DRAGOSTEA E UN VIS COPLEȘITOR

Dragostea e un vis copleșitor,

pare atât de real încât

tot sângele cântă o muzică fascinantă,

sufletul e adiere de vânt,

urci treptele raiului până la cea mai înaltă

”Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”

Nu e ecoul, e sufletul meu ce te strigă

”Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”,

se aud pașii mei căutându-te prin ferigă

Niciun munte nu e prea înalt,

nicio stea nu e prea strălucitoare

”Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”,

se aud cântând insule plutitoare

O, dac-ai putea, dac-ai putea

să simți cum te iubesc, dragostea mea,

ai fi aici, ai fi aici

și-am aprinde în cer licurici!

Nimeni nu ar ști, nimeni nu ar înțelege

ce e cu această iubire copleșitoare;

Te iubesc, te iubesc, te iubesc

până la inimă, până la soare!

Vreau să te aud, vreau să mă simți

renunțând la amintirile dureroase,

vreau să-mi cuprinzi umbra

cu brațele tale frumoase

”Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”,

se aude ecoul sufletului meu,

vino cu el înapoi!

Și chiar dacă eu n-am să mai fiu

o să te îmbrățișeze un curcubeu

Și-o să simți 

că suntem pe planetă doar noi

Te iubesc de la începutul 

și până la sfârșitul lumii 

și înapoi

20 decembrie 2025

LOVE IS AN OVERWHELMING DREAM

Love is an overwhelming dream,
it feels so real that
all the blood sings a mesmerizing song,
the soul becomes a breath of wind,
you climb the steps of heaven
up to the very highest one.

“I love you, I love you, I love you!”
It’s not an echo—it’s my soul calling you.
“I love you, I love you, I love you!”,
you can hear my footsteps searching for you through the ferns.

No mountain is too high,
no star too bright.
“I love you, I love you, I love you!”,
floating islands can be heard singing.

Oh, if you could, if you could
feel how much I love you, my love,
you would be here, you would be here,
and we would light fireflies in the sky!

No one would know, no one would understand
what this overwhelming love truly is;
I love you, I love you, I love you
to the heart, to the sun!

I want to hear you, I want you to feel me
letting go of painful memories,
I want you to hold my shadow
with your beautiful arms.

“I love you, I love you, I love you!”,
the echo of my soul can be heard,
come back with it!
And even if I will no longer be,
a rainbow will embrace you.

And you will feel
that on this planet there are only us.
I love you from the beginning
to the end of the world
and back again.

December 20, 2025

EL AMOR ES UN SUEÑO ABRUMADOR

El amor es un sueño abrumador,
parece tan real que
toda la sangre canta una música fascinante,
el alma es una brisa de viento,
subes los escalones del cielo
hasta el más alto de todos.

“¡Te amo, te amo, te amo!”
No es un eco, es mi alma la que te llama.
“¡Te amo, te amo, te amo!”,
se oyen mis pasos buscándote entre los helechos.

Ninguna montaña es demasiado alta,
ninguna estrella demasiado brillante.
“¡Te amo, te amo, te amo!”,
se oyen cantar islas flotantes.

Oh, si pudieras, si pudieras
sentir cuánto te amo, amor mío,
estarías aquí, estarías aquí,
¡y encenderíamos luciérnagas en el cielo!

Nadie sabría, nadie entendería
qué es este amor abrumador;
te amo, te amo, te amo
hasta el corazón, hasta el sol.

Quiero oírte, quiero que me sientas
dejando atrás recuerdos dolorosos,
quiero que abraces mi sombra
con tus hermosos brazos.

“¡Te amo, te amo, te amo!”,
se oye el eco de mi alma,
¡vuelve con él!
Y aunque yo ya no esté,
un arcoíris te abrazará.

Y sentirás
que en este planeta solo estamos nosotros.
Te amo desde el comienzo
hasta el fin del mundo
y de regreso.

20 de diciembre de 2025

L’AMOUR EST UN RÊVE ACCABLANT

L’amour est un rêve accablant,
il paraît si réel que
tout le sang chante une musique envoûtante,
l’âme devient une brise de vent,
tu montes les marches du paradis
jusqu’à la plus haute.

« Je t’aime, je t’aime, je t’aime ! »
Ce n’est pas un écho, c’est mon âme qui t’appelle.
« Je t’aime, je t’aime, je t’aime ! »,
on entend mes pas te chercher parmi les fougères.

Aucune montagne n’est trop haute,
aucune étoile trop brillante.
« Je t’aime, je t’aime, je t’aime ! »,
on entend chanter des îles flottantes.

Ô, si tu pouvais, si tu pouvais
sentir combien je t’aime, mon amour,
tu serais ici, tu serais ici,
et nous allumerions des lucioles dans le ciel !

Personne ne saurait, personne ne comprendrait
ce qu’est cet amour accablant ;
je t’aime, je t’aime, je t’aime
jusqu’au cœur, jusqu’au soleil !

Je veux t’entendre, je veux que tu me sentes
en laissant derrière moi les souvenirs douloureux,
je veux que tu prennes mon ombre
dans tes beaux bras.

« Je t’aime, je t’aime, je t’aime ! »,
on entend l’écho de mon âme,
reviens avec lui !
Et même si je ne serai plus,
un arc-en-ciel t’enlacera.

Et tu sentiras
que sur cette planète, il n’y a que nous.
Je t’aime depuis le commencement
jusqu’à la fin du monde
et au-delà.

20 décembre 2025