Treci pe lângă mine de parcă nu m-ai fi văzut niciodată,
drumul tău duce spre o destinație necunoscută,
eu sunt umbra predestinată
să soarbă paharul de cucută
Ne întrebăm inutil cum de a fost posibil
să trecem unul pe lângă altul așa,
viața e un tren de marfă
din care cad bagajele, draga mea
Poveștile de iubire ne întristează
când sunt propriile noastre povești,
se scurge soarele pe amiază
și te doare tot ce iubești
Treci prin lume fără să observi pe cineva,
te duci înainte spre noapte căutând o lumină
pe care speri să o aprindă ea,
iubita divină
Deși știi că așa nu va fi,
înaintezi prin golul din tine cântând,
speri să-ți audă cântecul
astăzi mai mult ca oricând...
25 mai 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu