Iubito, aș zbura cu tine
să plutim peste-nfloriri divine;
când plouă, în suflet să-mi vii,
înger albastru din poezii
Aș ploua cu tine din nori,
ți-aș fi răsăritul în zori,
îmbrățișarea mării, carnală,
iubirea infinitivală
M-aș rătăci cu tine pe Marte,
printre îngeri și chiar mai departe
Ți-aș alina sângele, zbaterea ireală
și mi-aș topi sufletul
în inima ta infinitivală
Și dacă aș fi săgetat, fără scut,
nu mi-ar fi teamă,
aș lua-o de o mie de ori de la început
și-aș bea alte pahare de cucută
până am redevenii ființa absolută
din noi înșine renăscută
22 mai 2026 (r)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu