Corbii ciuguleau inimi de îngeri,
inimi în sare zdrobite,
fără teamă de dureri și înfrângeri
ți-am sorbit privirile iubite
Tainele ascunse într-un vis de femeie
le-am citit cu ochii închiși,
printre petale și parfum de azalee
ploua cu îngeri interziși
Dragostea pe câmpul pustiu,
în oglindea soarelui orbitor,
mi-a îngropat avatarul de viu
în durere și dor
Nu știam ce-o să se întâmple,
dragostea curgea nestăvilită prin sânge,
cerul îmi coborâse pe tâmple,
încă se aude ecoul cum plânge
O frunză alungată din plopi
s-a așezat pe suflet ca o rană,
printre mirări târzii de miopi
jucam în propria dramă
Când corbii au plecat în stoluri
să ciugulească până la capăt luna,
de teamă ne-am ascuns în crovuri
și ploua din mine întruna...
22 ianuarie 2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu