Nimic nu a fost prevăzut
himera mea zbura invers
avea o inimă de lut
și în iluzii m-am pierdut
ascuns într-un halou pervers
Și aripi i-au crescut în gând
sătulă de atâta mers
cu pasul ei de leu flămând
trecea prin suflet fremătând
și praful inimii l-a șters
Am tot crezut că e magie
nici vorbă de vreun interes
și-n zile de sălbăticie
ea s-a predat cu totul mie
eram doar noi în univers
Pluteam și nu mi se părea
că-i interzis acest proces
de câte ori ea îmi zâmbea
din cer se prăbușea o stea
topindu-mi calea de acces
spre mine însumi pe un cal
de flori zdrobite în eres
loveau copitele în val
și timpul nostru infernal
se pregătea pentru deces
Era lumina de final
când în întregul univers
se-aude-o muzică de bal
trăsura aștepta în stal
dar îngerul zâmbea pervers
2 mai 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu