Durerea de a nu fi aici nu mă lasă să dorm,
în cer se aprind licurici și-un demon enorm
mi-apasă inima nemilos,
sunt singur în visul frumos
Sufletul meu e prea gol fără tine,
degeaba înfloresc în privire stamine,
nu-i nimeni tandrețe să-i fiu și-alinare,
iubirea pierdută e o rană ce doare
Pe unde or fi, pe unde or fi
mângâierile și zorii de zi?
Pe unde o fi acel răsărit?
Ce mirare mi-ai fost și ce mult te-am iubit!
Durerea de a nu fi în brațele mele
e o patimă ce alinare nu are,
plouă cu flori printre stele,
plouă cu stele pe mare
Dar nu-i nimeni să știe culege o stea
din ochii surâzând fericiți peste marea albastră,
nu mai e nimic din ce-a fost, draga mea,
nu mai e nici dragostea noastră...
10 mai 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu