Nu vă grăbiți să creșteți mari. Adulții sunt niște copii triști.

***

Diferența dintre cioclii medievali și cei contemporani este că ăia de demult nu dețineau funcții publice, masterate, doctorate și alte rahaturi menite să-i arate victimelor altfel decât sunt.

***

Boala societății românești contemporane este răutatea.

***

Tinerii au schimbat istoria. Alexandru cel Mare(19 ani), Napoleon (24), Ștefan cel Mare (19/24), pașoptiștii (Cuza, Bălcescu, Avram Iancu ș.a.) sunt doar câteva exemple demne de urmat.

***

Povara puterii este sinonimă cu povara hoției, corupției și prostiei. Iar rezultatul exercitării puterii nu este decât îmbogățirea monstruoasă a acestor parveniți prin spolierea celor mulți.

***

Pentru că toată lumea are dușmani, cu excepția Elveției, evident, fiindcă nu are manele, vă sfătuiesc nici să nu-i subestimați, nici să-i supraapreciați. Cel mult le puteți face niște dedicații.

***

Oamenii inteligenți au destule îndoieli, proștii au numai certitudini.

***

Nu te poți scălda de două ori în undele aceleiași ape și să poți vorbi onest la persoana I.

***

Dacă vorbești din suflet și spui adevărul în spațiul public, oamenii buni te vor urma.

***

Moisil spunea că: ”o nulitate ridicată la putere rămâne tot o nulitate”. Celebrul matematician a fost și politician și știa foarte bine ce vorbește. Probabil a vrut să demonstreze că matematica are aplicabilitate practică.

***

În scurta lui vizită de ciordeală prin România, marele actor de tragi-comedie Zelenski l-a întâlnit prin preajma covorului roșu pe Mister Dean (sau Mister Bean, n-am înțeles exact). Și așa s-a născut celebra expresie ”s-a întâlnit hoțul cu prostul.”

Ca să nu pățească rușinea ca Victor Orban care a fost amenințat de Zelenski cu bubuială dacă nu deblochează fondurile pentru Ucraina, marele Nicușor a acceptat toate solicitările golănești ale președintelui ucrainian, inclusiv să depoziteze gazul extras din Marea Neagră în Ucraina! Păi atunci de ce ne-am mai judecat la Haga pentru Insula Șerpilor dacă ducem gazul la ei, în țara aceea bombardată frecvent de foștii lor tovarăși de tâlhării? 

 Și dacă pe viitor Zelenski îi va cere lui Nicușor să stea și capră, ca-n scheciurile sale de pe vreme în care cânta la pian cu instrumentul gândirii,  bizarul de la Cotroceni nu va crâcni că, vorba aia, e în joc onoarea Europei. Vulgarii spuneau că, citez cu emoție și lacrimi de crocodil, ”o viață am și-o gaură-n tur, nici pe aia nu-s stăpân?” 

Chiar dacă Nicușor Dandana este dispus să se sacrifice pentru cauza MUE (Marea Uniune Europeană), întrebarea e cine va repera onoarea țării noastre. Mai mult ca sigur că atâta vreme cât ne conduce o gașcă de saltimbanci ciudați, bandiți din tată-n fiu, o să rămânem cu onoarea nereperată. 

Totuși, nu uitați ce v-am mai spus și altădată! Ucraina e un monstru nesățios, fără scrupule, hrănit de UE cu banii amărăștenilor. E un stat artificial care stăpânește o parte din teritoriile vecinilor săi și se face că plouă. Ucraina este la fel de destrăbălată și arogantă ca Rusia și când se va împăca cu aceasta, fiindcă acest lucru se va întâmpla la un moment dat, își va da arama pe față. E o țară căreia nu trebuie să-i plângi de milă, ci s-o privești cu circumspecție și să te întrebi cum de a ajuns să se războiască cu mă-sa care i-a dat țâță până i-au plesnit obrajii. O să fiți foarte surprinși când, dând la o parte tot fardul manipulării, o să aflați adevărul despre fiica depravată a URSS

***

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a autorizat SUA să atace Iranul de la baza ”Mihail Kogălniceanu”. Formularea diplomatică e alta, dar asta este esența. Pe ce că suntem vai de mama noastră și curg zdrențele de pe noi, zevzecii ăștia ne mai bagă și-n război. Clasa politică, pe care Hodoronc Trump o privea ca pe o colonie de gândaci de Colorado, s-a aliniat în spatele marelui nebun, doar-doar i se va permite să întrețină relații cordiale cu Marele Licurici. Băi aceștia, dacă intrăm în război vă rog frumos să fiți în prima linie. Și dacă voi sunteți prea ocupați sau prea lași, trimiteți-vă copiii! După care venim și noi, dacă altfel nu se poate. Deși nouă ne place pacea și nu vrem petrolul Iranului decât dacă îl putem cumpăra la un preț cinstit. Nu-i nevoie să folosim bombardeaua.  Că doar nu pentru instaurarea democrației sunt pisați iranienii. Care, totuși, rezistă cu stoicism și le-au provocat agresorilor pagube colosale, ascunse de propaganda pro-război. În curând și populația americană se va revolta contra nebunului de la Mar-a-Lago. Și atunci pe cine vor mai pupa în sistemul de operare politicienii români? Cum pe cine? Pe următorul mare licurici. Că la asta se rezumă toată politica externă a României de după lovitura de stat din decembrie 1989

***

Un sfat practic care s-ar putea să vă prindă bine:

Dacă aveți fluturi în stomac, beți apă până se îneacă!

15 martie 2026

Cum trebuie să fie o femeie

 

Cântec de Marte

 

NU UITA

Nu uita, ai zburat printre nori

cu aripile mele!

Nu uita, uneori

te-ai pierdut printre stele!

M-ai căutat prin sângele tău, 

prin meninge,

nu uita, dragostea e un foc

ce te poate învinge!

Nu uita,

eu nu sunt decât lacrimă-n vânt!

Dar, oriunde am fost 

pe oricare cărări călător

te-am purtat în inima mea

și de tine mi-a fost așa dor!

Nu uita, 

îngerii noștri au plâns

când soarele a căzut printre nori 

și s-a scurs!

Nu uita 

că ai fost lumină și vis

și-ai zburat cu mine 

pe sens interzis!

13 martie 2026 

NICI N-AR TREBUI SĂ-ȚI SPUN CÂT DE MULT TE IUBESC

Ți-am mai spus cât de mult te iubesc?

Ți-am mai spus cât însemni pentru mine?

Tu-mi umpli inima de bucurie când zâmbești,

mă reclădești din ruine

Când mă privești în zorii de zi

sau seara, în amurg,

numai tu știi

de ce par un demiurg

Îți dăruiesc viața mea, să trăiești veșnic,

îți dau surâsul meu, să luminezi pământul,

o să fiu mângâierea ta

ori de câte ori te-mbrățișează vântul

Nici n-ar trebui să-ți spun 

cât de mult te ador,

tu ai știut adevărul

chiar și când cuvintele mele dor

13 martie 2026

Iubita mea, tu ești cea mai frumoasă

 

Dar să nu mă crezi

 

Dansează cu mine

 

DANSEAZĂ CU MINE

 

Dansează ca și cum ai fi singură,

dansează, iubito, cu vântul,

dansează până la sfârșitul lumii

fii cerul meu de vară și pământul

Poți să închizi ochii

și să te risipești prin sufletul meu,

dansează, dansează, iubito, 

până când redevii curcubeu

Dansează desculță în cămașa de rouă,

muzica noastră curge prin tine,

dansează ca în noaptea aceea 

dansează, iubito, dansează cu mine

13 martie 2026 (r)

SINGUR ÎN NOAPTE

Singur în noapte,

mă invadează amintirile,

singur în noapte,

mă cotropesc iubirile

Un surâs de înger

apare la fereastră,

sânger amintindu-mi

de dragostea noastră

Ce șanse sunt să apară

din spatele lunii acea stea

amară,

dragostea mea?

Singur în noapte,

visele mă copleșesc,

singur în noapte,

în prăpăstii de vulturi mă prăbușesc

Pentru zâmbetul tău

mi-aș fi pus viața zălog,

aș fi încălcat toate poruncile

din decalog...

11 martie 2026

CUM AR FI FOST

Uneori, viața își schimbă abrupt direcția,

încurci intersecțiile, nu mai știi 

care e  drumul

Te întrebi cum ar fi fost

dacă ai fi avut curajul să fii fericit

Nu-ți răspunde nimeni 

și-n urmă se înalță doar fumul

Ți-amintești că ai fost înger

și nu crezi că vei mai putea fi,

cicatricele marilor înfrângeri

cresc în sufletul tău în fiecare zi

Și totuși te întrebi

cum ar fi fost dacă ai fi avut curaj

să fii fericit;

dar ecoul a intrat în sevraj

și te doare tot ce-a rămas de iubit

10 martie 2026

CÂND SUNTEM FERICIȚI

Când suntem fericiți nici nu știm cum suntem.

Câteodată ni se pare firesc

Să zburăm printre stele

Ce prin inima noastră călătoresc

Când timpul nemilos ne înghite flămând

Privim în urmă mirați

Că am fost fericiți

Printre stelele ascunse în Munții Carpați

10 martie 2026

Uită tot ce n-a fost poezie

 

ÎNCĂ MAI SCRIU PE INIMĂ POVEȘTI

Iubito, pe aici nu plouă,

toți îngerii au devenit povești,

și de atâta lună nouă

nici nu mai știu în ce-ntâmplare ești

Dacă te ascunzi pe cordul meu deschis

printre bătăi de inimă albastră,

te rog să te întorci în vis, 

te-așteaptă o floare albă la fereastră

Să știi că pe aici nu plouă,

încă mai scriu pe inimă povești,

desculț încă mai rătăcesc prin rouă,

știu cine sunt, dar nu știu cine ești

Se poate să fii pasărea ce zboară

din mine către tine și înapoi,

sau poate cântecul acela de chitară

ce ne-a îngropat în sine pe amândoi

8 martie 2026

AM VRUT SĂ SCHIMB LUMEA

Am vrut să schimb lumea, 

dar lumea nu voia să fie schimbată.

Îi plăcea să fie așa cum este

și-am înțeles dintr-odată

că vin dintr-o altă poveste

Am sperat că poate-și revine,

și mi-am văzut de alte vise,

am reclădit cetăți din ruine

și m-am crucificat în paraclise

Când am ieșit din mine însumi

lumea arăta atât de rău încât

abia de m-am putut ascunde-n plânsu-mi,

până și zeii iubirii au tăcut

Mi-am luat vechile arme din pod,

călimara era pe jumătate plină,

de jur împrejur numai glod,

de unde s-aduc atâta lumină?

Și dacă lumea nu vrea nici acum

să-i schimb punctele de vedere bizare?

Voi trece prin veac ca un fum,

ducând povara gloriei trecătoare

8 martie 2026

ÎN CĂUTAREA UNEI UTOPII

Sunt un om în căutarea unei utopii,

am fost de câteva ori atât de aproape

încât toate insulele pustii

călătoreau alături de mine pe ape

Oamenii erau vii, fluturii violeți, 

răsăreau ghiocei din ninsoare,

caii verzi desenau pe pereți

iarbă verde, câteodată un soare

Sufletul îmi ducea sentimentele înainte,

o săgeată albastră prin mine trecea,

pe tine te aveam icoană în minte,

dormeai pe o petală de lalea

M-am prefăcut în rouă să te sărut

când a adormit luna coborâtă pe munți,

universul interior a tăcut,

dar tu ai plecat, n-ai putut să mă-nfrunți

Și-am mers mai departe căutând printre flori,

inima-nvinsă de dor de abia mai bătea,

și-am ajuns la tine în zori,

dar tu nu mai erai, draga mea...

8 martie 2026

CUM TREBUIE SĂ FIE O FEMEIE

Să fie blândă în lumea cea dură,

să fie caldă când viața e rece,

să fie iubire când în jur e doar ură,

rouă suavă când noaptea se trece

Dacă e iarnă, să fie ninsoare,

dacă e toamnă, să fie surâs,

dacă e vară, să fie o boare,

și-n seara de-april să fie apus

Să fie lumină când noaptea-i adâncă,

să fie iubire când totu-i război,

o floare de colț risipită pe stâncă,

nufărul alb ce crește-n noroi

Un semn de mirare în fiece frază,

o taină sublimă, un vis absolut,

un dor nesfârșit ce coboară pe-o rază;

să fie prezent, viitor și trecut

7-8 martie 2026 

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (7/2026)

 

Marii gangsteri ai lumii și prostituatele de pe centura planetei * Uciderea copiilor din Iran * Comunismul și capitalismul: doi bețivi dogmatici * Nevoia de educație * Toleranța la ticăloșie * De ce a fost ucis Ceaușescu * Tristețea australianului care vrea un bumerang nou * Când revoluția devine o datorie * Viața, pe scurt

Imperiile s-au comportat întotdeauna ca gangsterii, iar națiunile mici ca prostituatele. E de ajuns să deschideți televizoarele, aceste mașini ale salubrității ce descarcă zilnic gunoiul în viața noastră, ca să vă convingeți. Non stop, bieți angajați fără coloană vertebrală și fără o minimă rușine, prezintă puncte de vedere absurde, ridicole, scandaloase, prin care să justifice orice mizerie a marilor agresori ai neamului omenesc. Războaiele, pandemiile, inflația, batjocura, disprețul și multe alte tare ale relațiilor inumane dintre state, sunt justificate fără nicio urmă de rușine de ”specialiști” furajați din bani negri ca să deformeze adevărul. Acesta este comportamentul tipic al curvelor de pe centură care susțin că sunt niște sfinte coborâte direct din Scriptură. E trist și umilitor pentru țara noastră să fie reprezentată la cel mai înalt nivel de niște abramburiți care se târăsc în patru labe pe holurile marilor cancelarii ale lumii doar-doar vor găsi un dos de pupat cu pasiune bolnavă. E de-a dreptul rușinos să fii reprezentat în lumea largă de asemenea otrepe pentru care adevărul este facultativ, iar viitorul națiunii nu contează. E de-a dreptul demotivant să fii reprezentat numai de proști care o fac pe deștepții și pe care nimeni din politica mondială nu dă o ceapă degerată. Vă întrebați poate cum de s-au întâmplat toate astea, cum de a devenit dominantă prostia. Prostia este atât de puternică, de definitorie pentru clasa politică, pentru că a fost lăsată să fie. Și atunci trebuie să suportăm umilința de a nu avea cine să spună lumii întregi adevărurile sfâșietoare care au dus umanitatea pe buza prăpastiei.  

***

În prima zi a războiului inuman din Iran au fost ucise 165 de eleve ale unei școli, în urma unui bombardament al aviației americane. Alte 9 sportive care se antrenau într-o sală de sport au avut aceeași soartă. Și-n vremea asta, marele nebun de la Washington declară tot felul de aiureli de parcă pământenii ar fi niște proști. Acest Trump e mai periculos pentru pacea lumii decât Hitler pentru că s-a pus în fruntea complexului militar-industrial american și n-are pic de empatie față de aceia care au un punct de vedere diferit față de pornirile lui bolnave. Omul, e un fel de a spune, fie e dus cu pluta, fie se preface. Dar se preface prea bine ca să fie adevărat.

Să fie clar: nimeni nu apără regimul feudal din Iran, dar nu ne putem preface că nu vedem lipsa de umanitate a agresorilor în fruntea cărora s-a pus un hodorog paranoic.

***

Comunismul avea prea mult gri, capitalismul are prea mult sclipici. În schimb, politicienii sunt la fel de mincinoși, la fel de dezinteresați de problemele celor mulți. Zici că-s făcuți toți de aceeași mamă. Numai tații sunt diferiți. Sunt doi bețivi dogmatici, nepăsători față de nevoile copiilor lor. Sunt într-un permanent sevraj după beția puterii.

***

Lumea nu valorizează lucrurile gratuite. Uite că e bună și munca la ceva! Dacă nu sunteți de acord cu mine, puteți să mă combateți. Dar pentru asta trebuie să gândiți înainte, ca să nu ne pierdem timpul degeaba.

***

În școala românească este prea multă ordine, trebuie un pic de haos. Dictatura birocrației a ucis libertatea de manifestare a profesorului. Pentru că scopul educației este ca elevii să înțeleagă lumea din jur și talentul dinlăuntrul lor. Iar asta n-o pot face cu ajutorul unor profesori crucificați pe altarul birocrației, cea mai cruntă boală a educației. Performanța unui profesor depinde și de cadrul normativ, incredibil de stufos și de neadecvat realităților și interacțiunilor umane, precum și de universul copilului, de locul de unde vine. E greu să faci performanță cu elevi flămânzi, bolnavi, navetiști, dependenți de o tehnologie care le creează o altă realitate. Una falsă. Un profesor performant nu este acela care a câștigat niște concursuri  meschine, organizate pentru a mai oferi niște diplome fără acoperire reală. Gradul de performanță se  reflectă în gradul de educație al elevului. Trebuie să crezi într-un copil mai mult decât crede el însuși. Și-l vei scoate la lumină. Educația este o luptă grea, dar Dumnezeu dă misiunile cele mai dificile numai îngerilor care sunt demni de ele. Educația adevărată este o permanentă mirare. Profesorii nu trebuie să-i judece pe copii, trebuie să-i iubească. Dragostea și respectul sunt cele mai bune medicamente pentru însănătoșirea bolnavilor de orice fel. Inclusiv a societății murdare în care supraviețuim. Dar pe care o putem redefini prin educație, fiindcă educația stă la baza schimbării societății, nu invers. Românii au nevoie de un buncăr care să le protejeze creierul de manipulare, panică și fatalism. Acest buncăr este educația. Aici este vorba despre acești copii triști cărora le spunem cu generozitate adulți.

Dacă oamenii numesc experiență suma greșelilor pe care le fac  de-a lungul vieții, educația nu este altceva decât schimbarea în bine a celui dispus să învețe din propriul eșec. Este adevărat, prima școală fundamentală sunt cei șapte ani de acasă. Dacă n-a fost frecventată cu asiduitate, nici celelalte experiențe educative nu vor produce schimbări fundamentale.  

Și eu sunt profesor și-n fiecare zi pun câte-o cărămidă la temelia viitorului. Pentru că profesorii sunt cei mai mari constructori de lumi noi. 

România de astăzi, prin reprezentanții ei efemeri în eșaloanele ce coordonează (ne)educația, nu-mi mulțumește pentru ceea ce fac, fiindcă sufletele mari au întâlnit întotdeauna opoziție din partea minților mediocre, dar România de mâine, România profundă, îmi va fi recunoscătoare. De ce? Pentru că am construit ziduri de apărare în jurul sufletului românesc. Și nu există artă mai frumoasă decât arta educației fiindcă, spre deosebire de pictor sau de sculptor, educatorul creează un chip viu. Uitându-se la el, așa cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, se bucură și oamenii, se bucură și Dumnezeu.

***

România e la pământ pentru că oamenii au ajuns să se mândrească cu ignoranța lor în loc să le fie rușine. Niciodată prostia nu a ocupat ranguri atât de înalte, niciodată intelectualitatea nu s-a prostituat mai tare.

Toleranța la ticăloșie a adus în fruntea statului pe cei mai josnici exponenți ai faunei politice. Nepăsarea este cea mai sigură formă de sinucidere a unei națiuni. Pe igrasia indiferenței a crescut mucegaiul nesimțirii. Minciuna absolută, anarhia fardată cu-n praf de democrație, dezastrul moral de nedescris, definesc societatea noastră. E începutul sfârșitului. Sistemul politic actual se va prăbuși sub propria ipocrizie și-n cădere va strivi mulți nevinovați. 

***

Cele mai cumplite lucruri din istorie-războiul, genocidul, sclavia-sunt consecința supunerii, nu a revoltei. Revolta a dus la schimbarea în bine a vieții oamenilor. Când nedreptatea devine regulă, nesupunerea devine obligatorie.

***

Toată lumea îți apreciază sinceritatea până ești sincer cu ei. După care lucrurile se schimbă, devii un închipuit.

***

Ceaușescu a îmbogățit România cum n-a făcut-o nimeni niciodată cu prețul nivelării sociale. Și pentru asta a fost ucis. Cei ce-au venit după el au sărăcit România cum n-a făcut-o nimeni niciodată cu prețul urgisirii și alungării prin străini a celor mulți. Majoritatea agresivă a îmbogățiților a pus talpa pe jugulara celor ce s-a supus fără crâcnire, le-a smuls inima din piept și le-a aruncat-o în pulberea drumului ca să știe migratorii că aici nu mai locuiește nimeni capabil să ridice sabia dreptății.

***

Voltaire spunea că ”politica este modul prin care cei fără principii îi conduc pe cei fără memorie”. Nu există definiție mai clară pentru tot ce se întâmplă în societatea românească. Politicienii români, maghiari și de alte naționalități, se consideră stăpânii poporului, nu slujitorii lui. Și, contemplativ, nepăsător și rece, poporul acceptă această primă treaptă a totalitarismului, renunțând la libertate, la demnitate, la tot ce este mai frumos în ființa umană. Avem reflexe de popor mic fiindcă marile națiuni nu se împiedică de regimurile lor. Dar nouă ne place să trăim cu tristețea australianului care vrea un bumerang nou, dar nu poate scăpa de cel vechi pentru că în orice direcție l-ar arunca, se întoarce înapoi. 

***

Planeta nu mai stă pe un butoi cu pulbere, este un butoi cu pulbere. Iar prima victimă a unui război este întotdeauna adevărul. După ce războiul dintre Rusia și Ucraina, cele două fiice destrăbălate ale bolșevismului, a ținut prima pagină a ziarelor, îi face concurență masacrul din Iran, provocat de Israel cu complicitatea SUA. Problema esențială cu războaiele este că victime sigure sunt tinerii care își pierd viața în urma unor decizii luate de politicieni bătrâni care stau la șprițuri. E o dictatură a elitelor politice, elite care nu sunt altceva decât forme de crimă organizată. Dar când dictatura devine o realitate palpabilă, dureroasă, revoluția este o datorie.

***

Oricât ar fi de performante computerele, nu vor putea înlocui niciodată prostia omenească. Pentru că proștii sunt atât de siguri pe ei încât nu-i afectează niciun virus.

***

Când un scriitor pătrunde într-un palat, el nu devine aristocrat, ci palatul se transformă într-o citadelă a culturii.

***

Cu o frecvență uluitoare, firmele de distribuire a energiei electrice ne regularizează de ne sar ochii din orbite.

***

Frumusețea este o iluzie, bunătatea este o realitate.

***

Cel mai important lucru în viață nu este să ai reputație și bani, ci o inimă bună. Numai așa vei rosti întotdeauna adevărul și vei fi un om cu adevărat liber.

***

UE decretează că pe lângă viermii de făină și sprințarele lăcuste, și greierii de casă sunt comestibili. În condițiile astea, mațele n-or să mai chiorăie, or să cânte.

***

Echipa lui Becali a început să semene cu oile lui.

***

Oana C(Ț)oiu a împiedicat-o pe fiica lui Victor Ponta să plece din Dubai, unde merg doar acei ce au mălai, de strigă Iranul ”vai!”, reușind performanța rarisimă de a-l face simpatic opiniei publice pe fostul prim-ministru. Când te uiți și vezi cine conduce (și) ministerul de externe, după ce îți faci cruce cu limba-n cerul gurii, realizezi de ce am ajuns de râsul curcilor pe mapamond.

Cât despre lipsa de umanitate a rapandulei respective, indiferent de propaganda jegoasă ce i se face în online, aceasta e deja o caracteristică a lăturilor useriste. Vorba lui Eminescu: ”politica este cauza tuturor relelor din țara noastră.”

***

Nu există onoare mai mare decât sacrificiul de a trăi cu demnitate.

***

Dacă n-am fi avut suflet, muzica, cea mai puternică formă de magie, ne-ar fi creat unul

***

În România sunt două forme de coloane: vertebrală și oficială. Cei care au coloană oficială, n-au coloană vertebrală. Și invers.

***

Amintirile sunt icoanele timpului pierdut ce ne însoțesc toată viața.

***

România este singura țară în care oamenii de valoare nu au succes, iar patrioții sunt considerați nebuni.

***

Fiecare carte pe care am scris-o e un culoar de zbor pentru vulturi.

***

Partidele politice sunt spații ale dictaturii totalitare care susțin fără argumente că sunt garanții democrației.

***

Rana este locul pe unde lumina intră în tine ca să se transforme în întuneric.

***

Singuri suntem incomozi, mai mulți suntem puternici, împreună suntem de neînvins.

***

Fără iluzii, viața ar fi imposibilă. Cărțile sunt cel mai bun tratament contra prostiei.

***

Fotografiile sunt singurele amintiri care nu îmbătrânesc niciodată.

***

Papa Silvestru al II-lea(999-1003) a introdus cifrele arabe în lumea europeană, dar ele au fost popularizate de florentinul Fibonacci, după anul 1200.

***

A fost o vreme când în politica românească se intra cu mâinile-n buzunare și se ieșea cu ele în cătușe.

***

Imediat după lovitura de stat din 1989, care a despărțit trupul țării de sufletul ei, s-a spus că industria românească este un morman de fier vechi. Acum este un munte de moloz. Fierul vechi a fost vândut.

***

Când spun o prostie, toată lumea mă tolerează, când spun adevărul, toată lumea se supără. Nici nu știu cum s-o mai dau...

8 martie 2026

CONTELE DE MONTE-CRISTO

Te rog să te naști mai curând

 

Marele abandon național

 

În loc de bombe nucleare

 

Desculță de-ai să treci prin mine

 

Nu vei mai fi niciodată acel înger

 

Abia adiere de vânt

 

UITĂ TOT CE N-A FOST POEZIE

Uită anii ce s-au scurs ca un fum pe câmpie,

uită tot ce n-a fost poezie!

Dacă ai putea înțelege ce-ți sunt,

mi-ai fi adiere de vânt

Ai râs și ai plâns, te-a durut ce-ai iubit,

ai fost frunză-n vânt și ai fost infinit,

n-ai știut unde mergi, dar știai că vei fi

vis de înger pierdut în zorii de zi

Ce e important a rămas de trăit,

te vor ține în brațe doar cei ce-au iubit

călătoria alături de îngeri,

cicatricile ți-amintesc de înfrângeri.

Mai sunt atâtea de făcut, timpu-i finit,

bucură-te de căderea soarelui pe zenit!

Deschide-ți inima, călătorește!

Dacă se aprind stelele, Dumnezeu te iubește ...

2 martie 2026

Forget Everything That Was Not Poetry

Forget the years that drifted like smoke over the plain,
forget everything that was not poetry.

If only you could understand what you are to me,
you would be a gentle whisper of wind.

You laughed and you cried, what you loved caused you pain,
you were a leaf in the wind and you were infinite.
You didn’t know where you were going, yet you knew you would be
a lost angel’s dream in the dawn of the day.

What truly matters is still left to live,
only those who loved you will hold you in their arms—
the journey beside angels,
while scars remind you of defeats.

There is still so much to do, yet time is finite,
rejoice in the fall of the sun from its zenith!
Open your heart, travel the world!
If the stars begin to shine, God loves you...

March 2, 2026

TE ROG SĂ TE NAȘTI MAI CURÂND

Te iubesc, o, cât te iubesc!,

dar ce păcat că nu te-ai născut!

Din mine spre tine călătoresc,

îngerii mă transportă pe scut

Tu nu știi încă ce-i dragostea mea,

cum se naște ca un soare din mare,

călătorește prin univers pe o stea,

sub zăpezi alpine-i o floare

Ea te-nconjoară ca un abur subțire

și te leagănă așa de ușor,

c-o să-ți cauți în vise un mire

și de mine o să-ți fie mai dor

O, cât de mult te iubesc!

Nu mi-auzi chitara plângând?

Eu încă mă călătoresc,

te rog să te naști mai curând!

2 martie 2026

Please Be Born Sooner

I love you—oh, how deeply I love you!
But what a pity you have not been born yet.
From me toward you I keep traveling,
angels carry me upon their shield.

You do not yet know what my love is,
how it rises like a sun from the sea,
how it journeys through the universe on a star,
like a flower beneath alpine snow.

It surrounds you like a delicate mist
and rocks you ever so gently,
so that in dreams you will search for a groom
and you will long for me even more.

Oh, how deeply I love you!
Do you not hear my guitar weeping?
I am still traveling toward you—
please, be born sooner.

Pe unde mai vânturi nisip?

 

L amour n est pas un champ des batalle

 

El amor no es un campo de batalla

 

Love is not a battlefield

 

Atunci vreau să te aud râzând

 

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (6/2026)

Hodoronc Trump se apropie cu viteza bombardierelor de Premiul Nobel pentru Pace * Acești bolnavi care conduc lumea pe ultimul drum  * Al treilea război mondial continuă cu și mai mare înverșunare * Pandemia bogaților * Divorțul ruso-ucrainean * Cum a fost sfâșiat sufletul românesc * De ce nu sunt iubiți cei ce spun adevărul

Marele bolnav din fruntea SUA trăiește ca în jocurile video. Răpește sau omoară conducători ai unor țări bogate în petrol, dă ultimatumuri tuturor celor care nu sunt de acord cu dilelile lui, stabilește cine este bun și cine este rău, subminează ONU prin înființarea unei coaliții stupide, menită să-i aducă și ceva profit, ce s-o mai lungim, idiotul se crede Dumnezeu pe pământ. Asta în ciuda faptului că nu este decât un șarlatan a cărui viață s-a desfășurat între metafizică și clitoris. Pentru acest diliman lumea nu este decât un reality show, un teren de joacă pe care el, în stilu-i golănesc care l-a făcut celebru printre interlopii planetei, scuipă și pocește pe toată lumea, minte, fură și  înjură pretinzând că este preocupat de binele general. Nici vorbă de așa ceva. Marele vagabond, personaj principal în dosarele Epstein, e un pericol global care, în paranoia lui, se visează arhanghelul păcii. Probabil, în mintea lui bolnavă, după bombardarea Iranului și transformarea în martiri a ayatollahului Khamenei și a altor 48 de conducători iranieni, se crede cu un pas mai aproape de Premiul Nobel pentru pace-pace între două dobitoace!

Să nu uităm că vorbim despre un lider care a fost găsit vinovat în SUA  pentru 34 capete de acuzare și care nu este la închisoare numai pentru că a ajuns președinte. Iar legile federale sunt generoase cu dilimanii care pun gheara pe cea mai importantă funcție în stat.

Iar din țara pe care o păstorește după cum visează noaptea, pentru prima dată în istoria SUA tot mulți americani doresc să plece! Nu vă mirați, e o realitate cotidiană pe cât de surprinzătoare, pe atât de dureroasă pentru democrația pe care au promovat-o părinții fondatori și mulți dintre urmașii lor. Hodoronc-Trump grăbește sfârșitul imperiului american. Asta numai dacă nu va fi scos el însuși pe ușa din dos a istoriei cu picioarele înainte. Istoria SUA ne învață că se pricep al naibii de bine la așa ceva. 

***

De fapt, dorința de subordonare a Venezuelei și Iranului e un atac la adresa Chinei, vechea obsesie a lui Trump. Dacă vă amintiți, că vă știu cam slabi de memorie, și în primul mandat, consternat de evoluția economică a Chinei, a încercat pe toate căile s-o împiedice să urce pe prima treaptă a podiumului mondial. Chiar și pandemia a fost provocată tocmai pentru ca produsele chinezești să nu mai circule libere pe piața internațională fiindcă, vezi doamne, de acolo a pornit virusul și se poate împrăștia peste tot. Că, ziceau apostolii științei de gang, chinezii au halit lilieci și de acolo venea necazul. Niciun om cu țigla pe casă n-a crezut acest lucru, iar faptele ulterioare au dovedit că a fost vorba în primul rând de o pandemie politică prin care bogații au devenit și mai bogați pe spatele săracilor. În perioada pandemiei, la fiecare 9 minute, câte un milionar sărea pârleazul în tabăra miliardarilor.

Așa că miliardarii lumii au hotărât când să înceapă pandemia, cum să se desfășoare, ce măsuri să se ia, cine să moară și cine să trăiască și când să se încheie. Chiar dacă lor le mergea atât de bine încât n-ar fi vrut să se termine niciodată. Așa că în societatea bolnavă creată de ei, bazată pe manipulare, minciună, cinism și ipocrizie, au stabilit reguli criminale, oferind servicii medicale minimale, experimentale, iar jurământul lui Hipocrate a devenit facultativ, dacă nu anulat pur și simplu. Iar cei care aveau îndoieli și exprimau alte puncte de vedere decât cele oficiale au fost catalogați conspiraționiști. Culmea e că aceștia au avut dreptate în cele mai multe dintre punctele de vedere exprimate public. 

Nu vorbim despre derapajele celor săraci cu duhul sau ale celor mânați de interese de orice fel, mai ales politice, ci de acei oameni echilibrați care au căutat adevărul printre minciunile oficialităților și bazaconiile rostogolite pe rețelele sociale de prostituție și sperjur. Adevărul nu s-a aflat nicio clipă doar de o parte a baricadei, a circulat mai liber decât virusul. 

Numai că orbii nu au putut să-l vadă, iar cei cu privirea de hienă l-au ascuns. A fost și o pandemie a ”coincidențelor”. Iată câteva:

1. Pandemia a izbucnit tocmai când războiul economic dintre China și SUA era la apogeu, iar interesul public trebuia mutat în altă direcție. Așa că, peste noapte, o mare parte a planetei a fost transformată într-un imens laborator al morții. Pretextul că un chinez a halit un liliac bolnav e de râs, dacă nu ar fi de plâns. Păi la câți lilieci bagă la ghiozdan chinezii de mii de ani, toată planeta ar fi trebuit să poarte masca la gură. Asta dacă ar mai fi rămas cineva viu până acum. Dar proștii au crezut bazaconia asta. În schimb, ceilalți și-au pus întrebarea cum de la laboratorul din Wuhan, finanțat inclusiv de americani, coronavirușii au luat-o razna taman când acești bolnavi care batjocoresc planeta aveau nevoie de un motiv să  pună botniță libertății de exprimare, să le arate supușilor cine sunt stăpânii.

2.După ce Pfizer a plătit o amendă uriașă, care ar fi îngenuncheat orice firmă, fie ea și globală, pentru că a mințit în legătură cu efectele adverse ale unor medicamente, își revine miraculos din pumni aruncând pe piață un vaccin care, deși repetat la nesfârșit, l-a lăsat pe virus indiferent și rece. Cât despre efectele adverse, Pfizer nu și le-a mai asumat și a doua oară. Nici nu contează ce miliardari sunt acționari la Pfizer, chiar dacă prevedeau pandemia cu câțiva ani înainte, taman după amenda uriașă, câtă vreme afacerea globală a corupt întreaga elită politică. Care, la rândul ei a rostogolit corupția și toată mizeria umană până la ultimul eșalon al puterii. Inclusiv mass-media a fost mituită ca să susțină un singur punct de vedere, devenind a patra putoare în stat. Statul în genunchi.

După ce și-a atins potențialul maxim în privința vânzării de vaccinuri, Pfizer a dat-o pe medicamente, acesta fiind semnalul deplasării interesului public într-o altă direcție. Pandemia le-a ieșit atât de bine încât la intervale regulate, când li se pare că afacerile șchioapătă, sau când guvernarea mondială este în impas, o vor lua de la capăt. Vor fi inventați viruși noi care vor fi plantați în diverse colțuri ale planetei, chiar dacă este rotundă, de parcă i-ar fi adus extratereștrii. Vor fi și epidemii adevărate, dar nu vă faceți nicio speranță, nimeni nu se va îngriji să construiască un sistem sanitar echitabil fiindcă atunci boala n-ar mai aduce venituri nemăsurate șacalilor nesățioși care definesc cel mai bine dezumanizarea bolnavilor de avere. Ei nu vor o planetă populată cu oameni sănătoși, ei vor doar să subjuge și să-și satisfacă glanda megalomaniei.

3. Virusul a circulat cu cel puțin trei ani înainte de 2019. Numai în SUA cazurile de gripă au fost de trei ori mai numeroase în perioada 2016-2019. Așa că povestea cu izbucnirea pandemiei în China, unde virusul a fost detectat în 2019, e cusută cu ață albă. 

4.Odată cu trecerea la sistemul 5G era nevoie de un impuls pentru folosirea tehnologiei deoarece se constatase o lâncezire. Lucrurile începuseră să stagneze. Și atunci, dacă consumatorii n-au răspuns cu entuziasm progresului, au trebuit s-o facă de nevoie, prin telemuncă. învățământ online și toate celelalte, știți povestea că ați trăit-o pe pielea voastră. 

5.Marele salt înainte, la fel ca în China maoistă, a fost făcut cu o viteză uluitoare. E adevărat, prăpastia dintre ieri și azi a fost umplută cu cadavrele celor uciși prin spitale prin aplicarea unor scheme de tratament eronate, dictate de politicieni! Mulți doctori și-au vândut sufletul, iar incompetenții s-au mișcat precum peștele în apă. În schimb, superbogații au ieșit fericiți din această scenarită. Chestia aia cu și bogații plâng e falsă. Nu plâng când e vorba de ceilalți. Și chiar dacă unii dintre ei s-au procopsit cu virusul, au scăpat. Aproape toți. 

6. Și pentru că unele dintre marile puteri au fost nemulțumite de cum a fost împărțit cașcavalul pandemiei, și cum producătorii de armament au fost depășiți în avere de producătorii de medicamente, au hotărât să compenseze prin declanșarea unor războaie care, toate, fac parte din scenariul celui de-al treilea război mondial declanșat în 1991, odată cu destrămarea URSS. Pentru că lumea se află într-un permanent război, perioadele de pace sunt de fapt scurte armistiții. Al doilea război mondial a fost continuat de războiul rece, iar finalul acestuia a deschis porțile celui de-al treilea război mondial. Poziționările și repoziționările permanente, conflictele iscate în zone de influență cu scopul precis de a submina marea putere protectoare, războiul ideologic aparent absurd, confruntările economice, impunerea cu forța a sistemului așa zis democratic, nu sunt altceva decât fronturile pe care se desfășoară ostilitățile

7. Pandemia a fost o etapă a acestui război total. A fost un test cinic, bolnavii care conduc lumea au testat capacitatea de rezistență a oamenilor. Și ca să fie și mai convingători au dat drumul din laborator unui virus, care, scăpat de sub control, a ucis milioane de oropsiți ai sorții. Când au simțit că omenirea se revoltă și lucrurile o iau razna, au dat verde războiului dintre Rusia și Ucraina. Și să vezi minune, pandemia a dispărut peste noapte. Pandemia, nu virusul, acesta circulă liber printre noi și, din când în când, va face victime. Dacă nu se amestecă neoamenii din politică, vor fi victime puține.

 În concluzie, pandemia COVID-19 a fost cea mai amplă tentativă de îndobitocire și subordonare a omenirii. Marile imperii au încercat să-și refacă prestigiul tot mai contestat, bogații au prosperat, iar săracii au îngrășat pământul. Pentru politicianul român a fost un excelent prilej de a devaliza bugetul. Ceea ce pentru majoritatea populației a fost un coșmar, pentru guvernanți a fost un vis. De aceea, democrația asta bulevardieră va eșua în dictatură. Fiindcă orice s-ar zice, la această oră România este un ospiciu condus de pacienți.

***

La 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de când Rusia a declanșat operațiune specială de trei zile din Ucraina. Ceea ce părea o chestiune de familie sovietică, s-a transformat într-un conflict alimentat de marile puteri ale lumii. Războiul este, de fapt, o problemă internă a URSS. Pentru că după divorțul din 1991, cele două protagoniste n-au definitivat partajul. Ucraina a rămas cu mai mult decât a avut vreodată, beneficiind de dărnicia foștilor secretari generali ai PCUS, Hrușciov și Brejnev, care le-au dăruit conaționalilor teritorii care nu le-au aparținut niciodată. Fuseseră luate cu japca de Stalin în urma Pactului Ribbentrop-Molotov sau cu alte ocazii. Dar Ucraina se poartă de parcă acele teritorii le-ar fi aparținut dintotdeauna. Așa că cine nu crede că acest război este o problemă internă a URSS, e fie naiv, fie ipocrit. De naivi e plină lumea, dar pentru boala lor există ipocriții. Iar ipocriții i-au încurajat pe ruși să-și facă singuri dreptate. Americanii au afirmat că nu se vor băga dacă oamenii lui Putin vor interveni în Ucraina. După care i-au înarmat pe ucrainieni. Nu pentru că le voiau binele, ci pentru că voiau să le înflorească afacerile cu armament. Și nu se putea ca aceștia să fie mai săraci decât producătorii de medicamente. Războiul a rezolvat problemele inflaționiste grave cu care se confruntau SUA și partenerii ce tipăriseră bani fără acoperire ca să susțină achizițiile frauduloase, exagerate și inutile, de vaccinuri din pandemie. 

Cheia războiului a fost permanent la SUA care putea să-l împiedice prin amânarea aderării Ucrainei la NATO, așa cum a fost înțelegerea scrisă cu Gorbaciov din decembrie 1990. Aceasta prevedea că NATO nu se va extinde spre Rusia. Fraierul a fost Gorbaciov, în politica mondială tratatele nu au fost respectate decât atunci când cei ce le-au semnat erau prea slabi ca să le încalce. Când se simt călare pe situație, pentru cei puternici înțelegerile nu valorează nici cât cerneala cu care au fost scrise.

Dar în loc să împiedice războiul, SUA l-au încurajat până când au lichidat stocurile vechi de armament și au întărit dolarul. În schimb, partenerii europeni care aveau relații comerciale solide cu Rusia, deși erau cățeii americanilor, au avut de suferit, intrând în declin economic, social și politic. Chiar și libertatea de expresie a fost îngrădită pe ici, pe colo, prin punctele esențiale.

În tot acest context cețos, Putin a retrezit în ruși instinctul de prădător. Iar rușii, trufași și lacomi, mahmuri după beția puterii sovietice, consideră că tot spațiul ex-sovietic e locul lor de joacă. Își creează justificări pentru a comite crime. Ucrainienii au același instinct numai că de data asta sunt victime. 

O Uniune Europeană confuză, ipocrită și lacomă, a transformat Ucraina într-un teatru de război bizar, în care propaganda falsă se îmbină de minune cu interesele financiare ale producătorilor de armament de peste Atlantic și nu numai. Până la venirea la Casa Albă a lui Hodoronc-Trump, UE și SUA au sprijinit în aceeași măsură și Rusia și Ucraina ca să poată continua războiul. Ucrainei i-au vândut armament, iar Rusiei i-au cumpărat, prin interpuși, petrolul și gazele naturale. Perfidul Occident a întreținut spirala morții, numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Ca în orice conflict din istoria umanității, la un moment dat, marile puteri ajung la o înțelegere. Nu pentru că le pasă de ceilalți, ci pentru că interesele lor de moment o impun. Iar cei mici, care s-au încrezut nejustificat în cuvântul marilor borfași care conduc lumea pe ultimul drum al istoriei, sunt victime colaterale.

Ce face România în această situație? Între URSS și Ursula balansează pe o sârmă subțire. Evident că unii politicieni, cointeresați material, țin cu americanii, alții cu rușii. Numai cu poporul român nu ține nimeni.

***

 Într-o lume care și-a pierdut reperele, există indivizi care încă mai scriu cărți. De ce fac asta? Pentru că, orice s-ar spune, cărțile sunt calea cea mai sigură de evadare din realitate.

***

De 36 de ani România este ținută sub o cascadă de zoaie. Toată lumea se pricepe să facă opoziție, nimeni să guverneze. Guvernele sunt filiale ale marilor corporații cărora le satisfac toate obsesiile. Se trăiește într-o schizofrenie colectivă în care sunt luate în derâdere până și libertățile și drepturile cetățenești. E adevărat, de-a lungul istoriei cantitatea de prostie umană a rămas constantă. Diferența e că acum capacitatea ei de propagare este uluitoare. De aici și marea problemă a societății românești, incapabilă de a produce lideri destoinici. Ceea ce dăunează grav națiunii. 

În afara campaniilor electorale, politicienii nu dau doi bani pe omul de rând, ceea ce confirmă teoria potrivit căreia în urma campaniilor electorale nu pierd decât alegătorii. La noi nu există ”împreună ”. Individualismul feroce a sfâșiat sufletul românesc. Încrederea în instituții, dar și între oameni, tinde spre zero. De aici și lipsa oricărei perspective cât de cât plauzibile. Să nu uităm că trăim în țara în care curvăsăria politică este considerată virtute, iar demnitatea viciu.

***

Tehnică de manipulare politică; mafia noastră e mai puțin periculoasă decât mafia lor. Și atunci, dacă accepți să fii vierme, să nu te miri că vei fi călcat în picioare.

***

Dacă ne uităm în jurul nostru observăm că majoritatea oamenilor are o infirmitate a inimii. Nu există dezastru mai mare pentru ideea de umanitate și de libertate. Pentru că infirmii de acest gen nu pot accepta că există păsări care nu pot fi ținute în colivie. În definitiv, mintea umană e cea mai tristă închisoare.

***

Nu știu dacă ați observat, dar în jurul vostru sunt mulți indivizi care vă vor binele. Aveți grijă, nu-i lăsați să vi-l ia!

***

Ideologia woke e calea sigură spre instituirea unui nou sistem totalitar în care ți se se spune ce să faci, cum să faci, cu cine să faci, când să faci? Parcă am mai trăit asta undeva, cândva. Nimeni nu are nevoie de un nou gulag al spiritului.

***

Dacă vrei să ajuți pe cineva trebuie să crezi în el mai mult decât crede el însuși. Dacă vrei să-l nenorocești, prefă-te că-ți pasă!

***

Pentru toate greșelile noastre dăm vina pe Dumnezeu. La bucurie îl uităm.

***

Marele defect al Internetului este că îți creează iluzia apropierii.

***

Știați că toate conexiunile din Calea Lactee luate la un loc sunt mai puține decât conexiunile creierului uman. Nu știați? Tot eu să vă spun.

Dar că viața adevărată e o permanentă mirare? Nici p-asta?! Vai de capul vostru!

***

Știți unde e raiul? Arsenie Boca zicea că e pe pământ și cine n-a observat treaba asta nu-l va vedea niciodată. Deci noi, românii, ne-am cam lins pe bot.

***

Ați observat că toată lumea din jurul nostru e nemulțumită, că s-a acutizat sentimentul că trăim într-o societate profund nedreaptă? Că parcă suntem materialul didactic al unei societăți în descompunere? Că omenirea și-a pierdut reperele, iar sensul existenței a fost înlocuit cu nonsensul? Că pe oameni nu-i mai interesează să caute adevărul, ci doar să impună niște puncte de vedere copy paste? Nu se poate să nu fi observat, totuși, sunteți oameni! 

Și atunci care este calea de vindecare? Dragostea. Poți vindeca oamenii iubindu-i fără măsură. Iubirea este singurul vaccin care imunizează sută la sută.

***

Dacă vă supără adevărul, nu e o surpriză. ”Cu cât o societate se obișnuiește cu minciuna, cu atât mai mult îi urăște  pe cei care spun adevărul”. Bine, n-am spus eu asta, ci George Orwell, dar, ca să fiu sincer, mi-ar fi plăcut s-o spun eu.

1 martie 2026

CONTELE DE MONTE-CRISTO