Îngeru-mi plânge la picioare
de atâta dor de oameni buni,
a dezertat din labirint o floare,
ca să descuie casa de nebuni
Cine mai știe unde ești, iubito?
Cine mai știe dac-ai fost pe aici?
Iubirea-n sânge ai strivit-o
și-n cer se-aprind de spaimă licurici
De bună seamă va-ngheța și luna
de câte ori în ochi ne vom privi,
ne face Dumnezeu cu mâna,
e prea târziu, noi nu mai știm iubi
E prea devreme poate, sau târziu,
din mine curg corăbii de carbid,
unde se duc nimeni nu știe
la suflet c-o agrafă mă închid
și-o poezie...
9 mai 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu