sâmbătă, 28 februarie 2026

A LUAT-O PATRIA LA VALE

Nu mai există drepturi naturale,

în legi absurde ne îngrădesc străinii,

a luat-o Patria la vale

și-o latră din palate câinii


Borfașii travestiți în politicieni

sugrumă fibra românească,

pe trupul țării cresc licheni

și-l ciugulește stirpea păsărească


De nicăieri nu vine nicio veste

să schimbe-n bine starea de a fi,

ce-a fost să fie nu mai este

și conjugăm doar verbul a muri


Ne-am dat pe mâini străine fără preget

și-aceste mâini ne strâng de gât,

în țara noastră nu mai mișc-un deget

decât acei ce-n loc de nas au rât


Bogații au instituit disprețul

față de clasa încă muncitoare,

plătim eternității prețul

de a fi stat o clipă în picioare


Nu mai există teme tranzitorii,

e interzis recursul la credință,

în piese proaste mor actorii

și nimeni n-are pic de conștiință


În fruntea țării-s numai papagali

ce-au învățat clișee de la alții

și-au transformat poporul în hamali

pe care-i vând când zornăie talanții


Nicio speranță nu se întrevede,

la drumul mare suntem jefuiți,

ce n-am pierdut încă se poate pierde,

redevenirăm neam de obidiți


Acestui abandon fatal și tragic

îi suntem martori triști și demodați,

popor de lei ai devenit letargic

și-ți plâng în suflet bieții munți Carpați


Ce s-o-ntâmpla cu tine-n viitor

dacă nu poți măcar să-ți fi prezent,

degeaba te numești popor

dacă accepți orice dictat dement


De unde atâta lașitate crasă?

Ce drog vi s-a-ncuibat în sânge

de suntem slugi la noi acasă?

De unde spaima asta ce ne frânge?


Nu asta-i ordinea de zi firească,

nu asta-i voia unui Dumnezeu

care iubește Țara Românească,

nu ăsta e destinul meu!


Ieșiți din negura ce vă-nconjoară

și nu mai acceptați statut de sclavi!

O mamă aveți pe lume și o țară,

e timpul să mai fiți o dată bravi


Să dăm o șansă zilelor ce vin,

nu se sfârșește lumea când vor hoții,

am tot băut din cupa cu pelin

pe care ne-au întins-o mafioții


Să spargem azi ferestrele murdare

pe care ne-au tot scris lozinci de bâlci,

eu știu c-au răsărit în fiecare

vechi flori de colț ascunse pe sub stânci


În inimă stau armele de pază,

și cântă îngerii de biruință,

chiar Dumnezeu va coborî pe-o rază

să facem dar recursul la credință


și să desfacem azi blestemul tragic

ce ne-a îngropat de vii în spaima noastră,

e timpul să-l trezim pe Făt Frumosul magic

și-n zidul gri să facem o fereastră...


28 februarie 2026






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu