Nimic nu va mai fi cum a fost
rănile nu se vindecă definitiv
iertările croșetează timpul tardiv
și îngerii dezertează din post
Bântuim prin ecou iernatici strigoi
ne amestecăm urmele la grămadă
facem de cuvinte paradă
poate s-o întoarce universul în noi
Plutim prin neant cu aripi de ceară
predestinați unei vieți cenușii
ne predăm unor spaime târzii
căutând împreună o gară
din care un tren a plecat
când tocmai găsisem peronul
se stinge în suflet neonul
sub care un ștreang s-a înălțat
Călăul sosește cu-n satâr de-abanos
și-mi face cu ochiul doar mie
pe tine te-a ascuns în poezie
și barda retează timpul frumos
Acesta e prețul de cost
al plecării în pripă din gând
pulberea mi se-mprăștie-n vânt
și nimic nu va fi cum a fost
1 martie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu