PRIN NOI COBOARĂ, TANDRU, DUMNEZEU

Te-am ținut în brațe legănată-n sfori

miroseai a vară scăpată din rai

mi-au trecut prin clipă melcii dezertori

ne-am mutat iubirea-n suflete de cai

Și-am zburat prin cosmos săgetați de huni

croșetând luminii iriși de granit

ți-am clădit din rouă nevăzute lumi

și în fiecare, magic te-am iubit

ca pe-o nenăscută, ca pe-o înfrunzire,

ca pe-un cer albastru, ca pe-un curcubeu,

te-am ascuns de vulturi la mine-n privire

și din ochi coboară, tandru, Dumnezeu

și-ți arată calea ninsă cu aloe

pe unde corăbii smulse dintr-un gând

l-au uitat în ploaie pe întâiul Noe

și la târgul vieții îngerii se vând

Îmi crește pe buze o cireașă amară

și-ntre două trenuri sufletul îmi prind

îmi curge prin vene plânsul de vioară

scara de incendiu spre tine-o întind

că miroși a vară și-a furtuni de rai

mi te pierzi în brațe ca un curcubeu

ne-am mutat iubirea-n suflete de cai

și prin noi coboară, tandru, Dumnezeu

7 aprilie 2015