PE BULEVARDUL INIMII TREC PĂSĂRI DE PRADĂ

Viața e prea scurtă ca să nu mă suni,

să ții suspansul până la sfârșit,

tu ești iubirea mea dintre lumi,

tu-mi ești și mi-ai fost infinit

N-am cum să-ți spun adevărul, 

poate nu ai semnal,

vântul îți răscolește părul

și nu mai ajungi niciodată la mal

REFREN:

Sună-mă și povestește-mi 

orice despre tine,

ecoul o să aducă

acele șoapte la mine

Poate am să-ți răspund

sau poate nu

dacă nu ne mai suntem

nici eu și nici tu

Pe bulevardul inimii trec păsări de pradă,

e un pericol fiecare pas,

vor veni îngerii ca să vadă

ce-a fost să fie și ce-a rămas

Eu mă pierd ca un nor,

pe cerul albastru  părere,

dragostea de care ți-e dor

și pe care inima de zăpadă o cere

26 iunie 2025

ON THE BOULEVARD OF THE HEART, PREY BIRDS PASS

Life is too short for you not to call,
to hold the suspense until the end,
you are my love between two worlds,
you are — and have been — my infinite friend.

I can't tell you the truth today,
maybe there's no signal,
the wind is tossing your hair away
and you may never reach the final.

CHORUS:

Call me and tell me stories,
anything about you,
the echo will carry softly
those whispers back through.

Maybe I’ll answer,
or maybe I won’t,
if we’re no longer “we,”
then neither am I, nor are you.

On the boulevard of the heart, prey birds are flying,
each step a danger, each breath a chance,
the angels will come, quietly prying
into what was and what remains in the dance.

I lose myself like a cloud
on a sky of blue reflection,
the love you miss aloud
is what a snow-heart seeks in affection.