SEX
SCANDAL MEDIEVAL
CAPITOLUL
48
Chiajna era o fetișcană strașnic de bună,
moldoveancă get-beget. Tac’su, Petru Rareș îi zisese când a plecat de acasă după Mircea Ciobanul,
domnul Valahiei: „Fătucă, să fii cuminte și să nu te iei după tolomacul de bărbatu-tău
că nu prea l-ajută capul. Îl știu de pe vremea când amândoi eram bișnițari: io
de pește, el de oi. Nu le-avea de nici o culoare cu afacerile, râdeau
precupețele de el iar cei din branșă își dădeau ghionturi până li se învinețeau
coastele. S-a întâmplat chiar ca vreo doi inși să se înece de râs și să sucombe
subit. Dumnezeu să-i ierte dar prea erau cotropiți de spiritul ludic. Pentru
amuzament să știi că-i bun, te uiți la el și uiți de necazuri, dar pentru
altceva pauză. Tu fii fiica mea până la capăt, trăiește viața la maximum și nu
uita lozinca noastră: Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât. Dar nu
exagera că bărbații se mai folosesc și în alte scopuri cum ar fi să apere
țara când vor veni turcii.”
Trăsura o purta pe Chiajna către Bucale în
timp ce gândurile-i zburau la plăieșii moldavi cu care de atâtea ori se
bucurase de tăria ținuturilor locale. „Parcă mi se rupe inima de durere după
bădița Ignat, dar trebuie să mă mărit cu ghiolbanul acesta. O fi zburliciul bun
de ceva sau trebuie să mă înham serios la muncă și să țin în mână treburile
valahe? Că despre performanțe sexuale, după cum arată, mă îndoiesc să fim
compatibili. Măcar de-ar fi în stare să procreeze, să am pe cine conduce la
tron, că după cum se prezintă situația e clar c-am să-i supraviețuiesc cel
puțin vreun pol de ani. Avea dreptate bietul tata: uite-te la el cât e de
aerian, tace ca mortul, de parcă a cumpărat o oaie. Of, of, of, asta-i soarta
noastră, a fiicelor de domni, trebuie să ne sacrificăm pentru țară indiferent de
starea libidoului. Bine că nu ne-am născut și proaste c-altfel dormeam singure
în iatac din cauza caraghioșilor care preferă să doarmă pe tron decât
între mătăsuri fine. Of, Mircică, Mircică nu știi ce te-așteaptă, tataie că eu sunt
profesionistă de grădină domnească. Acolo am fost întâia oară cu badigarzii
tatei să admirăm luna. Am admirat-o numai eu că ei miroseau florile. Nu pot să
spun că flăcăii nu și-au făcut bine treaba, m-ar bate Dumnezeu! Brrr, să nu mă
mai gândesc că mă furnică pielea și dau în clocot lângă moșcălăul acesta.
Uite-te la el: nu mă pupă, nu mă pipăie, nu mă ciuchește! Stau așa și mă
întreb: oare badigarzii lui or fi tot așa de mormoloci. Că dacă-i p-așa îl chem
pe tătuca să mă ia acasă”.
Trecuseră mulți ani și la Alep, Chiajna își
făcea inventarul vieții. Era parțial mulțumită: „Mircea n-a fost rău cu mine,
nu m-a înjurat, nu m-a bruscat, nu m-a alungat de acasă când i-au ajuns la
urechi zvonuri că aș fi moartă după trestia gânditoare. L-am liniștit:
„Mircică, astea-s prostii din filme. Păi ce, o doamnă ca mine se pretează să se
coboare până la nivelul paznicilor. Kevin Costner dacă era la ușa mea și nu-i
cedam , indiferent cât de mare ar fi fost tentația. Ce,
sunt proastă ca negresa aia care după ce i-a cedat într-un moment de abureală,
a rămas la scara avionului să zbiere după el de putea să răgușească. Fii
liniștit, bărbate, om ca tine eu n-am mai vazut nici în reviste. Și pe deasupra
te mai cheamă și Ciobanul. Ești, ca să zic așa, visul oricărei femei din înalta
societate dornică de experiențe strașnice. Dacă nu mă crezi, poți să-mi tai
capul”. Bolândul m-a crezut însă s-a pus pe tăiat capete de apropiați, de
boieri tineri, la care gândea sărăntocul că aș pofti eu. Sinceră să fiu nu
pofteam la toți, dar de unu, Barbu din Pietroșani mi-a părut ai’m sori, adică rău. Că era tare frumușel
și-nflăcărat săracu’. Nici argumentul că era gineri-miu, bărbatu’ Dobrei, nu
l-a înduplecat. Se zvonise despre el că-i tare pe felie și l-a costat viața. Și
cred că era adevărat, că Dobra era numai zâmbet după ce s-a înclășbărat cu el.
Parcă-mi pare rău că nu l-am încercat și eu, dar asta este. Nu poți să le ai în viață chiar pe toate. Norocu’
vieții mele a fost că fetele mi-au semănat de parcă le făcusem cu mâna, la
lucru manul. Frumușele, tupeiste, moderne, mereu gata de aventuri romantice,
i-au topit pe bărbații de le-au ieșit în cale. Numai una, Anca, mi-a înșelat
așteptările, după ce a halit pe pâine toată partea masculină a Valahiei și-a
tras o față smerită și s-a căsătorit cu nepotul patriarhului
Constantinopolului. Când mă duc pe la ea nici nu ridică ochii de jos și stă
toată ziulica la rugăciuni cu tinerii călugări ispășindu-și păcatele. I le iau
călugării cu mâna. Stamate n-o atinge nici c-o floare, ceea ce mă face să cred
că în viață tot curvele au noroc. Nici pe mine nu m-a ocolit dar am avut și
cumpene. Cea mai mare a fost cu Mihail Cantacuzino Șeitanoglu, un caraghios
șchiop plin de valută. Am fost la un pas să fiu prinsă în ofsaid cu
pandicapatul și atunci, ca să-mi scap pielea și să salvez onoarea familiei i l-am
băgat pe gât fii-mi mai mici. Marina, avea 15 ani și era frumoasă de pica,
Claudia Șifer, nu alta. Bogătanului i-au sticlit ochii. La 54 de ani ai lui să
iei o trufanda, nu era de colea. Fata s-a cam codit. I-am tras două palme de-a
năpădit-o sângele în obraji și am convins-o să accepte. După nuntă, în trăsură,
Marina, nerăbdătoare a constatat că Șeitanoglu are jucăria stricată. Io știam
de treaba asta, dar am crezut că la banii lui și-o mai pune la punct. Ți-ai
găsit! Zgârcitul dracului nu și-a deschis punga să-și ia câteva pastille de Viagra
și i-a înșelat așteptările fii-mi. Marina i-a dat cu safirele în cap și s-a
întors acasă. Întărâtată peste măsură a pus jos toată garda domnitorului Petru
cel Tânăr. Vodă nu s-a supărat că de, era soră-sa, însă a atenționat-o:
„Liniștește-te de data asta, dar altă dată caută-ți alinarea în altă parte că
pe băieții aștia îi plătesc să muncească nu să aibă orgasme”. Cu Șeitanoglu am
rezolvat io problema: „Bă, bizantinul lu’ Pește, dacă ești o sandrama, la ce te
mai dai mare și tare?. Cară-te de p-aci că pun homosexualii
pe tine. Și pă ce că ești șontorog, s-ar putea să mergi și crăcănat!” Prostul
satului a plecat la Stambul și timp de vreo doi ani s-a pus cu plângeri pe mine
doar-doar mi-o face felul. Și mi l-a făcut fătălăul că sultanul era foarte
sensibil la pietrele prețioase. L-a dat jos din domnie pe fi-miu Petrică și
ne-a exilat în Asia Mică. Io nu m-am simțit rău nici aici că arabii e
interesanți în chestiunile trupești. Dacă ești
perspicace și prinzi repede te potrivești cu ei. Cu condiția să fii deschisă
noului. Și slavă domnului, și-au găsit persoana potrivită. Cu trupul meu și
banii lor i-am băgat strâmbe la sultan lui Șeitanoglu de a sfârșit în spânzurătoare.
Poate cu acest prilej i s-ar fi îndreptat pe calea cea bună și unele părți ale
trupului care nu-l prea ajutau în tinerețe. Că dacă-l sprijinea organu’ și
Marina ar fi fost mulțumită și eu aș fi rămas doamna țării. Așa am rămas doamna
tuturor. Nu zic că nu-i bine, sau că-mi lipsesc banii, dar uneori e obositor.
Tot de oboseală se plângea și fata de-a intrat în haremul lui Murad al II-lea.
În ultimul e-mail zicea: „Mami, mă epuizez zilnic gândindu-mă la bărbații
valahi. Nu credeam s-ajung vreodată să tânjesc atât de tare după neciopliții
ăia dintr-o bucată. Trecând peste acest aspect, te rog să nu fii îngrijorată că
mie mi-e bine la turci. Cu amendamentul că au prea mulți eunuci. Săptămâna
trecută am verificat ienicerii și spahii și toți erau. Noroc cu Alewnscai că m-a
luminat: „Auzi, fătuco, tu ia-ți banii și nu mai ține cont de detalii. Că la ei
e eunuci și ăia care de fapt nu e”. Ca și la noi. „Cum ca și la noi? La valahi
nu se există așa ceva”. „Ce spui, caraghioaso? Se vede că vii dintre ciobani. Tu
te-ai culcat vreodată cu vreun om politic?”
PROMOUȘĂN:
Fiți cu ochii cât
cepele că în capitolul următor o să vedeți ce n-ați mai văzut. E belea mare, să
nu ziceți că nu v-am spus.
