sâmbătă, 28 februarie 2026
MARELE ABANDON NAȚIONAL
Nu mai există drepturi naturale,
în legi absurde ne îngrădesc străinii,
a luat-o Patria la vale
și-o latră din palate câinii
Borfașii travestiți în politicieni
sugrumă fibra românească,
pe trupul țării cresc licheni
și-l ciugulește stirpea păsărească
De nicăieri nu vine nicio veste
să schimbe-n bine starea de a fi,
ce-a fost să fie nu mai este
și conjugăm doar verbul a muri
Ne-am dat pe mâini străine fără preget
și-aceste mâini ne strâng de gât,
în țara noastră nu mai mișc-un deget
decât acei ce-n loc de nas au rât
Bogații au instituit disprețul
față de clasa încă muncitoare,
plătim eternității prețul
de a fi stat o clipă în picioare
Nu mai există teme tranzitorii,
e interzis recursul la credință,
în piese proaste mor actorii
și nimeni n-are pic de conștiință
În fruntea țării-s numai papagali
ce-au învățat clișee de la alții
și-au transformat poporul în hamali
pe care-i vând când zornăie talanții
Nicio speranță nu se întrevede,
la drumul mare suntem jefuiți,
ce n-am pierdut încă se poate pierde,
redevenirăm neam de obidiți
Acestui abandon fatal și tragic
îi suntem martori triști și demodați,
popor de lei ai devenit letargic
și-ți plâng în suflet bieții munți Carpați
Ce s-o-ntâmpla cu tine-n viitor
dacă nu poți măcar să-ți fi prezent,
degeaba te numești popor
dacă accepți orice dictat dement
De unde atâta lașitate crasă?
Ce drog vi s-a-ncuibat în sânge
de suntem slugi la noi acasă?
De unde spaima asta ce ne frânge?
Nu asta-i ordinea de zi firească,
nu asta-i voia unui Dumnezeu
care iubește Țara Românească,
nu ăsta e destinul meu!
Ieșiți din negura ce vă-nconjoară
și nu mai acceptați statut de sclavi!
O mamă aveți pe lume și o țară,
e timpul să mai fiți o dată bravi
Să dăm o șansă zilelor ce vin,
nu se sfârșește lumea când vor hoții,
am tot băut din cupa cu pelin
pe care ne-au întins-o mafioții
Să spargem azi ferestrele murdare
pe care ne-au tot scris lozinci de bâlci,
eu știu c-au răsărit în fiecare
vechi flori de colț ascunse pe sub stânci
În inimă stau armele de pază,
și cântă îngerii de biruință,
chiar Dumnezeu va coborî pe-o rază
să facem dar recursul la credință
și să desfacem azi blestemul tragic
ce ne-a îngropat de vii în spaima noastră,
e timpul să-l trezim pe Făt Frumosul magic
și-n zidul gri să facem o fereastră...
28 februarie 2026
DESCULȚĂ DE-AI SĂ TRECI PRIN MINE
Se aud în streșini vrăbiile ciripind,
înfruntă frigul, încă nu e bine,
o mână de zăpadă către tine întind
poate te-ntorci să locuiești în mine
Desculță de-ai să treci prin amintire,
iarba plăpândă te va-mbrățișa,
și spinii orei noastre de iubire
de data asta nu te-or înțepa
Din mine trist va răsări un soare
ca va călători pe boltă clandestin,
și dacă iarna ultimă te doare
coboară-n suflet ca să-ți fiu destin
Și obosită după atâtea-nfrângeri
dă-i vieții tale triste-o șansă,
adie vânturi calde printre îngeri
și orizontul a intrat în transă
Și va veni, desigur, primăvara,
tristețea vreunui gând n-o poate opri,
se va deschide-n taină călimara
și-n alte părți de suflet ne-om iubi
cu aceeași deznădejde pământeană
de-a rătăci printre ruine,
și poate n-o să-ți fie teamă
să înflorești ca o pedeapsă-n mine
28 februarie 2026
NU VEI MAI FI NICIODATĂ ACEL ÎNGER
Nu mai aștept demult ceva
n-ai fost, nu ești și nu vei fi nimic,
s-a spart și ceașca de cafea
din care câteodată mă ridic
Nu mai aștept nimic, de nicăieri,
timpul s-a scurs ca un glonț,
nicio milă pentru ziua de ieri,
nicăieri nicio floare de colț
E timpul să fii cât se poate de sincer
chiar dacă te doare cumplit,
nu vei mai fi niciodată acel înger,
nici raza aceea de soare-n zenit...
26 februarie 2026
ABIA ADIERE DE VÂNT
Deja nu mă mai doare amintirea,
se aprind pe rând luminile-n amurg
prin univers s-a rătăcit privirea
din care nostalgiile se scurg
Inima așteaptă atacul final,
se strâng în jurul ei armatele de îngeri,
îmi tropăie-n sânge o urmă de cal,
nu mi-e teamă de poveri și înfrângeri
Nimeni nu-mi poate întoarce cuvântul,
a traversat perdelele de ceață,
cenușa mi-o va-mprăștia vântul,
nu va rămâne în urmă nicio fărâmă de viață
Și totuși din praful de stele
au căzut îngerii și s-au frânt,
nimeni nu va călca pe urmele mele
voi fi adiere de vânt
De voi pleca din vis undeva,
unde nu există semne de întrebare,
poate vei veni și tu, draga mea,
să mă-ntrebi ce mă doare
N-am să-ți răspund, cufundat în visări,
voi lupta până la capăt pentru Patria ideală,
corăbieri vor străbate pe mări
până când inima va răzbate din boală
Îngerul va ține discursul final,
va preciza că nu am fost de aici
din acest secol atât de banal
în care am tot aprins licurici...
26 februarie 2026
PE UNDE MAI VÂNTURI NISIP?
Noi nu avem un loc pe pământ
unde eu să fiu tu, iar tu să fii eu,
amintirea e-o lacrimă-n vânt
de câte ori calci peste sufletul meu
Și nu mai am aripi firave de ceară
și-mi strigă tăcerea în oase,
aș vrea să cobor pe o scară
din privirile tale frumoase
O piatră de moară mă prinde sub ea,
mă zbat să răsar, dar nu-i chip,
pe unde mai ești, draga mea,
pe unde mai vânturi nisip?
Deși tot încerc nu pot să-nțeleg
de ce nu ne suntem deloc,
de dor absolut te dezleg
s-aprinzi în alt înger un foc
28 februarie 2026 (r)
joi, 26 februarie 2026
marți, 24 februarie 2026
luni, 23 februarie 2026
duminică, 22 februarie 2026
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (5/2026)
Mister Dean la Washington * Coeficientul de inteligență a luat-o la vale* Cu ce se ocupă roboții românești * Davai ceas * Soldatul japonez * Forțele inculte* Marele abandon național
O puștoaică de nici 78 de ani a fost prinsă când gonea cu 118 km pe oră. Nu pe jos, ci cu titiul. Așa se întâmplă când părinții le cumpără copiilor mașini puternice...
***
La reuniunea coaliției pentru pace-pace între două dobitoace, Hodoronc-Trump l-a gratulat pe Nicușor Dan cu apelativul de ”domnul prim-ministru al României.” Probabil, fantasticului președinte american nu i-a spus nimeni că nu s-a mai dat turul doi înapoi. Sau i s-a părut că Nicușor nu prea are față de președinte. Mai ales că, după cum a insistat președintele SUA, ”românii sunt fantastici.”. Oricum, Mr. Bean de la Cotroceni s-a dus în America președinte și s-a întors premier. Dacă se ducea la Paris, se întorcea într-o postură și mai proastă
***
Luat de val, Mr. Dean le-a zis partenerilor din coaliția alcoolicilor anonimi că va da burse studenților palestinieni din Gaza, că va construi acolo școli, spitale și va pune bazele unei administrații eficiente. Asta în condițiile în care a girat ca celebra coaliție de guvernare-exterminare să taie din bursele studenților români, multe școli pică pe elevi, iar cele mai multe dintre spitale sunt adevărate uzine ale morții. Dar lui Mister Dean nu-i pasă, merge înainte prin lumea lui, pe lângă covorul roșu, cu abilitatea și tenacitatea care l-au făcut celebru încă de pe vremea când dădea cu subsemnatul la Securitate în calitate de tânără speranță a serviciilor secrete. Că dacă nu avea aceste calități nu ajungea niciodată președintele României. E adevărat, l-a ajutat mult și fața aia de încurcă-lume pe care nu te poți supăra întrucât undeva, cândva, a câștigat niște olimpiade. Dacă îl analizezi în profunzime, realizezi că Mr. Dean este o ecuație cu multe necunoscute.
Așa că, înainte de a vă da mari prin lumea largă cu ceea ce veți face voi în Gaza, rezolvați problemele țării, că vi se vede jegul de sub unghii. Nu mai umblați alandala pe holuri, doar-doar vă va lăsa vreun badigard să-i strângeți mâna la ușă marelui borfaș.
Fiți demni, iubiți-vă țara și aveți grijă de români! Nu uitați, când ajungeți în cele mai înalte funcții în stat, nu vă mai aparțineți! Tot ceea ce faceți, de la scobitul în nas și până la a da răspunsuri stupide la întrebări la fel de stupide, implică România. Scoateți din voi balastul, oricum v-ar chema pe voi, Nicușor Dandana sau lIie Sărăcie, și reprezentați cu demnitate țara căreia i se spune și Grădina Maicii Domnului. Nu a domnului Nicușor, ci a adevăratului Domn. Care, e adevărat, n-a fost olimpic, dar orișicât...
***
Coeficientul de inteligență al omenirii a scăzut constant după anul 2000. Din cauza înlocuirii gândirii naturale cu mult mai comoda inteligență artificială, noile generații nu mai ating nivelul intelectual al celor dinainte. Numai că în România există o particularitate bizară. Cu cât este mai ridicat IQ-ul președintelui, conform legendelor urbane, cu atât este mai scăzut nivelul de trai al oamenilor de rând. Ceva nu se leagă. Dacă nu ne scădea coeficientul de inteligență atât de mult, înțelegeam și unde-i problema. Ori la sistemul democratic în care, vorba unui om de spirit, prostul poate să stea alături de geniu, ori la batjocorirea sistematică a educației. Zic și eu, nu dau cu parul. Deși ar trebui.
***
O jurnalistă australiană s-a îmbătat atât de tare la Jocurile Olimpice de Iarnă încât, dintre nămeți, le vorbea celor de la antipozi despre prețul cafelei, ”aici, în SUA,” și se întreba încotro se îndreaptă iguanele. Subiectul transmisiei era despre meciurile de hochei pe gheață. A doua zi, gagica s-a scuzat că a transmis de la mare altitudine și nici nu băgase nimic la jgheab înainte să se apuce de băut. Ceea ce nu este recomandabil, conform cartei olimpice.
***
Roboții chinezi, alimentați cu energie solară, plantează semințe în zonele deșertice pentru a readuce natura la viață. Adică, vor să-i dea verde. Roboții români, fără niciun fel de energie, merg entuziasmați la întâlnirea alcoolicilor anonimi înființată de Trump din plictiseală, sau își batjocoresc poporul prin taxe și impozite aberante. Bașca inflația care, ca să înțeleagă și proștii ce o fac pe deștepții, e un impozit mascat. În restul timpului, fură.
***
Boală contagioasă a politicianului român este de a purta ostentativ ceasuri de lux, ca să arate prostimii cât sunt ei de avuți. Asta spune mai mult despre ei decât orice altceva. Poporul numește asta neam-prostie. Totuși, în ciuda opulenței sfidătoare, și acestor caraghioși le va suna ceasul rusesc. Să nu ziceți iar că nu v-am spus!
***
Soldatul japonez Hiroo Onada, care era de fapt locotenent, a stat în jungla de pe insula Lubang din Filipine din 1944 până în 1974 pentru că nimeni nu i-a dat ordinul de încetare a misiunii și el habar n-avea că războiul s-a terminat. A supraviețuit în junglă până când i-a fost adus superiorul, devenit între timp vânzător într-o librărie, care l-a anunțat că misiunea i-a fost anulată. Plângând în hohote, a acceptat ordinul și s-a întors acasă devenind simbolul loialității militare. Ajuns în Japonia a constatat că alți concetățeni de-ai lui, la fel de devotați patriei, au transformat Arhipelagul Nipon într-o mare putere. Prin muncă, educație și solidaritate. Adică exact prin ceea ce-i lipsește societății românești contemporane.
***
Să nu împărțim popoarele în bune și rele! Există doar oameni buni și oameni răi, în funcție de educația primită. Ca să fim un popor bun avem nevoie de o educație temeinică. Dar educația românească e sufocată de subfinanțare și politizare. Societatea în care trăim pune accentul pe conformism, nu pe gândire critică și inițiativă. Nici nu știi de cine să te ferești mai întâi: de forțele oculte sau de cele inculte. Amândouă sunt la fel de periculoase.
***
Dacă te dor durerile tale, ești viu. Dacă te dor durerile celorlalți ești om. Virtuțile și defectele noastre sunt fericite împreună. Nu există oameni pe deplin virtuoși, nu există ticăloși absoluți. Întruchiparea perfecțiunii a fost Iisus Hristos. Dar El nu a fost om!
***
Cu cât un om este mai bogat, cu atât crește numărul săracilor. Lumea în care trăim cultivă ura, egoismul, ipocrizia, individualismul feroce. Această teorie bulversantă a devenirii umane consideră iubirea o tară a lumii vechi ce trebuie zdrobită fără milă. Omenirea a deviat de la rosturile ei și se îndreaptă cu viteza luminii spre un gol istoric.
***
Digitalizarea excesivă, brutală chiar, are rolul de a controla masele de oameni cu un nivel scăzut de pregătire. Pentru că în lumea virtuală, metehnele lumii reale se exacerbează. Răul devine preponderent. Asemenea tuturor marilor invenții din istoria umanității, există părți întunecate de care vor profita fără scrupule neoamenii.
***
Abandonul școlar este în creștere pentru că educația a devenit o mare afacere a politicienilor veroși. Toate așa zisele măsuri pentru reducerea abandonului școlar sunt în proporție de peste 90% mijloace de îmbogățire rapidă a unor măscărici băgați la înaintare de borfașii politici. Așadar, nu copiii abandonează școala, școala de corecție politică îi abandonează pe copii. Fiindcă statul nu mai aparține cetățenilor săi. A fost luat prizonier de partidele politice care mint, fură, corup, comit abuzuri și își instalează proștii din crescătoria proprie în funcții de conducere. România este subjugată de tagma jefuitorilor, a plagiatorilor, turnătorilor și a tuturor borfașilor de rând. Românii achită zilnic, cu naivitate și oarecare voioșie, facturile jafului organizat de structurile mafiote care au partajat România. ”Lăsați orice speranță cei care intrați aici!”, așa ar trebui să scrie la intrarea în țara condusă de coaliția de guvernare-exterminare. Acestui guvern, căruia nu-i sticlesc ochii de inteligență sau de o minimă luciditate, îi lipsește viziunea, gândirea strategică, curajul de a profita de oportunitățile oferite de marile fracturi ale istoriei contemporane. Pe plan extern practică tactica fofilării, a micii ciupeli, e mai preocupat să nu-și supere stăpânii occidentali decât de viitorul țării. Soluția nu este demisia, pentru că asta înseamnă să schimbe niște proști cu alți proști. Soluția este prezentarea la cea mai apropiată secție de poliție pentru a se preda. Pentru că omul de rând a fost abandonat de politicieni și i-ar fi mai bine fără ei. Ar scăpa de batjocură, umilință și sărăcie.
***
Un proverb arab zice că ”numai cei ce pot lua în glumă ce toată lumea ia în serios, pot lua în serios ceea ce toată lumea ia în glumă.” Pentru că oamenii ne văd cum vor ei, nu cum suntem noi. Iar noi suntem acceptați de ceilalți pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce credem noi că ar trebui să fim. Hai că v-am băgat în ceață de tot!
22 februarie 2026
CONTELE DE MONTE-CRISTO
sâmbătă, 21 februarie 2026
CUM NINGE, DOAMNE, DE FRUMOS
Cum ninge, Doamne, de frumos,
Îngeri de sus până jos!
Îngeri de jos până sus
De parcă s-a întors Iisus!
Ce miracol e-n inima mea,
Sufletul umblă desculț printre fulgii de nea!
Nicio adiere de vânt
De parcă am fi numai noi pe pământ.
Tu ești ninsoare, lumină sunt eu,
Se ninge în noi Dumnezeu.
Îngerii coboară din munți,
Ninge peste copiii cărunți
21 februarie 2026
DRAGOSTEA NU E UN CÂMP DE LUPTĂ
Dragostea nu e un câmp de luptă,
dragostea e un câmp cu flori
pe care adoarme luna
și se trezește soarele în zori
Dragostea nu e un drum prin pustiu,
e călătoria sufletului prin alt suflet
până când redevine întreg,
e o întâmplare sublimă, un cântec
Dragostea nu e un viscol în iarnă,
dragostea e o rază de soare
ce cade din infinit
într-o inimă mare
Dragostea nu e un truc,
e adevărul suprem, e magie,
e zbor absolut prin lumină,
dragostea-i roua florilor, poezie
Dragostea nu e un câmp de luptă,
e îmbrățișarea iubitei în zori,
când pleacă îngerii
și plouă din tine cu flori...
21 februarie 2026
LOVE IS NOT A BATTLEFIELD
Love is not a battlefield,
love is a field in bloom
where the moon falls softly asleep
and the sun awakens at dawn.
Love is not a road through the desert,
it is the soul’s journey through another soul
until it becomes whole again,
a sublime happening, a song.
Love is not a winter blizzard,
love is a ray of sun
that falls from the infinite
into a generous heart.
Love is not a trick,
it is the ultimate truth, it is magic,
it is absolute flight through light,
love is the dew of flowers — poetry.
Love is not a battlefield,
it is the lover’s embrace at dawn,
when the angels depart
and flowers rain from within you…
21 February 2026
EL AMOR NO ES UN CAMPO DE BATALLA
El amor no es un campo de batalla,
el amor es un campo de flores
donde se duerme la luna
y despierta el sol al alba.
El amor no es un camino por el desierto,
es el viaje del alma a través de otra alma
hasta volver a ser entera,
es un suceso sublime, un canto.
El amor no es un ventisquero en invierno,
el amor es un rayo de sol
que cae desde el infinito
en un corazón grande.
El amor no es un truco,
es la verdad suprema, es magia,
es vuelo absoluto a través de la luz,
el amor es el rocío de las flores, poesía.
El amor no es un campo de batalla,
es el abrazo de la amada al alba,
cuando se marchan los ángeles
y llueve desde ti con flores…
21 de febrero de 2026
L’AMOUR N’EST PAS UN CHAMP DE BATAILLE
L’amour n’est pas un champ de bataille,
l’amour est un champ de fleurs
où la lune s’endort
et le soleil s’éveille à l’aube.
L’amour n’est pas un chemin dans le désert,
c’est le voyage de l’âme à travers une autre âme
jusqu’à redevenir entière,
c’est un événement sublime, un chant.
L’amour n’est pas une tempête d’hiver,
l’amour est un rayon de soleil
qui tombe de l’infini
dans un grand cœur.
L’amour n’est pas un tour,
c’est la vérité suprême, c’est la magie,
c’est un vol absolu dans la lumière,
l’amour est la rosée des fleurs, poésie.
L’amour n’est pas un champ de bataille,
c’est l’étreinte de l’aimée à l’aube,
quand les anges s’en vont
et qu’il pleut de toi des fleurs…
21 février 2026
vineri, 20 februarie 2026
joi, 19 februarie 2026
DACĂ AI ȘTI CUM NINGE
Dac-ai ști cum ninge, ți-ai pune eșarfa
și-ai veni grăbită prin iarna albastră,
te voi aștepta acordându-mi harfa
și-am să pun un înger paznic la fereastră
Dac-ai ști cum ninge, te-ai ninge și tu
și m-ai îngropa în surâsuri tandre,
n-ai mai sta ascunsă între da și nu,
n-ai mai rătăci printre salamandre
Dac-ai ști cum ninge, n-ai mai vrea să fii
altceva pe lume decât fulg de nea,
doar la mine-n brațe poate te-ai topi
ca să redevii înger, draga mea
Dac-ai ști cum ninge și-ai veni în vis,
te-aș acoperi să nu-ți fie frig,
și-n tandrețea ta, asta știu precis,
m-ai ruga pe nume iarăși să te strig
Dac-ai ști cum ninge, mi-ai schia prin sânge
și ai evada numai când ți-e dor,
flacăra iubirii nu se poate stinge
chiar de bate vântul dinspre Labrador
Dac-ai ști cum ninge, ai intra în casă
ca la gura sobei să ne povestim,
când din suflet ninge, viața e frumoasă
și în loc de dacă, poate ne iubim...
18 februarie 2026
LACRIMI ȘI FLORI
Ți-am presărat cărările cu flori
ca să nu plângi când te doare ceva
și să surâzi, draga mea,
când plouă din mine cu nori
Tu nu ai să le vezi preocupată
de gânduri și-ntâmplări lumești,
cafeaua se va zvârcoli în cești
și-amurgul mă va încuia îndată
în alte nopți de amare alinări,
pe unde am mai fost cândva,
încă mai doare drumul, draga mea,
pe care am aruncat cu flori
Și totuși am mai smuls din timpul meu
o eră să ți-o dau cadou pe veci,
când dinspre mine înspre tine treci
să știi că lăcrimează Dumnezeu
17 februarie 2026
marți, 17 februarie 2026
luni, 16 februarie 2026
duminică, 15 februarie 2026
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (4/2026)
Dictatura fărădelegii. * Noua revoluție industrială * Profesorii, bătaia de joc a clasei politice* Clasamentul fericirii * Inteligența artificială a băgat planeta-n boală * Groapa comună a educației * Noul discurs public * Sfârșitul progresismului de tarabă
În România nu mai există democrație. Nici măcar democrație de cumetrie. Minciuna, neam-prostia și disprețul afișat al îmbogățiților din politică guvernează fără să le pese de jelania surdă a obidiților. Poporul român este material didactic în acest imens laborator al morții spirituale. Manipularea de pe internet se luptă la baionetă cu manipularea TV. Alegerile au devenit lung pretext de bârfe și de ipoteze.
Paradoxal este că unele dintre cele mai corecte alegeri (la urne) de după 1989 au fost anulate numai pentru că nu s-a calificat cine trebuie în turul doi. Explicațiile date de Klaus și compania de zgomote n-au putut păcăli pe nimeni. Nici măcar ei nu le-au crezut . Cum de au avut curajul? N-au avut, au executat ordinele comisarilor sovietici. Pardon, europeni. Că ei i-au adus la putere și i-au menținut în ciuda silei generalizate din societatea românească. Și cum tupeul nu le-a lipsit niciodată, s-au manifestat ca atare.
Nu au luat în calcul dezastrul pe care l-au provocat prin anularea alegerilor, pentru că nu le pasă. Tagma de hoți, de borfași politici, a crezut că este deasupra legilor și că nu i se poate întâmpla nimic.
Prăbușirea relațiilor cu SUA, ratingul de țară, indicele democrației de cumetrie și sperjur, ne vor afecta pe termen lung. Pe termen scurt, jalea economică va cuprinde țara. Suntem campionii inflației, sărăcia generalizată bate la ușă. Rezistăm prin milioanele de români care muncesc din greu prin străinătate ca să nu le moară familiile de foame. Supraviețuim cu mari eforturi. Și-n vremea asta, clasa politică îmbuibată, iresponsabilă, a pus țara pe butuci prin împrumuturi care, de cele mai multe ori, ajung în buzunarele ei. Și are tupeul să ceară votul oamenilor pentru propria bunăstare, afișată fără niciun pic de rușine. Când votul, singura armă eficientă a sistemului democratic, nu le convine, inventează pretexte pentru a-l anula. Cât cred că mai pot ține în genunchi națiunea română? Nu mult, sfârșitul acestui sistem odios se apropie. Dar și mai important decât acest sfârșit inevitabil este ca dintre ruine să se ridice lideri patrioți și cu mult caracter. Pentru că boala mai gravă a societății românești este lipsa caracterelor. Dacă am fi avut asemenea lideri, chiar și în acest malaxor al globalismului de gang, România ar fi dus-o mai bine. Când îți iubești țara nu ai cum să îi faci rău. O vei apăra până la capăt împotriva acelora care-ți oferă binele lor, democrația de cartier, ca să-ți ia binele tău: pădurile, petrolul, gazele, electricitatea, apa, aerul, mințile luminate, forța de muncă înalt calificată. Și pe cea necalificată deoarece românii fac muncile pe care gazdele lor din Occidentul din ce în ce mai depravat le refuză cu dispreț fățiș.
Totuși, să nu disperăm, suntem neam de oameni demni și vom ieși din întuneric chiar dacă iresponsabilii care ne conduc ne-au pus pe butuci. Și acum vor să ne pună și botniță. Vom răzbate la lumină numai prin foc și sabie, de vreme ce calea democratică ne-a fost interzisă. Nu mai avem alternative, nu ne mai putem juca de-a democrația câtă vreme libertatea de a fi noi înșine a fost interzisă prin interpretări bizare ale legii venite din fundul Curții Constituționale.
Alegerea d-lui Georgescu nu a fost consecința manipulării pe Tik-Tok, degeaba se amăgesc învinșii din alegeri încercând să prefacă albul în negru. Nu, e rezultatul zecilor de ani de dispreț față de omul de rând, de abuzuri de orice fel, îndeosebi electorale, morale și economice, de cultivarea prostiei ca mod de promovare în funcții publice. Dl. Georgescu a fost foarte abil. Dincolo de calitățile personale incontestabile, de carisma pe care ceilalți candidați n-au avut-o, a studiat cu atenție ani de zile toate segmentele electorale, și-a adaptat discursul la nivelul fiecăruia și a trimis mesaje țintite. Nu a disprețuit pe nimeni și le-a spus ceea ce voiau să audă, fie că dumnealui credea sau nu. Probabil credea, fiindcă a fost foarte convingător. Dacă nu credea înseamnă că este un mare actor. Evident că încercând să coaguleze o mișcare pornind de la cei lăsați de manipulatorii politici clasici de izbeliște, de la cei catalogați ca fiind naționaliști, extremiști, duși cu pluta, săraci cu duhul, au apărut destule bizarerii și-n exprimările d-lui Georgescu. Citate din filme adaptate la o altă realitate, date inexacte, proiecte romantice. Dar astea nu aveau cum să-l afecteze câtă vreme partizanii lui așa ceva voiau să audă. Contraofensiva adversarilor a fost irelevantă, pentru că în fața electoratului necăjit, disprețuit, abandonat în ghearele sărăciei, nu mai aveau credibilitate. Dl. Georgescu i-a cucerit cu apă, hrană, energie și-o bucată de piftie ideologică. I-a cucerit cu liniștea și siguranța pe care o afișa. În comparație cu contracandidații săi, chiar părea predestinat să fie președinte. L-a ajutat mult profilul politic, părea un Ceaușescu de rit nou. Iar pentru majoritatea românilor, Ceaușescu este și astăzi considerat cel mai bun președinte pe care l-a avut România. Dl. Georgescu știa asta și i-a ieșit. Dar, la fel ca pe Ceaușescu, l-au executat străinii.
În concluzie, victoria lui Georgescu a însemnat o revoltă a oamenilor de rând împotriva sistemului politic mafiot care a pus țara pe butuci.
Dar sistemul depravat care a subjugat România a refuzat să respecte punctul de vedere al poporului obidit. Adică, borfașii care au îndatorat România și au adus-o în șanțul istoriei au ridicat tupeul, batjocura, la un alt nivel. Practică fără niciun fel de rușine arta răului absolut. De ce? Pentru că își apără cu disperare sistemul care i-a făcut putred de bogați și nu vor să împartă nimic cu nimeni. Discrepanțele incredibile dintre bogați și săraci au dus la polarizarea societății românești. Bogații încearcă manipularea săracilor prin toate mijloacele de informare în masă pe care le controlează, zi și noapte. Dar tot ceea ce este exagerat devine, mai devreme sau mai târziu, insignifiant. Cei sărăciți de bandiții vremurilor noastre, travestiți în oameni de bine, au descoperit că se pot opune pe rețelele sociale. În fruntea lor s-au pus niște băieți care par inteligenți și care promit eliberarea de tiranie. Asta până nu vor deveni ei înșiși tirani. Cu toate riscurile, schimbarea de paradigmă este necesară. Și e teribil de important să se facă prin vot, pe cale pașnică, altminteri se va face pe cale violentă, ceea ce nu e de dorit. Ne-am săturat de crime, istoria noastră e un thriller de inspirație barbară.
Falimentul clasei politice actuale era previzibil. Cu lideri infatuați, inculți, vicleni, hoțomani, nu putea să păcălească pe toată lumea la nesfârșit. Când a înlocuit ipocrizia cu batjocura pe față, prin anularea alegerilor, și-a semnat sentința. Poporul nu e o turmă de proști, oricât de mult manipulatorii furajați din banii publici au încercat să-l convingă că așa este. Poporul vrea alți lideri. A nu-l lăsa să și-i aleagă în deplină cunoștință de cauză, e ca și cum te-ai împotrivi istoriei.
Până la urmă, sub directa supraveghere a cerberilor de la Bruxelles, românilor li s-a dat turul doi înapoi, dar fără Călin-file de poveste contemporană. S-au confruntat, vorba vine, suveranistul George Simion (41% în primul tur) și progresistul Nicușor Dan (21%). În ciuda prostiilor care se propagă cu viteza luminii prin toate mijloacele de dezinformare în masă, cetățenii nu voiau de la ei nici suveranism, nici progresism, fiindcă ideologiile nu țin de foame. Oamenii de rând, sarea pământului, își doresc respect, normalitate, o competiție corectă a valorilor, siguranță economică, pace sufletească. Românii vor o speranță. Pe care nenorociții aflați la butoanele puterii vremelnice le-o fură clipă de clipă.
Și atunci ce este de făcut cu țara asta în aceste vremuri fetide?
Guvern de Uniune Națională și alegeri anticipate. Țara este într-o situație dramatică. Aici au adus-o zevzecii pentru care singura politică de stat a fost hoția. Iar singura lor ideologie a fost minciuna.
Noi, poporul român care mai credem în valorile democratice, trebuie să redresăm corabia. Altminteri ne pierdem în lupte de gherilă politică și economică, iar șenila istoriei ne va strivi. Niciun partid dintre cele aflate pe fotoliile din Parlamentul Rușinii Naționale nu poate conduce de unul singur pentru că organele lor de conducere, altele decât cele genitale, sunt pline de idioți și de inși cu idei fantasmagorice. E mai necesar ca oricând să se apeleze la valorile acestui neam, fiecare dintre noi să înlăture ceea ce este politicianism în el, ca să putem traversa furtuna. Și, oricât ar spune pesimiștii de serviciu că e prea târziu, că nu se poate și mai rău, nu este adevărat. Orice optimist ar fi convins că se poate și mai rău. Dar, din fericire, oricând o putem lua de la capăt. Nu este simplu, dar este posibil. Cine are România în sufletul lui, înțelege ce spun. Dacă politicienii nu vor asta, s-o facă poporul prin noi alegeri care să dea direcția corectă țării. Și chiar dacă mafioții de la butoanele acestei planete bolnave vor tăia toate florile democrației, vor zdrobi cu înverșunare mugurii vieții noi, nu vor putea împiedica să vină primăvara popoarelor. Iar România va merge înainte. Că tot înainte era mai bine...
***
Noua revoluție industrială e de belea. În Finlanda s-a reușit transmiterea electricității prin aer, eliminând cablurile fizice. Deocamdată, această inovație tehnologică utilizează fascicule de energie pentru a furniza curent electric în câteva zone rezidențiale. Cercetătorii finlandezi, dezghețați la minte, deșii nu te-ai fi așteptat, au demonstrat că energia poate circula liber prin spațiu către receptori specifici. Este un pas uriaș către o eră a eficienței energetice absolute. Vă întrebați, poate, cum de a fost posibil ca tocmai în Finlanda să se întâmple miracolul acesta. Tocmai acasă la Moș Crăciun! Na, că v-am dat și răspunsul!
***
Cum își mai bate joc guvernul foamei de profesori? Știți foarte bine cum, nu e vreo surpriză . Își bate joc în toate modurile posibile. Drepturile le sunt încălcate frecvent, cu dispreț față de munca de importanță vitală pe care o desfășoară cu o totală risipire de sine pentru ca în viitor această țără să nu mai fie condusă de idioți. Ultimele restricții privesc voucherele de vacanță, prima didactică și indemnizația de hrană care nu mai sunt acordate decât cu condiția ca salariul net să nu depășească 6000 de lei. Asta înseamnă că dacă ești un profesor foarte bun, cu gradul didactic I și ești crucificat pe altarul educației de mai mult de 20 de ani, nu ți se acordă niciunul dintre aceste drepturi. Și cică asta este reformă? De ce oare politica educațională e făcută numai de proști? Din cauza profesorilor, evident. Păi nu ei i-au trecut clasa pe acești analfabeți funcționali?! Uite că a venit și nota de plată!
***
Femeile din România sunt pe locul IV din coadă la fericire. Cu așa bărbați nu-i nici de mirare! Cele mai orgasmice, pardon, fericite, sunt tipesele din Taiwan pe care, evident, le doare la portjartier de amenințările Chinei. Nici cele din Kuweit n-o duc mai rău, de unde și concluzia că nu știi de unde sare iepurele fericirii.
***
Nesupunerea este fundația libertății. Cine a zis asta, a știut ce vorbește.
***
Inteligența artificială a băgat planeta-n boală deși nu-i mare lucru de capul ei. E doar un software de serviciu când pământeanului îi este prea lene să-și mai pună mintea la contribuție și se bazează doar pe ceea ce au gândit și au lăsat moștenire înaintașii lui. AI nu creează nimic, copiază ceea e există deja, compilează și modifică astfel încât să nu încalce legea drepturilor de autor. Plagiază și combină tot ceea ce a creat inteligența naturală. Seamănă cu un furt de proprietate intelectuală. Evident că este un excelent instrument de manipulare pentru proști, leneși și escroci intelectuali. Dar nu este un pericol pentru oamenii inteligenți, decât dacă încape pe mâinile ignoranților. Prostia poate deveni dominantă doar atunci când este lăsată să fie și poate bate inteligența doar când inteligența tace. Așadar, AI nu va înlocui niciodată inteligența naturală, doar o va imita. Și nu oricum, ci în părțile ei mai vulnerabile. Va falsifica scara de valori. Raportat la evoluția istorică a omenirii, AI este un pas înainte care ne va ajuta să facem mai mulți pași înapoi. Dacă n-o scoatem din priză la timp ca să nu împiedice evoluția omului de la maimuță la înger.
***
În acest moment, în România peste 62% dintre adolescenți folosesc inteligența artificială ca să-și rezolve temele. Adică , plagiază temele părinților lor. Nu-i nicio problemă câtă vreme se respectă direcția politică națională de prostire a tinerei generații. Singura problemă e la cadrele didactice care se mai amăgesc cu ideea că educația poate schimba lumea. Nu vă lăsați, luptați eroic cu inerția, cu birocrația, cu neam-prostia, fiți voi înșivă până la sfârșit. Dacă lumea a ajuns până aici, e numai datorită profesorilor. Și tot voi o puteți duce mai departe. Un milion de politicieni nu pot face cât un profesor pentru viitorul omenirii
***
Suedia a limitat tehnologia în școli deoarece a constatat că educația se îndrepta în direcția greșită. Mai bine mai târziu decât niciodată. Se va întâmpla și în România, dar nu acum, mai spre seară, după ce toate marile afaceri din jurul sistemului educațional își vor îndeplini obiectivele. Adică , gangsterii educaționali, atent dirijați de politicienii veroși, își vor umple sacii cu bani, indiferent de natura acestora. Pentru că asta e educația românească, o imensă afacere făcută, fără nici cel mai mic scrupul, pe seama viitorului acestui popor. În groapa comună a educației sunt aruncați de-a valma copii și cadre didactice numai pentru că astfel apropiații pegrei politice se pot îmbogăți fără măsură
***
Foarte important în viață este ca întotdeauna să ocupi locul ce ți se cuvine ca să nu fii nevoit să te ridici. Pentru că oamenii care au schimbat lumea sunt acei oameni pe care lumea nu i-a putut schimba. Și dacă e să meriți laude și nu le primești, e cu mult mai bine decât să le primești fără să le meriți. Pentru că atâta timp cât porți un vis în suflet nu vei pierde sensul vieții.
***
Freud zicea că ”ești stăpânul a ceea ce nu spui și sclavul a ceea ce vorbești.” Păi dacă tăcem toți ca scroafa-n porumb, la tribună se instalează idioții. Ar cam fi vremea să schimbăm calimera. Discursul public trebuie să fie asemeni fustei unei femei decente: destul de lung pentru a acoperi subiectul și suficient de scurt pentru a crea interes. Cel puțin așa credea Winston Churchill.
***
SUA cere UE să renunțe la progresismul de tarabă fiindcă e calea sigură spre faliment. În timp ce UE discută în reuniuni nesfârșite și inutile despre sexul îngerilor, China și aliații ei strategici călăresc situația economică a lumii. Bine, Marco Rubio, secretarul de stat capră american, n-a spus-o cu aceste cuvinte care ne doare, că n-are atât talent, dar așa am tradus noi pentru proștii globaliști care de ani de zile o fac pe deștepții.
***
UE vrea introducerea identității digitale europene. Asta înseamnă că europenii nu vor mai fi liberi cu adevărat niciodată indiferent de ce ar spune apologeții progresismului de cumetrie și sperjur. Omul s-a născut liber și așa trebuie să trăiască în scurta lui călătorie pe pământ. Reintroducerea sclaviei se face prin intermediul tehnologiei, asta e o dovadă că omul n-a învățat nimic din istorie. Cu siguranță , va apărea un nou Spartacus care să dea cu stăpânii de sclavi de zidurile cetății dar, de data asta, efectele vor fi devastatoare și, mai ales, imprevizibile. Oare unde sunt mințile luminate care, prin ideile lor, au făcut ca lumea să meargă mai departe? Cine le împiedică să deștepte popoarele? Știți răspunsul, nu vă mai prefaceți, întrebam și eu așa, ca să mă aflu în treabă
***
Cică nu se fac găuri în soare, numai că zilele acestea s-a produs o ruptură de 650 000 de km, concomitent cu 6 explozii solare. Evident că această risipă de energie va fi taxată de guvernul coaliției de guvernare-exterminare prin mărirea taxelor și impozitelor locale până va fi acoperită și această gaură.
***
Pentru că este condusă de negustori de piei de cloșcă, România a intrat în recesiune tehnică. Dacă vă întrebați cum de am luat-o așa de rău pe arătură, uitați-vă la cine conduce țara asta și aveți toate răspunsurile
15 februarie 2026
Contele de Monte-Cristo
NU POȚI GRAVA O INIMĂ
Nu poți grava inima unui om,
nu poți scrie în piatră cu îngeri
dacă zidurile sunt apărate
de teama marilor înfrângeri
Stelele se înalță pe bolta cerească
urmând cărarea luminată de lună,
adeseori se prăbușesc în mare;
nu poți grava o inimă nebună
Poți tăia toate florile ce se risipesc
prin codrii adânci, prin luminișuri,
poți înflori odată cu ele,
dar nu poți grava o inimă plină de ascunzișuri
Iubirea e suprema binecuvântare,
o știu până și vulturii odihnindu-se-n zbor,
dacă dărâmi zidurile cetății
poți grava pe inimă numai dor
15 februarie 2026
sâmbătă, 14 februarie 2026
DE UNUL SINGUR
Când eram tânăr
nu voiam decât să fiu fericit
Singur am urcat munții,
pe cărări înguste,
încolțit de fiare sălbatice
ascunse sub fuste
Adeseori m-am prăbușit
în prăpăstii de vulturi
și m-am zdrobit
de oasele fluturilor
atât de rău
încât la reconstituire
m-au recunoscut cu greu
din spatele gândurilor
Știam că sunt înger
și că pot zbura din nou
până la soare
într-o călătorie niciodată bine definită,
întotdeauna înălțătoare
Am fugit adeseori desculț prin zăpadă,
ningea atât de frumos
încât uitasem cine sunt;
când venea primăvara
eram adiere de vânt
Iubirea era în golul din jur risipită,
sufletul împrăștia peste tot petale,
dar nu știu de ce întotdeauna îmi creștea
o cămașă de fluturi sub zale
Mereu trebuia să repar ceva,
inima mea o lua razna instantaneu,
a trebuit să fac totul de unul singur,
ploua întruna în sufletul meu
Într-o clipă de slăbiciune mi-am zis
că mai e o cărare
care nu duce în prăpăstii de vulturi
și am mers pe acel drum,
deși eu eram un vultur de fum
rătăcit printre gânduri
12 februarie 2026
vineri, 13 februarie 2026
joi, 12 februarie 2026
miercuri, 11 februarie 2026
LA MOARTEA CAILOR SĂLBATICI
Mor caii de la Letea, mor de foame,
caii sălbatici părăsiți de toți,
și parcă toată omenirea doarme
și nimănui nu-i pasă de cei morți
Șacalii îi pândesc cu ochii roșii,
din carnea lor cu poftă s-or hrăni
și până vor cânta cocoșii
toți caii liberi vor pieri
Degeaba știrile-i filmează acum,
iar propaganda le aruncă paie,
caii sălbatici deveniră fum
ce se înalță numai după ploaie
Asemeni cailor închiși de ape
ce au pierit de foame și de frig,
la temelia țării știu să sape
prin gaura imensă de covrig
toți derbedeii ce se cred profeți
și ne arată-n texte viitorul,
noi suntem caii verzi de pe pereți
ce libertății noastre-i ducem dorul
Încarcerați pe insule de viață
visăm că suntem caii de război,
străbatem prin perdelele de ceață
să mai putem să fim o clipă noi
De vom muri asediați de iarnă,
de foame și de alte boli de cai,
vom aștepta ninsoarea să se cearnă
pe drumul tragic dintre iad și rai
9 februarie 2026
marți, 10 februarie 2026
duminică, 8 februarie 2026
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (3/2026)
Au început Jocurile Huiduielilor Olimpice * Cine a furat alegerile din România * UE, pe ultimul drum al istoriei * Lăutarii de la guvernare * Iar ne-am înhăitat cu nemții * Vulpea liberală * Djokovici, elevul lui Dumnezeu * Partidul onaniștilor misogini * Dacii și romanii * De ce oamenii proști se cred cu mult mai deștepți * Ce ne-a învățat pe noi democrația de cumetrie și sperjur * ADN-ul lui Mircea cel Bătrân și al Teodorei din Piua Pietrii
Au început Jocurile Olimpice de iarnă. Pătrunși de spiritul olimpic, italienii, gazdele competiție, l-au huiduit pe vicepreședintele SUA, J. D. Vance. Vance îi va pârî lui Trump, iar stăpânul inelelor olimpice îi va obliga pe sportivii europeni să concureze ca-n Antichitate, la nudul gol. Și, pentru că l-a jignit fantastic pe omul lui de bază, va lua în custodie și Groenlanda.
***
Tot americanii zic că alegerile din România au fost furate. Și nu de ruși! De abia acum v-ați prins? Ce copii mari sunt și americanii ăștia!
***
UE tinde să devină un suprastat totalitar în care nu mai ai voie să spui ce gândești. Ți se spune ce să mănânci, cum să mănânci, ce să iubești, cum să iubești, cum să respiri. Numai să fii demn nu ți se spune. Așa cum spunea și un important demnitar francez, aflat în opoziție față de Macron, dl. Villiers, UE ia apă la greu pentru că s-a îndepărtat de principiile fondatoare: pace, prosperitate, civilizație, libertate. A devenit un coșmar al suveranității statelor membre. Nu e o Europă a națiunilor, ci o Europă a națiunilor privilegiate. Decesul este iminent. Născută sub scutul NATO, se va prăbuși odată cu aceasta. UE se va îneca odată cu Groenlanda.
Misiunea păcii nu mai poate fi credibilă câtă vreme susține cu înverșunare războiul din Ucraina. Nu de Ucraina le pasă lor, ci de propriile interese; UE are nevoie de justificări pentru că în majoritatea țărilor, inclusiv în cele care o fac pe jupânii, problemele sunt grave, nivelul de trai a luat-o la vale.
Politica agricolă s-a dovedit falimentară și asta a dus la încheierea tratatelor cu MERCOSUR, India, Malaezia, Australia, Emiratele Arabe Unite...
Promisiunea de civilizație în cadrul formal al creștinismului a fost abandonată. Acum, UE este pe invers. În toate sensurile. Europa occidentală își schimbă identitatea. Seamănă mai degrabă cu un califat arab. Libertatea este pe punctul de a fi îngrădită prin metode subtile, codurile QR fiind vârful aisbergului. Dreptul la liberă exprimare a fost aproape sugrumat, voința electorală suprimată. Anularea alegerilor în spațiul carpato-danubiano-mafiotic a fost al doilea experiment după Maidanul ucrainean.
Visul unei Uniuni Europene a libertății, bunăstării și bunului simț, a devenit un coșmar. Din nenorocire, trezirea va fi violentă.
Și atunci cine mai poate schimba în bine această societate bizară care, folosind fraudulos democrația, comite abuzuri incalificabile?
Mai sunt asemenea oameni? Da, sunt oamenii pe care lumea manipulării și a minciunii ordinare nu i-a putut schimba.
***
Foștii demnitari ruși (ba și ucrainieni) au probleme mari cu trecerea pe lumea ailaltă. Asta pentru că suferă de înălțime și cad de la etaj ori de câte ori văd lumea de sus. Și nu sunt nici buni înotători. Sunt atât de slabi încât se îneacă și în cada de baie. Așa a pățit-o fostul ministru adjunct al justiției de la Moscova. Și-o vor mai păți și alții că nu te joci cu apa care transmite informație.
***
Votanții de dreapta și cei de stânga sunt la fel de săraci cu duhul de vreme ce se ceartă între ei ca chiorii pe rețelele de socializare și desfrâu, se înjură și și-ar da și în cap dacă ar poseda așa ceva. Pentru ce? Pentru că au trimis în Parlamentul Rușinii Naționale numai lingăi, mincinoși, hoți și trădători. Băi aceștia, ce-ar fi să nu vă mai înjurați între voi, să renunțați la orgoliile prostești și să-i bălăcăriți doar pe cei pe care i-ați ales. Că oricum sunt la fel ca ceilalți. Chiar dacă unii știu să se prefacă al naibii de bine.
***
Domnul Olguța Vasilescu a decretat, citez cu emoție și lacrimi de crocodil înduioșat, că ”lăutarul cântă fals”. Nu e vorba despre Adi de la Vâlcea ci despre Ilie Sărăcie de la Oradea. Deși noi nu avem ureche muzicală, ci doar ureche bleagă, ni se pare că toți instrumentiștii din coaliția de guvernare-exterminare cântă fals. Pare o orchestră de lăutari încropită de nuntași fiindcă băutură era destulă și n-avea cine să le strice petrecerea.
***
România și Germania, prin miniștrii de resort, au hotărât să se înarmeze împreună ca să facă față provocărilor militare prezente și viitoare. Ultima oară când ne-am înhăitat cu nemții, au câștigat rușii.
***
Realitatea e că pentru a face față războiului mondial aflat în plină desfășurare, România trebuie să se înarmeze cu educație. Educația este fundamentul culturii, iar cultura este ceea ce definește mai bine o națiune. Nu avioanele, rachetele, dronele, ne vor salva, ci educația. Și ne va salva în primul rând de prostia care mustește în societatea românească subjugată de politicienii mârșavi. Cultivarea prostiei a devenit politică de stat de aceea lucrurile merg din rău în mai rău.
***
Avocata foarte liberală prinsă că a respectat fișa postului, adică a luat șpagă, a leșinat la sediul DNA în momentul în care procurorii i-au spus că denunțătorul-șpăguitor îi dăduse țeapă. În loc de 500 000 de euro, în pungă erau doar 60 000. ”Și restul?”, a mai apucat să întrebe gâtuită de spaimă vulpea liberală înainte de a da ochii peste cap...
***
Legendarul Novak Djokovici a jucat în finală la Australian Open, la abia 39 de primăveri. Când Dumnezeu este antrenorul tău, nu vei fi învins niciodată.
***
Întrebare-întrebătoare, legată de efectul Dunning-Krueger. De ce oamenii proști se cred cu mult mai deștepți? Hai, să vă văd, inteligenților!
***
La aproape 100 de ani de la moartea Mariei Curie, mormântul ei încă emite radiații. Cauza este Radiul 226, o substanță radioactivă care are timpul de înjumătățire de 1600 de ani! De altminteri, toate materialele de laborator și bunurile personale sunt depozitate în recipiente protectoare căptușite cu plumb pentru a nu le crește patru țâțe eventualilor cercetători. În spatele progresului științific se ascund sacrificii greu de imaginat pentru loazele cărora le este lene să învețe ceea ce alții au descoperit cu prețul vieții
***
În 1989, rata de impozitare pe salarii era de 7,7%. Acum statul ne trage de mandravelă și ne ia aproape jumătate(între 45 și 47,5%). Și cică a crescut PIB-ul de nu mai putem de bine!
Bătrânii care au construit România de astăzi sunt condamnați la foamete și mizerie de o clasă politică iresponsabilă, care le oferă pensii mici, inflație, taxe și impozite exorbitante. Acești bătrâni sunt aceia care, prin munca și sacrificiul lor, au plătit datoria externă a unei țări abia ieșită din feudalism și care l-au răsturnat pe Ceaușescu tocmai pentru că știau că merită mai mult. Și ce au primit în schimb? Disprețul unor politicieni care au crescut precum șerpii la sân.
***
O vorbă de spirit a lui Nicușor Dandana: ”Dacă oamenii te plac, rămâi. Dacă nu te plac, pleci.” Gura păcătosului adevăr grăiește.
***
Altă spiritistă e Alina Gorghiu-Dej care nu s-a mai putut abține și a spus adevărul:” PNL e un partid de misogini și labagii”. Nu putem s-o contrazicem că nu cunoaștem exact relațiile liberalilor cu femeile, dar, după cum guvernează, e clar că demna urmașă a Anei Pauker are dreptate.
***
Tare-n gură e și Eugen Neagoe, antrenorul Petrolului din Ploiești: ”În seara asta adversarii nu ne-au făcut harakiri.” Așa a și fost, rapidiștii, care au citit la timp romanele lui James Clavell, și-au făcut lor harakiri, lăsându-i pe ploieșteni cu buza, sau burta, nu mi-e foarte clar, umflată.
***
La Cluj, antrenorul Pancu (CFR) s-a revoltat că Bergodi (antrenorul Universității) a vrut să-i dea una la muian fotbalistului Cordea și să-i ia capul și mâna dreaptă ca trofeu, fiindcă-l înjurase la greu de Romulus și Remus. Pancone, educat în Giulești, din cauza neadaptării la condițiile de mediu din Ardeal, nu s-a putut stăpâni și pentru că încă nu-și luase jocul. Iar pe Bergodi, venit pe cai mari de la Roma, dacii l-au enervat întotdeauna. Dovadă că n-a bătut niciun străin din trupa mercenarilor clujeni
***
UE a aprobat încă un împrumut (90 de miliarde de euro) pentru Ucraina. Printre cei care vor returna împrumutul sunt și românii. Nu bogătașii, ci plebea. Că vorba aia, ucrainienii ne apără de ruși și ne bagă factura pe sub uși
***
Ce ne-a învățat pe noi democrația de cumetrie și sperjur? Să muncim până la epuizare pe salarii de mizerie, să acceptăm legi nedrepte și tot felul de taxe și impozite batjocoritoare. Și, mai ales, să-i acceptăm pe șobolanii care ne conduc pe ultimul drum al istoriei, sub pretextul că n-ai pe cine vota. Dar cel mai grav lucru este că am învățat să fim lași. Sau poate nu ne-am dezobișnuit niciodată de obiceiul ăsta prost.
Cum am caracteriza societatea în are abia supraviețuim de azi pe mâine? Corupție înfiorătoare, minciună ridicată la rang de virtute, prostie endemică, indiferență generalizată.
Încotro, Doamne? Nicăieri, ne place băltirea. Răspunsul nu-i al lui Dumnezeu, mi-am permis să spun adevărul, deși mă tem că nu interesează pe nimeni.
***
Fiindcă tot n-aveau nicio treabă, cercetătorii care trebăluiau pe la Cozia și-au permis să ia din ADN-ul lui Mircea cel Bătrân ca să se lămurească care era treaba cu el. Era bătrân sau era vrăjeală? Ca să nu stați pe ghimpi, vă spun eu ce se va afla. Mircea avea ADN-ul mare și tare și-i lua la ștangă pe toți nefericiții istoriei medievale. De unde știu? Asta-i acum! N-ați citit ”Istoria necenzurată a românilor” scrisă de măndel? Nu? Păi d-aia nu știți pe ce lume sunteți!
Dar specialiștii nu s-au mulțumit cu ADN-ul lui Mircea și-au ciupit-o un pic MS Dos și pe Teodora din Piua Pietrii, mama lui Mihai Viteazul, și abia așteaptă să vadă ce surprize le rezervă analizele. Ca să nu muriți de nerăbdare, o să vă lămuresc tot eu. Nu va fi nicio surpriză, mă-sa Viteazului era cam rea de muscă, ardea tot ce prindea, dacă punea gura la pământ scotea petrol. Că dacă nu era așa, nici Pătrașcu cel Bun n-avea parte de un ultim orgasm, nici Mihai Viteazul nu exista. Și ar fi fost mare păcat!
Când vreți să aflați adevăruri istorice zguduitoare, puneți mâna pe cărțile lui măndel, că nu vă mușcă! Și-o să aflați tot ceea ce nimeni nu a avut curajul să vă spună. Fie că n-au știut, fie că le era greu să se exprime. Cât despre istoria contemporană, o să aflați adevăruri istorice cu mult înainte ca ele să se întâmple. Să nu ziceți iar că nu v-am spus, că mă las de scris și m-apuc de tik-tok-uri de-or să plângă influenserii de astăzi ca niște cocoșați...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
8 februarie 2026
sâmbătă, 7 februarie 2026
HAI SĂ SĂRIM ÎN ALT UNIVERS
Te iubesc atât de tare, ești o minune,
respirația ta mă trece în altă dimensiune
Nici nu suntem de aici, din acest univers,
îngerii ne duc înainte într-un sublim demers
Poate ploaia-i de vină pentru iubirea din jur,
poate focul ce arde în aerul pur,
dar orice taină ar fi, e bine că sunt
candelă aprinsă, adiere de vânt
Nici nu-ți mai spun cât de mult te iubesc,
privirile până la capătul lumii îmi cresc
Nimeni nu ar putea să pună opreliști
ochilor mei însetați de priveliști
Te iubesc atât de mult încât inima doare,
te iubesc cum iubește noaptea o rază de soare
Universul acesta-i prea mic pentru dragostea noastră,
hai să sărim în alt univers pe fereastră
6 februarie 2026
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)