CÂND MI-E DOR

Când mi-e dor de tine închid ochii 

și sunt unde îmi doresc să fiu

Alerg în calea ta când vine seara

și te îmbrățișez cu patima

însetatului din Sahara,

să simți bătăile inimii mele

cum te ating și te urcă la stele

Când mi-e dor de tine

cum nu se poate povesti,

umplu golul dintre noi cu munții inimii, uriași,

și-n prăpăstii de vulturi m-arunc 

să ne putem definitiv iubi

Traversez sentimente adânci,

zbor peste zare, 

călătoresc prin mirare în sus și în jos

până la tine, dragostea mea,

tu ești omul frumos

Când mi-e dor de tine 

înfrunt iarna viscolindă,

schiez prin suflet,

și viscolul meu te colindă

Tu locuiești într-un castel de gheață

construit între pereții odăii,

dar bătăile inimii mele îl vor topi

de o mie de ori pe zi,

abia de-o s-auzi sunetul ploii

Când mi-e dor de tine închid ochii albaștri,

câteodată verzii,

și le promit că până la sfârșitul timpului

te voi iubi

Tu nu spui nimic, iubito,

te-ncui în stamine

și mie mi-e așa  de dor și tu ești

la o bătaie de inimă depărtare de mine

28 mai 2025