Circ și panaramă * Războiul statuilor * De ce este luat la ștangă Nicușor Dan * Hârciogul de la Oradea și șobolanii roșii * Sporul de nerușinare * Soarta primarilor * Ce mai fură Guvernul * Definiția prostiei * Efectele cititului asupra oamenilor * Războiul Mafiei cu ea însăși
Dacă vreți să vă spun ce se întâmplă în România, o fac pe scurt: circ și panaramă.
PSD nu are nici cea mai mică intenție să plece de la putere, însă nu-l are la pitpalac pe Bolojan. Care are oarecare popularitate printre useriști tocmai pentru că lasă impresia că i-ar da ceva PSD-ului. Ceea ce nu e adevărat, Bolojan nu dă, taie. Fără milă de la oamenii de rând, direct și indirect, prin HG aiuristice, scumpiri nejustificate și câte și mai câte, cu mare grijă de la oligarhia roș-galbenă al cărei reprezentant este. Sub conducerea acestui produs de marketing bogații vor deveni mai bogați, iar săracii tot mai săraci.
Problema e că nici Bolojan nu vrea să plece de la Palatul Victoria Socialismului de Cumetrie și Sperjur, numai că Mr. Bean de la Cotroceni îi sugerează să se retragă la Senat, unde, se știe, e cald și bine. Bine, domnul președinte nu folosește atâtea cuvinte, că e criză economică, dar, după ce a afișat ipoteza, cu calm, va trece la rezolvarea problemei.
Dacă nu v-ați prins până acum, bulversați de propaganda deșănțată useristă (că nici unii dintre peneliști, dedulciți la uselism, nu se topesc după Ilie Sărăcie) din online de care beneficiază urmașul lui Shrek, ar cam fi timpul să mă urmăriți cu atenție fiindcă sunt dispus să mai țin o vreme lumina aprinsă, că vorba aia, poate vă treziți în conștiință.
***
În această epocă barbară, spațiul public românesc este infestat de tot felul de păduchi lați care s-au încuibat în trupul poporului român și-i sug sângele. Asta într-o primă fază, fiindcă până la urmă apostolii experiențelor sexuale fără frontiere îl vor lăsa fără vlagă.
Demonii ăștia, bolnavi de celebritate, măcinați de o ură viscerală împotriva a tot ce este românesc, se luptă la greu cu statuile unor figuri proeminente ale culturii românești sub pretextul că la vremea lor, alta decât cea de astăzi, evident, ar fi avut atitudini antisemite. Trăim în țara absurdului, în țara proștilor fără nicio urmă de rușine, în care a macula memoria unor coloși ai culturii române, e un fapt firesc care-ți poate aduce oarecare glorie pe ulițele online. Și-ar fi bine, vorba vine, dacă ar fi doar atât, numai că zevzecii ce se luptă cu statuile unor uriași, cu numele de străzi ale unor martiri ai credinței în unicitatea poporului român, nu sunt altceva decât prizonierii demenței colective promovate de bezmeticii lumii noi care ne vor duce negreșit spre un nou Ev Mediu. Vânătoarea de vrăjitoare, care are la bază adoptarea de către Parlamentul Rușinii Naționale a unor legi tâmpite prin care sunt condamnate retroactiv personaje istorice și culturale care sunt de multă vreme oale și ulcele, va avea efectul invers. Va provoca frustrare și va trezi în firele mai puțin profunde sentimente antisemite primare.
Cea mai recentă victimă a acestor idioți cu carnet de partid, care nu urmăresc decât gloria personală și confortul material, este ”poetul pătimirii noastre”, Octavian Goga, cel care a fost întemnițat de unguri pentru lupta neostoită în slujba neamului românesc. Nici n-are rost să reamintim cine a fost Goga, opera lui vorbește de la sine, iar cititorii mei, se vede de la o poștă, sunt numai oameni deștepți. Cât despre Goga politicianul, cel care a fost prin-ministru 44 de zile între 29 decembrie 1937 și 10 februarie 1938, acceptând să cadă în capcana întinsă de regele curvar Carol al II-lea, lucrurile sunt clare. A fost un patriot desăvârșit care a făcut greșala de a adapta legi în spiritul vremii, după modelul german, legi care nu au avut vreun impact semnificativ asupra vieții și integrității evreilor cu acte în regulă din România, dar care au ajutat, la acea vreme, la limpezirea statistică a populației evreiești din România, deoarece erau mulți cetățeni ai URSS, fără drept de ședere. De fapt, legea îi viza pe agenții bolșevici infiltrați în țara noastră, majoritatea evrei, suspectați de propagandă comunistă.
Dar oricum ar fi stat lucrurile, faptele cele mari ale lui Goga sunt covârșitoare în comparație cu legile pe care le-a promovat fără prea mare succes și care astăzi, așa cum ne raportăm cu toții la lume, ar avea caracter antisemit. Personalitatea lui proeminentă nu poate fi strivită de prevederile unei legi stupide cum este Legea Vexler, care stă la baza vânătorii de vrăjitoare declanșată numai pentru a culpabiliza un popor care de cele mai multe ori nici nu este întrebat de liderii politici dacă e de acord cu ceea ce ei fac în numele lui.
A te război cu statuile unor români considerați simboluri ale națiunii de cei mai mulți dintre concetățeni, e cea mai stupidă cale de a provoca reacții adverse. De fapt, asta este și problema majoră a societății actuale. Minoritățile de orice fel impun majorității reguli de funcționare care n-au niciun sens într-o democrație. Dar noi deja nu mai suntem într-o democrație, trăim într-un stat în care trădătorii, vânduții, incompetenții, ocupă fotoliile puterii și-i batjocoresc pe ceilalți. Vorba lui Goga: ”Țară minoră, țară de secături...”
Deși a spus toate astea despre noi, în 1916, nu ne-a deranjat pentru că ne-am recuperat și am acceptat adevărul. Nimănui nu i-a trecut prin cap să-l dea jos de pe soclu de atunci până acum. Nenorociții care astăzi i-au dărâmat statuia lui Goga, din Iași, nu-l vor putea scoate și din inima românilor. Fiindcă o singură poezie a acestui scriitor uriaș face mai mult decât toată pleava pe care vântul istoriei contemporane a împrăștiat-o prin bătătura noastră.
***
Și-n timp ce bustul lui Goga a fost înlăturat, scriitorul fascist Nyiro Jozsef are busturi, plăci comemorative, școli și străzi în Transilvania, iar cultul criminalului Wass Albert se desfășoară nestingherit de parcă nici paprika n-a mâncat, nici gura nu-i miroase.
Fraților, nu mai dormiți în bocanci, că or să ajungă golanii ăștia să vă vândă ca pe sclavi, pentru transplant de organe. Să nu ziceți că nu v-am spus, că la scuze nu vă întrece nimeni.
***
Oare ONG-urile astea care nu se ocupă decât cu terfelirea simbolurilor poporului romîn n-ar trebui luate puțin la scărmănat? Cele mai multe dintre ele, furajate din surse dubioase, interne și externe, nu sunt altceva decât oficine ale unor servicii secrete străine interesului nostru național. Sub aparența unor apărători ai democrației își desfăsoară activitatea de subminare a României tot felul de închipuiți care ar vinde-o și pe mă-sa pentru 30 de arginți.
***
Președintele Nicușor Dan e luat la ștangă frecvent de foștii parteneri de ghidușii care-i reproșează pasivitatea în cazul ofensivei politice împotriva închipuitului Ilie Sărăcie.
Dar pe Mr, Dean de la Cotroceni nu-l mișcă nimic, își trăiește în felul lui orgasmul politic provocat de rezolvarea ecuației cu mai multe necunoscute politice. Cum a rezolvat-o numai el știe că, vorba aia, cu mult înainte de Christos, a fost olimpic la socoteli.
Ceea ce nu înțeleg proștii din politică este că Mr. Bean e un personaj foarte abil, în ciuda aparenței lui de băiat pierdut prin geometria în spațiu, pe care nu-l interesează ce vor foștii parteneri de ghidușii și își pregătește al doilea mandat. De aceea se va spăla pe mâini de Ilie Sărăcie ca și cum acesta n-ar fi fost și va poza în președinte imparțial care nu-și depășește atribuțiile cum făcea, de exemplu, Traian Băsescu, altă poznă a firii. El nu vrea să fie președinte-jucător, că nu cunoaște regulamentul, ci președinte-trișor, iar cine-l subapreciază greșește. Că dacă era prost cum spun răutăcioșii nu răzbătea printre meandrele concretului de la Cotroceni unde pe vremuri cânta cucuveaua. Acum cântă cucuvelul.
Problema domnului Nicușor, acest Groucho Marx (altul decât Karl Marx) al vremurilor noi, este că oricât de abil ar fi și oricât de bine ar aplica tactica de a o face pe prostul, e că sărăcia și-a înfipt colții în jugulara poporului român. Și asta îl va costa scump. Atât de scump încât nu va mai putea scoate capul lui cârlionțat, de rebel fără cauză, pe stradă.
***
Hârciogul de la Oradea s-a încăierat cu șobolanii roșii. Motanul siberian îi privește cu satisfacție. Electoratul flămând miaună cu jumătate de gură.
***
Judecătorii de la CCR primesc spor de supărare de 2300 de euro pe lună. Dacă ei primesc atât, cât ar trebui să primim noi, amărăștenii, la cât de supărați suntem? Și totuși o întrebare mă bântuie. De ce judecătorii CCR nu primesc și spor de nerușinare?
***
Filatov, primarul orașului Dnipro din Ucraina, a cumpărat o casă în Italia în valoare de 4 milioane de euro. Salariul lunar al domnului primar este de 600 de dolari pe lună!
Un primar din China a fost condamnat la moarte pentru o șpagă de 46 de milioane de dolari.
Un primar din România a ajuns președinte. Altul, prim-ministru...
***
O întrebare bântuie Internetul. Vreți ca Hagi să fie antrenorul Naționalei (deja este!)? Nu, noi vrem ca Hagi să fie pe teren pentru că problema noastră națională nu este antrenorul, ci jucătorii.
***
În perioada pandemiei, vaccinații erau furioși pe nevaccinați, dar erau total indiferenți față de cei care-i dăduseră drumul vaccinului în lume.
***
Singurul lucru care merge în România este inflația (11% pe an), Europa gâfâie în urma noastră la un 3% chinuit. Vai de capul ei!
***
V-am spus de atâtea ori că noi am compromis comunismul și vom pune pe butuci și capitalismul și v-a cam durut la bască. Parcă mi-e și rușine să vă aduc aminte cât de deștept sunt!
***
Guvernul de hoțomani, care administrează țara ca pe un ONG suprarealist, face ce știe el mai bine: fură! Fură companiile de stat profitabile. Cum? Le dau pe mâna unor șmecheri care fie le vor duce în sapă de lemn, fie vor externaliza profiturile. Soluția nu este să-ți vinzi lucrurile de valoare din casă ori de câte ori, din cauza beției puterii, dai de greu, ci să sporești valoarea lor de piață punând în fruntea treburilor oameni cinstiți și pricepuți. Dar n-ai cu cine vorbi, clasa politică infectă care a subjugat România e pusă numai pe furat. Oricât de silențioase și inovative ar fi formulele de însușire a bunului public, tot hașmangleală se numește. Într-o bună zi, toți beliții ăștia care se dau mari reformatori ar trebui judecați pentru trădare națională și trași în țeapă. Chiar dacă multora dintre ei le-ar plăcea...
***
Știați că 8 ore de război costă cât construirea a 12 spitale? Și e vorba de un război nici prea-prea, nici foarte-foarte. De aia zic că ar fi bine să vă gândiți mai bine când îi urmați pe liderii belicoși cărora nu le pasă de viața voastră.
***
Oare golirea barajelor să fi avut drept scop scăderea acțiunilor la Hidroelectrica? Poți să știi!
***
Ca să schimbi lumea, trebuie să începi cu tine. Fiecare ne suntem iad și rai în același timp.
***
Tragedia vieții noastre nu este moartea, ci ceea ce moare în sufletul nostru în timpul vieții.
***
Cel mai frumos lucru este adevărul, e singura luptă pe care trebuie să o duci. Adevărul te va face liber.
Omul superior iubește dreptatea, omul inferior avantajele.
***
Iubiți până la sfârșitul timpului și încă o zi. Nu există dezastru mai mare decât infirmitatea inimii.
***
Definiția prostiei. Să cunoști adevărul, dar să crezi mai departe minciunile.
***
Pe unii cititul îi adoarme, pe alții îi trezește. Deci, indiferent de ce parte a baricadei ați fi, aveți numai de câștigat.
***
Singura politică corectă este onestitatea. Numai că, la noi, politicienii consideră că, după ce au fost aleși, poporul devine prizonierul lor.
***
Nu poți înțelege viitorul, dacă nu cunoști în profunzime trecutul.
***
Dacă toate popoarele lumii ar fi oferit umanității cât a dăruit poporul român, în cele mai diverse domenii, planeta ar fi fost cu un pas înaintea zilei de astăzi.
***
Statul mafiot de astăzi este personificarea juridică a indiferenței poporului față de propriul destin
***
De multe ori constatăm că întâlnim în viața reală persoane care cu care am conviețuit de multă vreme în subconștientul nostru.
***
Nu poți să fii pe deplin fericit într-o țară nefericită.
***
În timp ce moartea citește ziarul, poporul român, material didactic în acest laborator al suferinței, a fost chemat la vot ca să-și mai bată câteva cuie în coșciug. Cei cu vocația martiriului pe crucea democrației de cumetrie, hașmangleală și sperjur au ascultat chemarea ignorând adevărul că dacă votul ar schimba ceva, nimeni n-ar mai lăsat să voteze. Ceilalți, înțelegând că războiul Mafiei cu ea însăși nu e războiul lor, au preferat să aștepte vremuri mai bune. Vremuri în care democrația nu va mai fi maimuțărită, în care orgasmul democratic nu va mai fi simulat cu o grosolănie evidentă. Așa se face că rezultatele acestor alegeri nu sunt relevante. Ele asigură ciolanul celor mai iuți de mână, dar nu vor aduce beneficii Națiunii. Binele public va rămâne doar o vorbă de dânșii inventată...
Singurul lucru pozitiv este că societatea românească în ansamblul ei se opune infamei, odioasei, degradantei clase politice. Oamenii liberi de orice încorsetări politice au câștigat alegerile cu 47,50%. Ei sunt adevărata Opoziție la fărădelege în anii ce vor urma. Votul de blam a fost răspunsul dat șmecherilor care au organizat alegeri după reguli menite să perpetueze la putere aceeași Mafie, cu altă pălărie. Oamenii s-au săturat de rotirea cadrelor la ciolanul puterii. Oferta de pe tarabele politicii a fost nesatisfăcătoare. Confruntarea electorală s-a rezumat la o întrecere socialistă între profesioniștii hoției.
Marile partide, nereformate, corupte, vicioase, bolnave de cleptomanie, în care colcăie șerpii intereselor de haită, sunt principalele vinovate de halul în care a ajuns democrația românească, de neîncrederea generalizată în politicieni și în toate instituțiile care au legătură cu aceștia. Din cauza comportamentului nesincer, a infatuării și duplicității conducătorilor de atelaje politice, a disprețului față de ceilalți, a lipsei oricărui criteriu valoric, poporului român i s-a făcut lehamite. Acțiunile mafiote îndreptate împotriva interesului național prin falimentarea programată a economiei, concomitent cu toate celelalte domenii fundamentale, de la Educație și până la Sănătate, i-au gonit pe români din țara lor, de-au ajuns robii Europei. Părtași la această tragedie, la acest exod al neamului românesc sunt și derbedeii din partidele-apendice, care au asigurat ”stabilitatea statului de drept”, pentru că în exercitarea atribuțiilor publice n-au fost preocupați decât de a-și găsi un loc mai în față la spectacolul jefuirii bugetului de stat. Aceste pubele de gunoi au fost deversate în fosele politicii dâmbovițene, dar, după ce se trage apa de două-trei ori, vidanja partidelor mari le vor scoate la suprafață și le vor afișa în vitrinele de partid și de stat, conform principiului mefistotelic: ”nimic nu se pierde în politică, totul se reciclează”.
Aceste alegeri consfințesc sfârșitul unei epoci. Urmează o perioadă tulbure, de neîncredere generalizată, impostură, instabilitate și desfrâu financiar. Cei care au votat n-au câștigat nimic, politicienii ciolănari și-au asigurat niște ani de furat. Nu vor fi patru, vor fi mai puțini, dar pentru ei nu contează câtă vreme consideră că au dreptul să-și poată exercita în continuare meseria bazată pe îndemânarea lor de mână și nebăgarea de seamă a celorlalți.
În realitate, Parlamentul ales nu prea are legitimitate. 47,50% au dat un vot de blam, iar restul au ștampilat niște nefericiți, pozne ale firii or săraci cu duhul. Niciun partid nu trece de 10% din numărul total de alegători, aceasta este realitatea crudă. Așa că, băieți, ușor cu pianul pe scări, când elaborați (vorba vine) legi, când păpați la restaurantul Parlamentului mititei din Opoziție cu muștar sau când vă scobiți în nas, conform procedurilor parlamentare. Nu uitați că cea mai mare parte a românilor nu dă doi bani pe prestația voastră. Încercați să fiți decenți, nu mai vorbiți în numele poporului, nu sunteți reprezentativi decât pentru structurile mafiote numite impropriu partide politice...
Democrația de cumetrie nu are resurse de a se vindeca prin ea însăși. Nu se poate restarta pentru că la butoane sunt profesioniștii hoției, ghiolbanii politici, iar ca să-i vindecăm de prostie, de aroganță, de nesimțire, e aproape imposibil. Putrefacția sistemului politic românesc este atât de adâncă încât singura soluție de vindecare este cauterizarea. Perpetuarea acestei specii de tenie lată, aciuată în organele vitale ale Națiunii, va ține România în stadiul de bolnavul cronic al Uniunii Europene. Ceea ce pe Coana Mare n-o deranjează deloc la pitpalacul inimii.
Pandemia politică, suprapusă pandemiei fricii de război, de sărăcie, a transformat România într-un spital de boli nervoase în care pacienții sunt tratați cu amenințări, cu perfuzii false și cu tuburi de oxigen prin care circulă numai otrava manipulării și a disprețului absolut față de omul de rând.
Votul naivilor, care încă mai cred că Mafia politică transpartinică poate fi deposedată de putere, a fost împărțit după criterii de clan.
Așadar, (și) ultimele alegeri au fost un eșec pentru ideea de democrație, a fost un război al Mafiei cu ea însăși. Niciun partid nu are credibilitatea necesară, dublată de o largă susținere, pentru a reforma România. Ceea ce pot face cu procentele anemice este să gestioneze problemele curente pe termen scurt, să-și umple și mai abitir buzunarele și să ne sfideze non-stop prin mijloacele de manipulare în masă. Pe termen lung e o altă poveste. Care nu se va scrie până când actuala clasă politică nu va fi arsă pe rug în piața publică. Altă cale nu există. Să nu ziceți că nu v-am spus!
25 aprilie 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu