NOAPTE MAGICĂ

Nici nu mai știu dacă ploua, iubito,

nici nu mai știu unde eram,

știu doar că umblam desculț printre îngeri

și atât de mult te iubeam

Aerul nu se mișca, încremenise,

sufletele se izbeau de pereții odăii,

se auzea doar fericirea curgând 

strecurându-se printre lacrimile ploii

Numai tu erai din carne și oase,

numai tu erai din rouă și vis,

brațele tale frumoase

în mirare pe-amândoi ne-au închis

Devenisem muzică, o lumină aprinsă

în noaptea aceea adâncă și neagră,

ca-ntr-o poveste de dragoste ninsă

inima devenise întreagă

Nici nu mai știu dacă ploua

sau erau lacrimi de fericire,

te pierduseși în inima mea,

de jur împrejur doar iubire

Aerul luase forma trupului tău,

sufletele se izbeau de pereții odăii,

se auzea doar fericirea curgând

strecurându-se printre lacrimile ploii

9 mai 2025