duminică, 31 iulie 2016

De când s-a mutat la mine în gând

Ea s-a mutat la mine în gând
stătea acolo ascunsă-ntr-o lacrimă și mă privea
 cu o iubire neomenească
cum nu se mai găsește decât în inima mea 

Nici nu vroiam să plece
o așteptasem prea mult, sfâșiat în colții de lei
o iubeam de o mie de ani
trecusem prin tragediile lumii în locul ei

Ea nu-mi ieșea din cer
avea aripi albastre
zbura până la Dumnezeu și înapoi
povestindu-i tristețile noastre

Nici nu voiam să fie altfel
o ascultam de o viață tăcând
și o iubeam și mai tare
de când s-a mutat la mine în gând


31 iulie 2016

Și nu le e vreodată dor

Zac dracii-n cimitir întinși pe scânduri
așteaptă sufletele să se-mperecheze,
morți așezați, într-o rână, pe gânduri
le bagă degetele în fofeze

Îi trag de coarne și-i îndeamnă-n cor
să se retragă în decoruri hâde
acolo unde-i locul lor
să meargă prin pustiu, să nu se ude

Dar nu-i ascultă demonii pătrunși
de caznele zăltaților coconi
și înainte de a fi seduși
mai strangulează niște pokemoni

Vor premii iluzorii, ca acasă
să-i onoreze îndelung contemporanii
de existență nu le pasă
și nici dacă-s agnostici bolovanii

Și ca de-atâtea ori în moartea lor
se-așază la popotă rânduri
și nu le e vreodată dor
de morții ce s-au infiltrat în gânduri


31 iulie 2016


Din tot ce-a fost în omul frumos

Fierbe vinul în pahare lungi de cleștar
sodomizate de flacăra iadului
scrisorile personale n-au, de fapt, destinatar
demonii vânează pe marginea vadului

suflete înrobite, garnisite cu ură
lacomi, parșivi, lunatici, bizari
cerul sângeriu își duce mâna la gură
fug din calea inimii zăvozii barbari

Neputințe adânci tremură ca piftia
însiropate-n manele turcești
mă izbește ca o bezmetică melancolia
râmă prin suflet turme porcești

Au dispărut sensurile strivite-n busolă
mă-nghite hulpav supremul abis
Dumnezeu se joacă vulgar pe consolă
munți de omizi invadează un vis

Nu mai există ieșiri din aortă
drumurile prin mine duc nicăieri
cete de îngeri mor sub escortă
sugrumați de otrava zilei de ieri

Se sparge soarele în oglinzi paralele
țăndările se împrăștie zguduite-n suspin
cine vine pe urmele tristeților  mele
să-mi șteargă inima de venin

E un mort ciudat vizavi
îi vor cânta greierii tăcerii aleluia
când se va stinge lampa ultimei zi
în care vântul a înghițit gutuia

Fierbe sângele ca un vulcan noroios
îl toarnă demoni nesătuli în pahar
din tot ce-a fost în omul frumos
rămâne doar gustul plecării, amar


31 iulie 2016

vineri, 29 iulie 2016

Să nu te fure cineva...

Mă dor și cerul și genunchii
și pașii tăi și gura ta
te-ascund în pielea mea, sub unghii
să nu te fure cineva

Sunt vânt ce-adie în cuvânt
sunt vis de vultur călător
te ascund în fiecare gând
să te găsesc când mi-este dor

Ne răstignim și ne iubim
în ceasuri lungi de așteptare
în care am uitat să fim
corăbii înecate-n mare

Să simtă marea, depărtarea
cum se-ngustează în destin
eu sunt apusul, tu ești zarea
și-am și uitat să mai murim

Că eu ți-am fost lunatic Dumnezeu
iar pașii tăi și gura ta
se-ascund adânc în visul meu
să nu îi fure cineva


28-29 iulie 2016

joi, 28 iulie 2016

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (31)

Integrarea în spirala închisorilor* Pokemoni în piele de măgar * Punctul G * Statistici: bărbații e  idioți, femeile e frumoase * Blonda de la Dreptul marinarilor * Alienarea globală * Jocurile foamei * De ce s-a certat Elena Ceaușescu cu feblețea ei, Ion Iliescu * Cât mai costă un copil cumpărat din Vaslui * Niște nenorociți * Popey Găinarul

Liviu Luca și S.O. Vântu, niște distinși bandiți, profitori ai tradiționalei prostii românești, s-au mutat nițel la închisoare, după ce au devalizat Petromservice de 83 de milioane de euro. O bagatelă! * Tot prin zonă se integrează în absolut și Gregorian Bivolaru, care s-a întors, cu escortă oficială, din Franța, de la un târg de Kama Sutra. Detalii despre cum este viața în spirala închisorilor îi pot da consăteanul lui, Adrian Năstase, sau fratele vitreg, Gabriel Bivolaru, care au absolvit Magma cum Laude ”Academia de Dansuri și Bune Maniere din Buric”. Ba mi se pare că vor să-și aprofundeze studiile, că niciodată nu știi când îți saltă ăștia doctoratul și-i bine să ai unul de rezervă. Uite ce a pățit marele om de știință și tupeu, Victor Ponta, dacă nu a fost prevăzător... * Tânăra Adina Popescu și-a căutat moartea prin Nepal și a găsit-o. Mare păcat! * Mă tot întreb: care o duc mai nasol, sclavii din Berevoiești sau sclavii din corporații? * Vlad Grigorescu, ministrul Energiei, e fiul lui Andrei Grigorescu, fost vice-ministru înainte de 1989, secretar de stat după, și, ulterior, primul director al Lukoil România. Realitatea este că în domeniul ăsta nimic nu se pierde, totul se transformă în bani. Mulți bani. Tehnocrații e tehnocrați, dă-i în mă-sa, indiferent de orânduirea socială. Așa cum au făcut cu PETROM-ul, pe care Năstase și gașca de week-end l-au dat pe daiboji austriecilor, unde, Vlăduț a lucrat ca director de afaceri publice, după ce OMV și-a pus sigla pe acoperiș. E vorba despre acel OMV care a distrus industria petrochimică românească, lichidând producția de bitum și mase plastice de la ARPECHIM-Pitești, Brazi etc. Pe ei îi interesează doar să exploateze la maxim resursele de petrol și gaze naturale și să exporte profitul. Hai că ne merităm soarta! * Celebri cercetători britanici au stabilit, cu acuratețea lor proverbială, că 88,7% dintre idioții lumii sunt bărbați! Ai impresia că studiul ăsta a fost făcut în Parlamentul României...* În contrapartidă, un grup de cercetători aciuați pe lângă un bar de striptis au stabilit că femeile e frumoase. Iar unele, și deștepte * Pokemonii au devenit agresivi. La o nuntă la Făurei, doi dintre ei l-au snopit în bătaie pe Adrian Copilul Minune confundându-l cu unul de-al lor. Incidentul a pornit după interpretarea șlagărului ”Of, viața mea...” deoarece Minunatul a refuzat bancnotele lipite pe frunte. Cică erau virtuale și el se teme cumplit de necunoscut. Surse bine informate susțin că, de fapt, agresorii au fost stârniți de un pokemon cu piele de măgar care lua micul dejun, nu de sub șa, așa cum era stipulat în ”Gesta Hungarorum”, ci direct de sub burta calului, conform noilor norme europene, și căruia nu i s-a asigurat traducerea în măgăreză a celebrului hit. Pokemonul răspunde la odiosul nume de Laszlo Tokes. * Distinșii hoți brazilieni mai fac și fapte bune: i-au răpit soacra lui Bernie Eclestone (85 de anișori), a cărui nevastă are deja 39 de primăveri. Fraierii cer o recompensă de 30 de milioane de euro de parcă miliardarul ar fi prost s-o dea. * Savanții de la NASA au descoperit că Jupiter nu se învârte în jurul Soarelui, ci, din cauza mărimii sale, în jurul unui punct aflat ceva mai la deal. Sincer să fiu, nu-i prea cred, că teoria-i teorie, dar practica te omoară, ca să cităm din filosoful preferat al lui Mădălin Voicu. Păi dacă-i pe așa înseamnă că nici Traian Băsescu nu se învârte în jurul Elenei-Gabriela Udrea, ci în jurul unui punct mai îndepărtat de privirea șăgalnică a satrapului, pe care oamenii de știință de la Ciorogârla l-au numit, cu totală lipsă de imaginație, punctul G. * Tot savanții ăștia care se bunghesc prin spațiul cosmic au anunțat, pe 23 iulie, că au descoperit, la o zvârlitură de băț (doar 500 de ani-lumină), o clonă a planetei noastre, unde ne putem muta cu cățel, cu purcel. Și, dacă ajunge înainte Veresztoy Attila, o găsim și epilată. *  La concurență cu Olimpiada se pregătește de un nou sezon și Țiganiada, faza pe tembeleziune. Omul fără puță, cotețarul Nicolae Guță, se înfățișează la un show moderat  de reperul cultural Medelin Ionescu cu o mică parte din admiratoarele pe care le-a cotârcit în ultima săptămână. Și cărora obișnuiește să le lase, ca o piedică în calea uitării orgasmului, câte un puradel. Cinste lui, onoare muncii de procreație, dar de ce trebuie să suportăm cum se cârâie distinsele zburătoare în sufrageria noastră când locul lor era sub căruța cu coviltir! Și nici nu poți schimba canalele de șobolani pentru că heroii lui Budai Deleanu și-au desfăcut picioarele peste tot. Ce-or fi văzând distinsele rapandule la Nicolae Guță, că nu aduce deloc cu Făt Frumos din lacrimă. Pare mai degrabă evadat din ”Povestea porcului”, partea întâi. Să le încânte laringele? Portofelul? Profunzimea manelelor sale? Nimeni nu știe, mânca-ne-ați, e un mister de nepătruns. Oare același succes îl va avea marele detonator de petarde și când corbul din gât nu-și va mai face datoria?  Vor mai umbla cu patul după el Cristina Aguilera de la Făurei, Beyonce de la Petroșani, sau Madona de la Periș? Va mai fi invitatul permanent al lui Medelin, Capatos, ori ai altor corifei ai promiscuității, sau îl vor recupera Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, acești  Mister Juve și Bursuc ai spațiului cultural românesc, și-l vor antrena pentru Premiul Nobel pentru Procreație? Numai să nu aibă și ăsta soarta lui Cărtărescu...  * Cu toate păcatele lui muzicale, Guță, declara ori de câte ori are ocazia că pe ultima petardă, Cristina, o iubește de moare. Că dacă n-o iubea, n-o bătea așa de des, îi era pur și simplu indiferentă. Ca  C.N.A.-ul, Poliția, Narcisa și celelalte organe ale statului în genunchi. *   România va participa-și în 2016-cu (cel mult) 50 de militari la Coaliția Globală Anti-ISIS. Asta ne mai trebuia...N-au murit zadarnic tinerii noștri în războaie care nu erau ale lor? Până când o să mai fim carnea de tun a licuricilor? * George Copos a plâns ca un cocoșat când a aflat că Rapidul (care deraiase deja)  a fost suspendat pentru o lună din Liga I,  fiindcă era precum copilul lui. Pe care, e adevărat, nu l-a făcut el. El doar l-a omorât. Și pentru care acum varsă lacrimi amare de crocodil. * Între timp Rapidul a fost exclus definitiv. E trist, e nedrept, e revoltător... * 68 de sportivi ruși nu vor fi primiți la Olimpiadă pe motiv de dopaj în masă. E cam ciudată treaba. În schimb, la Rio va fi prezentă Cătălina Ponor, purtătoarea noastră de drapel, care ne-a anunțat că-l va strivi pe virusul Zika cu unghia de la degetul mic. Și, dacă nu cedează la tratament din prima și întreabă de Simona Halep, îi va da și vreo două bârne peste nas. Să nu mai stea cu el pe sus. * Frizerul lui Pogba, absolvent al unei școli de corecție din Chitila, a anunțat, între un tuns, ras și frezat inghinal, că fotbalistul cu creierul cât o nucă s-a transferat la Manchester United pentru 120 de milioane de euro, nou record mondial. Suma este exagerată, englezii au făcut o afacere proastă, mai ales că îl avuseseră în curte iar Alex Ferguson îi dăduse un Brexit în the popow. Sincer să fiu, cred că Sir Alex a avut dreptate, iar acest culegător de banane va fi un nou caz Anelka, marele jucător pe care-l cumpără toată lumea ca să aibă pe cine da afară. * Foștii tromboniști ai României primesc următoarele sume lunare de la prostul de stat român: 9247 de lei-Ion Iliescu (5331, indemnizație de măcelar + 3916, pensie de stat degeaba), 8283 de gorobeți-Traian Băsescu (57oo+2583), 8060 de pietricele-Emil Constantinescu  (5062+3000). Regele Mihai se alege, prin diverse tertipuri (chirii, membru al Academiei, pensie), cu aproximativ 22 000 de euro (pensia e de doar 1000 de lei, dar nici n-a muncit!). În plus, conform legii 406 din 2001, acarienii beneficiază și de alte drepturi (locuință de protocol, mașină, pază etc). Ne costă cam mult borfașii ăștia care se plimbă liberi printre noi. Singurul lor drept incontestabil ar fi să primească zilnic câte-o pereche de palme de la fiecare cetățean român pe care l-a disprețuit și l-a batjocorit, spoliindu-l nu numai de bunuri ci și de ultima brumă de demnitate. La muncă, derbedeilor, nu la întins mâna! *  Deși în Turcia situația e nașpa, iar all-inclusiv poate însemna și  să faci plajă alături de o doamnă care posedă o coasă în loc de vâslă, turiștii români, care-și cumpăraseră pachete de vacanță, nu renunță la distracție, deși ar avea varianta, e drept, la fel de riscantă, a unui sejur de neuitat pe litoralul românesc. Concluzia se impune de la sine: românii ori sunt cea mai curajoși oameni de pe pământ, ori sunt duși cu pluta * A înnebunit lumea! Știm, nu e o noutate, dar, pe zi ce trece, devine o certitudine. De când spațiul virtual a înlocuit realitatea, fenomenul de alienare colectivă avansează cu viteza luminii. Ultimul furaj pentru dilimăneală e jocul Pokemon Go, creat de niște japonezi, care se pricep să exploateze la maxim infinitele zăcăminte de prostie ale umanității. Măi, copii ai durerii, treziți-vă, așa ceva nu există, pokemonii e niște invenții, ca și promisiunile electorale. * Jocurile foamei, pe care nostalgicii  le numesc meciurile de fotbal din Liga I, au început cu doar 13 echipe, până când Rapidul va fi deshumat sau incinerat! Mai jos de atât nu se poate. Sau se poate? În locul Rapidului a fost inclusă, din etapa a doua, echipa Timișoarei, care pornește cu un handicap de 14 puncte! Ca la nebuni * Știți de ce s-a supărat Elena Ceaușescu pe nerecunoscătorul Ion Iliescu, pe care-l proteja aproape ca pe un fiu? Pentru că în turneul asiatic din 1971 și-a permis să-i spună viitoarei savante de renume comunal că ”nu poți să ai încredere în cei care au studiat la Londra, centrul mondial al capitalismului” (așa cum îl definise Marx), făcând trimitere la Valentin Ceaușescu. E adevărat, el studiase la Moscova, unde se îmbătase ca porcul cu lichior de trandafiri. De la mahmureala aia ni se trag nouă toate necazurile, fiindcă, așa cum s-a dovedit, românii, toleranți cu iubitorii de zeamă de varză, au avut mai multă încredere în aceia care au studiat la Moscova arta de a minți poporul cu televizorul. * În altă ordine de idei, copiii lui Ceaușescu n-au făcut rău nimănui, în ciuda legendelor urbane manipulatorii, ba, analizând cu acuratețe detaliile vieții lor, au fost niște modele (îndeosebi Valentin și Zoe). Iar prostiile care s-au spus despre Nicu Ceaușescu au fost infirmate în proporție de 99%. Dar istoria (proastă) o scriu învingătorii * Nici MR Ungureanu n-a demisionat de la SIE, nici Livia Stanciu n-a fost aleasă președinte la Curtea Constituțională, nici Măria Sa Ciubăr-Vodă n-a plecat în vacanța dintre concedii. Ce naiba se întâmplă cu președintele? O fi bolnav? * Ascultându-l pe Remus Cernea, nu putem să nu-i dăm dreptate atunci când afirmă că ”politica este pentru oricine în această țară...” *  Elena Udrea e convinsă că femeia de serviciu care fură hârtia igienică, ar șterpeli milioane de euro dacă ar ajunge ministru. Asta să însemne că dacă o blondă, absolventă de Drept, învățată să ia în piept greutățile vieții, îl duce la ștangă pe șeful piraților, mai devreme sau mai târziu, îi va remorca și pe ceilalți membri ai echipajului?! * Un butoi de rahat, moștenitor al unui imperiu de chimicale la PET, care otrăvește lumea încet, dar sigur, o jignește, ca ultimul boschetar , pe o femeie. N-are nicio importanță că femeia a fost amanta oficială a unui cunoscut personaj de cazinou, nici că prostul ăsta n-a luat bacul, la care s-a prezentat cu elicopterul. Femeia este chipul Maicii Domnului. Trebuie respectată și iubită. Des. *  Românca Emilia Moroșanu, de la Rice University Houston, a combinat aurul cu titaniul și a obținut cel mai dur metal din lume! E plină lumea de români deștepți. Păcat că sunt conduși de proști. * S-a redeschis conducta cu bani publici pentru așa zișii revoluționari. Printre nevinovații care n-au realizat că prin  jertfa lor prostescă au dat girul complotiștilor, a oamenilor agenturilor străine, vorba bietului Ceaușescu, se află tot felul de figuri sinistre ale politicii românești, de la Eugen Nicolicea și până la celebrul asasin Gelu Voican Voiculescu, care și-a petrecut viața între metafizică și clitoris. Șmecherii ăștia vor primi lunar de la 2600 de lei în sus, în timp ce majoritatea populației se zbate în sărăcie.  Nu te supăra, popor român, dar îți meriți soarta fiindcă i-ai lăsat pe toți boschetarii cu carnet de partid să te scuipe în gură. Trezește-te, altfel toată România va fi un fel de Berevoiești! * Un fenomen de nestăvilit: întoarcerea la adevăr a unor personalități care au avut momente de rătăcire prin deșertul tranziției de niciunde către nicăieri. Un exemplu de luciditate târzie e și Ana Blandiana, care, cu discursul ei împotriva multiculturalismului excesiv și a altor boli politice contemporane, susținut la Universitatea din Cluj, dovedește că omul poate rătăci calea, dar Dumnezeu îl va readuce pe drumul cel bun. A combătut-o onanistul, sau oengistul, nu e foarte clar, Mircea Toma, care, ca întotdeauna, ne provoacă voma. Închipuitul, sorosist notoriu, a catalogat discursul ca fiind de sorginte legionară, făcând o trimitere la trecutul tatălui mamei Motanului Arpagic. Nu, discursul nu-i legionar, ești tu prost! * Sala Sporturilor din Ploiești e raiul puricilor. Căpușele sunt la Primărie. * Senatorul Ilie Năstase a declarat că, citez cu emoție supremă, ”nu mă regăsesc printre acești oameni și nici ei printre mine”. După cum lesne se poate constata, între marele sportiv Ilie Năstase și politicianul cu același nume nu există nicio legătură. * La fel de agramat este și al doilea om în stat (al treilea care o fi, îl cunoaște cineva?), C.P. Tăriceanu (”Credeți că PSD nu sesizează unul dintre marile pericole pe care ne paște?”), și cel mai beat om din sat, care, cu fața lui de aragaz defect susține că posedă cu sălbăticie ”cel mai bun profil de premier”. Poate de șifonier. Vedeți, d-aia trebuie interzis alcoolul! * S.O. Vântu le-a povestit procurorilor D.N.A. cum i-a dat două milioane de euro lui Bogdan Olteanu ca să-l convingă pe nașul său, C.P. Tăriceanu, să-l numească pe distinsul gargaragiu (în sensul că face gargară cu spirt medicinal fiind suferind de sindromul ”pâlnie de argint”) Liviu Mihaiu, Guvernator al Deltei Dunării. Zis și făcut, numai că după nici cinci luni, Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop a fost schimbat de Mortul-viu-din-lada-goală-de-sub- scara-fără-trepte, căruia i se spune, cu bunăvoință exagerată, Traian Băsescu. Nu de pamperșii, care dădeau ceva solemnitate postului, ci taman din bănoasa funcție. Nimeni nu știe de la ce s-au luat, probabil de la băutură. Poate vă întrebați cine e Liviu Mihaiu. E un caras cu barbă, specie protejată de societatea civilă, care s-a simțit în Deltă ca-n sânul lui Iohannis, când negocia cu el doleanțele străzii, după tragedia de la Colectiv! Despre Bogdan Olteanu, nepotul stalinistei Ghizela Vass, și văr al Andreei Paul-Vass,  un ”infractor performant”, după cum îl numea un filosof al absurdului, știți destule, n-are rost să vă mai încurc. Cât despre domnul Moliceanu, abia de acum încolo celebri scriitori ai DNA-ului îi romanțează biografia. Ca să sintetizez: niște nenorociți! * O tânără reproducătoare din Vaslui (doar 14 ani, dar în această zonă crepusculară e considerată deja bătrână), a negociat, prin telefon, vânzarea bebelușului de cinci luni! Nu cerea mult, doar 2400 de euro, cu TVA inclus. Degradarea morală a societății românești pare de neoprit. * Un vânător fanatic de pokemoni preistorici l-a confundat pe Viorel Lis și l-a lovit în bostanul cu toarte clăpăuge. Nu știu cum se face, dar de câte ori apare un joc mai nașpa, o ia în freză omul din Pleistocen. În ritmul ăsta, dacă sălile de clapacioace nu vor deveni arii protejate, în curând nu vor mai avea cu ce-și speria telespectatorii oamenii de aleasă cultură Cătălin Măruță, Mădălin Ionescu și Simona Gherghe. Iar Oana va rămân fată mare. Din nou. * Anunț important: Adelina Pestrițu, fosta nevastă a lui Liviu Vârciu, își dorește altă maimuță *  Un spălător de mașini din Motru a câștigat la loto 4 milioane de euro. Sper că, pentru binele lui, n-a citit anunțul de mai sus. * Doi medici și un pacient au fost electrocutați cu un electrocater la Spitalul Colțea. Poate fi ceva mai scandalos? Nebunii care conduc țara asta sunt orbi? Sunt proști? Sunt inconștienți? Că hoți știam că sunt. * Rechizitoriul  prin care Traian Băsescu urma să fie trimis în judecată a fost desființat de Procurorul General, Augustin Lazăr. Adevărul e că Matrozul Chior nu făcuse mare lucru; doar o amenințase  voalat pe G.V. Firea, suflându-i în pânzele avântului revoluționar. Față de modul banditesc în care a tratat poporul român, chestia asta a fost un fel  de Chanel no.5. Să zică mersi blondina că nu i-a tăiat 25% din averea soțului, că nu  mai devenea mamă eroină și nici nu mai avea cum să-și achiziționeze ”Răpirea din Serai”. Totuși, americanii, vor să-l scoată la vopsea pe Popey Găinarul? Pariază iar pe gloaba asta politică? Mira-m-aș...* În deplasările oficiale, Iohannis se uită cu atenție și preocupare la genunchii Primei Doamne. * Ultima oră. Doi bandiți au intrat în Palatul Parlamentului. După ce au prezentat scuze pentru întârziere s-au așezat la locurile lor. În prezidiu. 

CONTELE DE MONTE-CRISTO
31 iulie 2016

Eu sunt doar apus...

A răsărit soarele, în suflet s-a întins
Eu mă trezisem cu mult mai devreme
Dar soarele meu a răsărit mai târziu, dinadins
-Iubite, mi-ai spus, pentru tine-am venit, nu te teme!

Și s-a făcut lumină dintr-odată
Mareele cărau în suflet stele
-Lumina mea, iubite, ți-o dau toată
Numai să desfrunzești în brațele mele

Numai să fii cu mine, în zori
Să mă treci prin foc și prin sabie
Să mă aperi de tine, uneori
Să-mi fii mare, iar eu, corabie

Să-mi fii întâiul răsărit pe pământ
Până când dorul ne va împleti
Să-mi fii candelă risipindu-se-n vânt
Și-n noaptea vrajbei noastre să-mi fii zi

Să mă iubești cum nu ai mai iubit
Să mă strigi neștiind cum mă cheamă
Să-mi fii început și sfârșit...
Pentru tine-am răsărit, să nu-ți fie teamă!...

Și mi-ai trecut în sus și-n jos prin sânge
Ca o floare de colț crescută invers
Steaua polară pe umăr îmi plânge
Bat clopotele amare-n univers

Că tu ai venit din rai prea târziu
Ca un înger căutându-și frântura de viață
Adevărul, iubito, e tragic și viu:
Eu sunt doar apus, tu ești dimineață...

27 iulie 2016

luni, 25 iulie 2016

Mi-ai privit în inimă prin ochiuri sparte de geam

Dormeam.
 Ca un soldat lovit în piept de dorul de ea
Războaiele cu mine însumi m-au răpus
Dormeam pe o saltea
întinsă între răsărit și apus

În jurul meu vibrau universuri paralele
le auzeam pașii târâți pe covor
pleoapele grele
mă împiedicau din mine
pe scara de fum
să cobor

Mă chinuiau melodiile de la Europa FM
mă trăgeau din vis înapoi
mă tem să le ascult
în prea multe e vorba de noi

Dormeam adânc 
În sfârșit
am simțit ce dulce e întunericul
Te-am iubit ca pe Dumnezeu
eu, ereticul

S-au învălmășit universurile gri
La o răscruce te-ai oprit instantaneu
-Știi, acesta nu e drumul meu...
De fapt, nu ai spus nimic
doar mi-ai privit în inimă prin ochiuri sparte de geam
Dar eu te-am auzit
chiar dacă m-ai îmbrățișat când dormeam

Aerul s-a topit și a curs ca o lavă
peste singurul călător din acel univers
în care locuia o iluzie
prin care mai era un mileniu de mers


24-25 iulie 2016

Iubirea e boala evident cea mai gravă

În vis te-am întâlnit, într-o enclavă,
cădeau brumele peste inimă, dintr-o stea,
iubirea e boala evident cea mai gravă
din câte boli au trecut prin inima mea

Uimirile m-au luat de mână grăbite
viața era într-un continuu balans
orele între gânduri de rouă strivite
se-mpletiseră în ritmuri de dans

Și-au trecut iernile în fugă prin sânge
stalagmitele au rămas mărturie amară
o vară sedusă de patimă plânge
sugrumată de frunze ce refuză să moară

Dar nicio iluzie adusă de mare
să izbească-n trupul nopții de somn
nu-și întoarce privirea pierdută în zare
și mă trage-n adâncuri un demon enorm

Atunci se întorc corăbii pierdute
c-o singură umbră ce știe precis
să fugă de sine, să ridice redute,
s-arunce în flăcări ecoul promis

Când străbate tăcerea un cântec
nu mai suntem pe lume nici eu și nici tu
otrava se-mprăștie cu viteză în pântec
de câte ori îmi șoptești: ”În viața asta, nu!”

Atunci se-mprăștie tristețile-n stea
și se întoarce în gând o toamnă puhavă
dintre bolile ce-au trecut prin inima mea
iubirea e boala evident cea mai gravă


24 iulie 2016

duminică, 24 iulie 2016

Și totuși am nevoie de goluri de aer

Nu am nevoie de nimic mai târziu
deja sunt de mine departe
îmi trebuie doar o inimă pe care să scriu
poemele încuiate între viață și moarte

Uneori am avut impresia că am găsit
umbra, cândva materie primă
dar a dispărut în apusul zdrobit
zdrobită și ea de atâta lumină

Nu am nevoie de glorie deșartă
doar vântul să-mi răsfoiască visele
prin oglinda timpului spartă
să nu mă-nghită abisele

Uneori mi se spune că-i bine,
că sunt primul om pe pământ,
dar lumina aceea nu vine
și e noapte și frig în cuvânt

Și totuși am nevoie de goluri de aer
să-mi sfâșie sufletul, dezacordul
timpul mă zbate ca pe-un fluture-n vaier
și-mi arată o lacrimă, nordul


22-24 iulie 2016

Fiecare va rătăci prin deșert

Nici eu, nici tu, nu vom ști niciodată
de ce găsim pretexte să ne curgă singurătatea prin oase
de ce îngropăm în nisip
minunatele zboruri, înlunări dureroase

Amânările sunt dovezile de lașitate 
ale tristeților viitoare
De fapt, atunci când se inventează motive,
când nu se înlătură baricadele nopții polare
și nu se trece prin zid 
 declarațiile de dragoste ale mării 
sărutând nisipul perfid
îmbrățișat de vânturi sărate
sunt simple confuzii
vise drogate

Poate că unul dintre noi a fost vânător
 iar celălalt vânat și într-o altă viață
trupul mustind de sânge
în sufletul gol l-a cărat

După ce a fost străbătut de un glonț
și-a sfâșiat inima cu ghearele
și a aruncat-o în praful drumului 
s-o mistuie fiarele
  Dar drumul de fum nu ducea nicăieri
hrănea pustiul zilei de ieri

Poate vreodată vom ști adevărul
și adevărul ne va elibera
Dar va fi prea târziu
Fiecare va rătăci prin deșert
cărându-și tristețea în spate
mai mult mort decât viu

21-26 iulie 2016

Călătorie prin timp (Încotro te îndrepți, sărmane Ulise?)

Deodată lumina m-a izbit în față
privirea mea ca un drog s-a întins
mergeam înapoi prin propria viață
timpul și-a deschis porțile dinadins

La început eram o cădere din cer 
o întâmplare magică, o iluzie
bătută în cuie înflorite de ger
dintr-un capriciu sau din confuzie

S-a deschis o gaură neagră, imensă
prin care-mi zbăteau zborul, secundele
încă eram o lumină intensă
din care beau apă fecundele

Nu se vede bine acel moment
în care mă țineai de mână, cu frică
timpul a devenit tot mai lent
și-n inimă zid după zid se ridică

Deodată a început să ningă
și curgeai prin mine ca o floare de colț
nimeni n-a putut să mai stingă
arsura străbătută de glonț

Apoi mi-a crescut la picioare, o mare
prin care pluteau sfărâmatele vise
mi-a întins nevăzutul o floare:
încotro te îndrepți, sărmane Ulise?

N-aveam vreme să dau un răspuns
m-așteptau furtunile de granit
nopții polare i-a fost de ajuns
să înghețe tot ce-am iubit

Mi-am urmărit umbrele prin deșert
ca un câine condamnat la credință
n-am putut nicicând să mă iert
că nu sunt floare, că sunt ființă

În final, sufletul s-a deschis dinadins
descâlcit de bunul meu inorog
albastrul dintre noi s-a întins
și s-a prelins ca un înger olog


23 iulie 2016 

sâmbătă, 23 iulie 2016

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (30)

Pe Laszlo Tokes îl mănâncă pielea * Cea mai mare sportivă a secolului XX * La mulți ani, puștiule! * Plagiatul-o boală care se ia * Oameni din cer * Groapa de gunoi a Europei * Avatarurile domnului Andrei Pleșu* Ce faci, fă, Sharapovo? * Țiganiada-la concurență cu Olimpiada * Femeia trebuie iubită * Doi bandiți au întârziat la serviciu


Pe Laszlo Tokes îl mănâncă rău pielea aia de măgar. Aflat în vâjâială pe la Tușnad, fostul agent maghiar, și-a reluat teoriile hungariste cu seninătatea râmătorului care îmbalotează toate lăturile din teică, deși le regurgitase de mai multe ori. Măi, prostovane, ținând cont de faptul că, la un moment dat, l-ai fentat pe Dumnezeu pretextând că îl slujești, deși jucai în echipa adversă, creștinește ar fi ca fiecare bun român să-ți dăruiască, drept recompensă pentru modul în care ți-ai slujit țara care te-a alăptat ca pe un pui de năpârcă, câte-o pereche de palme, două-trei capace și niște scuipați. *  ”La 18 iulie 1976, Nadia a luat primul 10 din istoria gimnasticii”, după cum eronat menționează posturile de tembeleviziune. De fapt, incomparabila prințesă a sportului mondial mai primise anterior nota maximă de șase ori, o dată la Campionatele Naționale din 1975, iar restul la concursul cu echipa Canadei, chiar în anul Olimpiadei. Cele 9 medalii olimpice (5 de aur, 3 de argint și una de bronz) nu reprezintă decât o parte din cât ar fi meritat cea mai talentată artistă din istoria gimnasticii, declarată și cea mai   mare sportivă a secolului XX. Inspirate de Nadia, multe fetițe din România au devenit mari campioane, primind la rândul lor nota maximă la olimpiade (Melitha Ruhn, Emilia Eberle -colege de generație, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Lavinia Miloșoveci-ultimul 10 din istoria gimnasticii!) sau la mondiale (Lavinia Agache, Mirela Barbălată, Simona Păuca, Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Camelia Voinea și Cristina Bontaș). Poate acesta este cel mai important lucru pe care l-a făcut Nadia. Pentru rezultatele de la Montreal a primit titlul de” Erou al Muncii Socialiste”, decernat de Nicolae Ceaușescu în cadrul unui spectacol organizat la Sala Polivalentă, 100.000 de lei și un autoturism Dacia. Dar mult mai mult decât atât, a devenit cea mai iubită fiică a României. Restul e istorie. O istorie în care fufele de astăzi, gen Simona Halep, pentru care singura valoare e banul, nu vor intra niciodată. * O altă legendă a sportului mondial, Ilie Năstase, a împlinit 70 de ani (pe 19 iulie). Ce trece timpul! Parcă mai ieri se juca cu puța-n țărână alături de Țiriac, deși mustăciosul nu poseda jucăria respectivă, după cum lăsa să se înțeleagă soția fostului premier Ion Gheorghe Maurer. Dar pentru Ilie nu era o problemă, mai avea drept tovarășe de viață vreo 2500 de  păpuși cu două picioare, care-i invadau periodic imaginația. Pentru copiii care au deschis ferestrele ochilor mai târziu, le amintim că stăpânul rachetei a  fost primul număr 1 mondial în clasamentul ATP, că a câștigat 87 de turnee de simplu (57 ATP), 55 la dublu (47 ATP), de patru ori Mastersul, de două ori US Open (1972 și 1975) și French Open (1970 și 1973), iar Wimbledonul l-a înhățat, la dublu, în 1973. A jucat de trei ori cu Cupa Davis pe masă, alături de același Țiriac, și a fost unul dintre cei mai spectaculoși și iubiți tenismeni din istorie. N-a refuzat niciodată să-și reprezinte țara, în ciuda faptului că a fost cu adevărat un star mondial. Nu i-a fost teamă de molii, de arbitri, de politicieni, iar pe virusul Zika îl plesnea cu racheta de-i săreau ochii, dacă ar fi posedat așa ceva. A fost frumosul nebun al tenisului mondial. Urmăriți-i măcar meciul pierdut în finala de la Wimbledon din 1972, cu Stan Smith, și-o să aveți dimensiunea exactă a acestui mare campion. La mulți ani, puștiule! * Melania Trump, nevasta din perioada aceasta a apocalipticului Donald Trump, a rostit o alocuțiune beton la Convenția Republicană. Discursul a fost atât de bun încât Prima Doamnă a SUA, Michelle Obama, nu s-a putut abține și l-a rostit și ea. Cu 8 ani mai devreme...* Doi zgubilitici, un român și un american, pentru care tragerea în țeapă nu e o vorbă goală, solicită justiției române să le fie recunoscută căsătoria din Belgia ca să se poată beneficia, citez cu emoție și dispreț, de ”oportunitățile de care se bucură orice cuplu căsătorit.” Aștia-s duși cu capul! De ce vor cei doi amorezi să strice o logodnă frumoasă cu o căsătorie, în România?  Ei nu știu că orice logodnică înțelegătoare devine o nevastă capricioasă, și că orice candidat la titlul de soțul anului se transformă într-un oțetar leneș, veșnic nemulțumit?!  Asta-i rețeta tradițională. Bine, în cazul lor nu poate fi vorba de așa ceva, dar treaba e și mai nasoală că nu știi care-i el și care-i ea. Așa că sunt șanse mari, ca după recunoașterea mariajului, să constate același tribunal, că au acceptat căsătoria dintre două curve masculine. Și vor fi nevoiți s-o desfacă pentru prea marea potrivire de caracter. Așa că-i mai bine să-i trimită la plimbare prin Parcul Operei, să se mai curturalizeze * Nici Dacian Cioloș nu agreează jocul de-a mama și de-a tata în care nu știi care-i mama, care-i tata, și s-a pronunțat ca atare. Bravo, măi băiete! Dar, ia spune-ne și nouă, tu în ce relație ești cu Iohannis? Uniune consensuală, sau e mai multă vrăjeală? *  România a devenit groapa de gunoi a Europei și la propriu. Zilnic, camioane imense depozitează deșeuri toxice, și chiar radioactive (mascate între gunoaiele obișnuite), la noi în țară, cu voia stăpânirii. Și-n vremea asta poporul doarme și visează cai verzi pe pereți și, ca un somnambul irecuperabil, îi votează exact pe aceia care au pus bazele dezastrului național. Să-ți fie somnul lin și groapa de gunoi aproape! * În sfârșit și o veste bună! Domnul Andrei Pleșu a început să se deștepte și recunoaște că-i lipsește Vadim, care, atunci când îi scria biografia romanțată, chiar în această rubrică, îl amuza teribil. Susține, cu o trivialitate monumentală, că n-a hașmanglit stiloul de aur și aparatul de bărbierit ale lui Ceaușescu, că nu înfuleca 60 de păstrăvi la o masă (doar 59, pe ultimul i-l dădea lui Patapievici) și că nu alerga ca un atlet grec, în pielea goală, grupuri mixte de tineri filosofi, pe la Sinaia, cu scopul de a le băga minima moralia în cap și morcovu-n ciorba de potroace, dar că nu i-ar fi displăcut ideea. Puștiul e destul de simpatic, totuși ar trebui să restituie măcar aparatul de ras că oricum nu-l folosește. Stiloul poate să-l păstreze, poate se mai înscrie la vreun cros . Dar să nu-l pună la un loc cu sticlele goale pe care celălalt dictator (pe care l-a slujit cu rea credință, deși era cumătrul celebrului platonician Bercea Mondial), le arunca după el pe vremea când îl consilia, cu ugerul la vedere, la Palatul Cotroceni. Și dacă a șutit și vreun sutien de pe biroul prezidențial, să-l păstreze și p-ăla la un loc cu amintirile de la Peleș (chiloții tetra folosiți la ritualurile mișcării transcendentale de integrare în boscheți, lumânările parfumate din seu de oaie și lacrimi de odaliscă, mărul rumenit din gură...) * ”Sute de mii de bugetari ar trebui dați afară ”, afirmă sadicul Traian Băsescu, cu ocazia aniversării, într-un cadru festiv, la o cârciumă de cartier, tăierii pensiilor și salariilor românilor. Iartă-l, Doamne, că nu știe ce face la băutură! * La 20 iulie, Adrian Păunescu ar fi împlinit 73 de ani. Personalitate marcantă a spațiului public românesc, Poetul e la fel de mare după mutarea în cer, cât a fost în rătăcirile sale pe pământ. Amintirea sa arde ca o flacără vie. * Până la urmă s-a retras printre îngerii radioși și Radu Beligan, un aristocrat al teatrului românesc. La cei aproape 98 de ani, mai avea destule de spus. Cu condiția să nu fi fost Florin Piersic de față. * Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali este neconstituțională, a decis, pentru a doua oară, Curtea Constituțională. Absolut corect. Iar aleșii locali sunt, în cea mai mare parte, niște borfași. La fel de corect. (Asta am decis-o eu, deoarece  instituțiile statului se trezesc mai târziu, după prânz.) * Anunț sfâșietor: Adrian Năstase se retrage din politică. Prea târziu. Celebrul infatuat este un simbol al corupției. În timpul guvernării sale (2000-2004) fărădelegea a atins noi culmi de progres și (ne)civilizație încât a trebuit înființat, la sugestia americanilor, PNA (viitor DNA), căruia îi va deveni client fidel. Și care, de altfel, l-a scos demult pe tușă. Cea mai mare realizare a Arogantului este mătușa Tamara. Pe care, din păcate, n-a văzut-o nimeni la fizionomia figurii fiind plecată într-o croazieră pe Marea Marmara * Dacă treceți prin Câmpina puteți vizita mormântul năpădit de buruieni al lui Nicolae Grigorescu. Pictorul carelor cu boi din sufrageria lui Adrian Năstase și ale altor iubitori de lucruri scumpe, al țărăncilor simple din paturile boierilor și al țigăncilor îmbăiate în ulei de pânză, căruia până și Napoleon al III-lea i-a cumpărat trei lucrări, e tipul de pe bancnota de zece lei, pe care politicienii mai citiți îl confundă cu Emil Constantinescu...* Internetul e locul unde proștii o fac pe deștepții. Și nu scapă nicio ocazie. Cele câteva înțepături ale unor băiețași care au fost la școală doar ca să-și bată învățătoarea, le-am tratat cu sictir. Totuși, n-ar fi rău, ca înainte de a comenta, să deschidă o carte de gramatică pentru oligofreni, ciclul de zi. Și ar fi minunat dacă ar înțelege că rubrica este un pamflet în care, intenționat, ne jucăm cu limba română de-a mama și de-a tata. Dar dacă ei e proști, n-avem cum să-i ajutăm. * Cât despre criticile la adresa Simonei Halep, sunt  consecințe ale comportamentului excesiv de individualist al acestei domnișoare, pe care unii o văd altfel decât este în realitate. Când a meritat, la începuturile urcușului ei spre culmile îndoielnice ale gloriei, am lăudat-o de ne puteam îmbolnăvi cititorii de diabet. Dar a nu-ți reprezenta țara la Olimpiadă pretextând că un țânțar posesor de Logan și Zika abia așteaptă să joace un ghem cu clitorisul proprietate personală, dovedește individualismul înfiorător al acestei fete de la țărmul Mării Negre, transformată în fabrică de făcut bani de către hienele din jurul ei. Când nu va mai juca tenis de performanță, oamenii vor uita victoriile episodice și își vor aminti că a fost singura sportivă din istoria României care a refuzat să-și reprezinte țara la Olimpiadă! E mare păcat că a procedat astfel, chiar dacă n-ar fi avut vreo șansă reală la medalii! Nimeni nu-i contestă calitățile sportive sau rezultatele, atâtea câte are, și i le vom menționa ca atare. De exemplu, anul acesta a câștigat turneele de la Madrid și București, ambele organizate de Țiriac, unul dintre sfătuitorii de taină...* Iată cum sufeream, în 2014, alături de Simona Halep, atunci când credeam că nu luptă doar pentru bani, ci că dorește să fie un model, un reper moral pentru generațiile care or să vină:
”Noi românii iubim rar, dar când o facem, e jale. Se opresc instantaneu trenurile de mare viteză dintre Bucureşti şi Adjud, păsările îşi îngheaţă zborul, Marea Neagră se face blondă  naturală, iar greierii cântă ''Of, viaţa mea '' până conving furnicile siliconate, rupte de greutăţile cotidiene, că se poate trăi şi din muzica marilor compozitori ai lumii interlope, de la Adrian Tatăl Copilului Minune care a fugit în lume şi până la Florin Salam cu Soia. Când ne pică pata,  telefonul trebuie setat pe unu-unu-doi conform distihului shakesperian : ''te iubesc atât de tare /că vor să sune la salvare ''. Până la urmă e ceva normal la un popor care încă de pe la 1870, când o lua pe ulei, făcea revoluţie cât ai zice peşte. E drept că a doua zi, la ciorba de potroace, uita pe cine a pus în capul trebilor ţării, după ce mai spre seară, în clinchet de halbe şi sfârâit de mititei, proclamase Republica de la Ploieşti, dar orişicât, gestul contează .
           D-aia zic, ne aprindem repede şi ne stingem aşijderea, suntem destul de instabili în dragostea noastră. Totuşi, iubim cu o patimă sălbatică sportul. Nu în ideea de a-l practica, Doamne fereşte, dar ne place să ne uităm la el. L-am contempla zile în şir din faţa televizorului. Şi când se întâmplă ca din hăurile României contemporane cu ea însăşi să se aprindă o lumină, devenim de-a dreptul pătimaşi.
         Aşa au descoperit toţi românii că o iubesc fără măsură pe Simona Halep, care ne-a reamintit că e posibil să fim o naţie de învingători. Şi că putem iubi şi pe altcineva în afară de noi înşine. Şi ne-am reamintit că avem o problemă cu ruşii, care ne-au luat Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, tezaurul, petrolul, haleala şi ''Roland Garos-ul''. Nasol moment, mişto colivă, vorba filosofului Nicolae Dide, un revoluţionar de la '89,  căruia intelectualitatea românească, invidioasă şi exagerat de selectivă, nu i-a apreciat  valoarea intrinsecă .
          Sigur, noi avem o problemă cu ruşii demultişor, date fiind înclinaţiile lor de colecţionari de orice nu le aparţine, dar acum problema s-a acutizat de când cu domnişoara Sharapova, pe care am invitat-o deunăzi să ne vedem şi să rezolvăm măcar chestiunea Basarabiei, dacă despre tezaur nu vrea să parlim. Se face că nu mă aude, ba, mai mult, o frige, din nou, pe Simona Halep, ca să ne schimbăm impresia despre fetele înalte şi blonde. Să ştie Maria că, dacă o mai bate o dată pe fata noastră, o să aibă de-a face cu mine personal fiindcă e vorba de o chestiune naţională aici. Şi cu mine nu te joci când e vorba de '' ţară, ţară, vrem ostaşi ''. Rareori românii sunt uniţi şi îşi apreciază valorile, aşa că rusoaica să nu-şi mai bage racheta în treburile noastre interne că ne dă bioritmul  peste cap.
              Meciul a fost crâncen, Sharapova arăta ca o fiară care nu ştie decât să ucidă, iar Halep ca o pradă care nu vrea să moară. Surprinsă de atâta îndârjire, Maria a folosit toate trucurile posibile pe care orice mare sportiv, obişnuit să câştige, le are în arsenalul propriu şi le aruncă în luptă atunci când a dat de dracu'. După trei ore de negocieri intense, cu rachetele pe masă, s-a încheiat un armistiţiu în urma căruia Rusia a rămas cu tezaurul, iar România cu speranţa că într-o zi l-ar putea recupera.
            Totuşi, pentru ca şansele să fie pe viitor egale, Sharapovei ar trebui să i se aplice nişte leucoplast peste gură, pentru că nu este normal să faci tenis şi să urli de parcă eşti înfiptă în inima pădurii. Şi când te gândeşti că vroiam s-o invit să ne cunoaştem mai bine şi să rezolvăm şi chestiunea Basarabiei din cauza căreia eu vara nu dorm! Iarna nici atât, că mi-e frig. Ce-ar zice vecinii mei, nişte pensionari cumsecade, foşti informatori ai securităţii, când ar auzi-o plasând un lung de linie sau dând lovitura decisivă cu reverul? Ce să zică, şi-ar face cruce cu limba-n cerul gurii şi-ar bolborosi cu evlavie : ''Vai de copiii care învaţă carte şi se fac profesori, că uite-i cum urlă în ziua de salariu !.. .'' Să nu mai vorbim de strigătele de bucurie sau de semnele de exclamare ale Sharapovei când loveşte neţul sau comite o dublă dublă greşeală. Nici nu vreau să mă gândesc că mi se face pielea de găină. Şi după cum ştim din poveştile bunicilor noştri care au trecut Prutul  şi încolo şi  încoace, ruşii ne-au luat ceasurile, petrolul, cerealele, Basarabia, ''Roland Garos-ul''şi pielea de pe noi. Când ne-o vor da înapoi, Dumnezeu ştie...
P.S.Vă întrebaţi poate ce legătură are titlul(Ce faci, fă, Sharapovo?)  cu textul. N-are niciuna, dar mie îmi place cum sună...(9 iunie 2014)
      *Din păcate, Simona a ales să trăiască numai pentru ea, deși am fi vrut să împrumute puțină speranță și celorlalți români, în aceste vremuri de cumplită degradare morală. Țara asta s-a format și a rezistat prin oamenii generoși, prin oamenii frumoși. Din păcate, sunt tot mai rari * La concurență cu Olimpiada se pregătește de un nou sezon și Țiganiada, faza pe tembeleziune. Omul fără puță, cotețarul Nicolae Guță, se înfățișează la un show moderat  de reperul cultural Medelin Ionescu cu o mică parte din admiratoarele pe care le-a cotârcit în ultima săptămână. Și cărora obișnuiește să le lase, ca o piedică în calea uitării orgasmului, câte un puradel. Cinste lui, onoare muncii de procreație, dar de ce trebuie să suportăm cum se cârâie distinsele zburătoare în sufrageria noastră când locul lor era sub căruța cu coviltir! Și nici nu poți schimba canalele de șobolani pentru că heroii lui Budai Deleanu și-au desfăcut picioarele peste tot. Ce-or fi văzând distinsele rapandule la Nicolae Guță, că nu aduce deloc cu Făt Frumos din lacrimă. Pare mai degrabă evadat din ”Povestea porcului”, partea întâi. Să le încânte laringele? Portofelul? Profunzimea manelelor sale? Nimeni nu știe, mânca-ne-ați, e un mister de nepătruns. Oare același succes îl va avea marele detonator de petarde și când corbul din gât nu-și va mai face datoria?  Vor mai umbla cu patul după el Cristina Aguilera de la Făurei, Beyonce de la Petroșani, sau Madona de la Periș? Va mai fi invitatul permanent al lui Medelin, Capatos, ori ai altor corifei ai promiscuității, sau îl vor recupera Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, acești  Mister Juve și Bursuc ai spațiului cultural românesc, și-l vor antrena pentru Premiul Nobel pentru Procreație? Numai să nu aibă și ăsta soarta lui Cărtărescu...  * România va participa-și în 2016-cu (cel mult) 50 de militari la Coaliția Globală Anti-ISIS. Asta ne mai trebuia...N-au murit zadarnic tinerii noștri în războaie care nu erau ale lor? Până când o să mai fim carnea de tun a licuricilor? * George Copos a plâns ca un cocoșat când a aflat că Rapidul (care deraiase deja)  a fost suspendat pentru o lună din Liga I,  fiindcă era precum copilul lui. Pe care, e adevărat, nu l-a făcut el. El doar l-a omorât. Și pentru care acum varsă lacrimi amare de crocodil. * Între timp, Rapidul a fost exclus definitiv. E trist, e nedrept...* 68 de sportivi ruși nu vor fi primiți la Olimpiadă pe motiv de dopaj în masă. E cam ciudată treaba. În schimb, la Rio va fi prezentă Cătălina Ponor, purtătoarea noastră de drapel, care ne-a anunțat că-l va strivi pe virusul Zika cu unghia de la degetul mic. Și, dacă nu cedează la tratament din prima și întreabă de Simona Halep, îi va da și vreo două bârne peste nas. Să nu mai stea cu el pe sus. * Frizerul lui Pogba, absolvent al unei școli de corecție din Chitila, a anunțat, între un tuns, ras și frezat inghinal, că fotbalistul cu creierul cât o nucă s-a transferat la Manchester United pentru 120 de milioane de euro, nou record mondial. Suma este exagerată, englezii au făcut o afacere proastă, mai ales că îl avuseseră în curte iar Alex Ferguson îi dăduse un Brexit în the popow. Sincer să fiu, cred că Sir Alex a avut dreptate, iar acest culegător de banane va fi un nou caz Anelka, marele jucător pe care-l cumpără toată lumea ca să aibă pe cine da afară. * Foștii tromboniști ai României primesc următoarele sume lunare de la prostul de stat român: 9247 de lei-Ion Iliescu (5331, indemnizație de măcelar + 3916, pensie de stat degeaba), 8283 de gorobeți-Traian Băsescu (57oo+2583), 8060 de pietricele-Emil Constantinescu  (5062+3000). Regele Mihai se alege, prin diverse tertipuri (chirii, membru al Academiei, pensie), cu aproximativ 22 000 de euro (pensia e de doar 1000 de lei, dar nici n-a muncit!). În plus, conform legii 406 din 2001, acarienii beneficiază și de alte drepturi (locuință de protocol, mașină, pază etc). Ne costă cam mult borfașii ăștia care se plimbă liberi printre noi. Singurul lor drept incontestabil ar fi să primească zilnic câte-o pereche de palme de la fiecare cetățean român pe care l-a disprețuit și l-a batjocorit, spoliindu-l nu numai de bunuri ci și de ultima brumă de demnitate. La muncă, derbedeilor, nu la întins mâna! *  Deși în Turcia situația e nașpa, iar all-inclusiv poate însemna și  să faci plajă alături de o doamnă care posedă o coasă în loc de vâslă, turiștii români, care-și cumpăraseră pachete de vacanță, nu renunță la distracție, deși ar avea varianta, e drept, la fel de riscantă, a unui sejur de neuitat pe litoralul românesc. Concluzia se impune de la sine: românii ori sunt cea mai curajoși oameni de pe pământ, ori sunt duși cu pluta * A înnebunit lumea! Știm, nu e o noutate, dar, pe zi ce trece, devine o certitudine. De când spațiul virtual a înlocuit realitatea, fenomenul de alienare colectivă avansează cu viteza luminii. Ultimul furaj pentru dilimăneală e jocul Pokemon Go, creat de niște japonezi, care se pricep să exploateze la maxim infinitele zăcăminte de prostie ale umanității. Măi, copii ai durerii, treziți-vă, așa ceva nu există, pokemonii e niște invenții, ca și promisiunile electorale. * Jocurile foamei, pe care nostalgicii  le numesc meciurile de fotbal din Liga I, au început cu doar 13 echipe, până când Rapidul va fi deshumat sau incinerat! Mai jos de atât nu se poate. Sau se poate?  * Știți de ce s-a supărat Elena Ceaușescu pe nerecunoscătorul Ion Iliescu, pe care-l proteja aproape ca pe un fiu? Pentru că în turneul asiatic din 1971 și-a permis să-i spună viitoarei savante de renume comunal că ”nu poți să ai încredere în cei care au studiat la Londra, centrul mondial al capitalismului” (așa cum îl definise Marx), făcând trimitere la Valentin Ceaușescu. E adevărat, el studiase la Moscova, unde se îmbătase ca porcul cu lichior de trandafiri. De la mahmureala aia ni se trag nouă toate necazurile, fiindcă, așa cum s-a dovedit, românii, toleranți cu iubitorii de zeamă de varză, au avut mai multă încredere în aceia care au studiat la Moscova arta de a minți poporul cu televizorul. * În altă ordine de idei, copiii lui Ceaușescu n-au făcut rău nimănui, în ciuda legendelor urbane manipulatorii, ba, analizând cu acuratețe detaliile vieții lor, au fost niște modele (îndeosebi Valentin și Zoe). Iar prostiile care s-au spus despre Nicu Ceaușescu au fost infirmate în proporție de 99%. Dar istoria (proastă) o scriu învingătorii * Nici MR Ungureanu n-a demisionat de la SIE, nici Livia Stanciu n-a fost aleasă președinte la Curtea Constituțională, nici Măria Sa Ciubăr-Vodă n-a plecat în vacanța dintre concedii. Ce naiba se întâmplă cu președintele? O fi bolnav? * Ascultându-l pe Remus Cernea, nu putem să nu-i dăm dreptate atunci când afirmă că ”politica este pentru oricine în această țară...” *  Elena Udrea e convinsă că femeia de serviciu care fură hârtia igienică, ar șterpeli milioane de euro dacă ar ajunge ministru. Asta să însemne că dacă o blondă, învățată să ia în piept greutățile vieții, îl duce la ștangă pe șeful piraților, mai devreme sau mai târziu, îi va remorca și pe ceilalți membri ai echipajului?! * Un butoi de rahat, moștenitor al unui imperiu de chimicale la PET, care otrăvește lumea încet, dar sigur, o jignește, ca ultimul boschetar , pe o femeie. N-are nicio importanță că femeia a fost amanta oficială a unui cunoscut personaj de cazinou, nici că prostul ăsta n-a luat bacul, la care s-a prezentat cu elicopterul. Femeia este chipul Maicii Domnului. Trebuie respectată și iubită. Des. * Ultima oră. Doi bandiți au intrat în Palatul Parlamentului. După ce au prezentat scuze pentru întârziere s-au așezat la locurile lor. În prezidiu.



CONTELE DE MONTE-CRISTO
23 iulie 2016

joi, 21 iulie 2016

Așa cum au prezis atlanții

E greu să nu fii clovn în carnavalul lumii
să fii mai trist decât tristețea ta
te calcă în copite caii lunii
și-ți cântă în aortă-o cucuvea

Și împotriva oricăror precepte
tot viscolești prin nopțile polare
și toate teoriile inepte
te-ascund în tine ca-ntr-o închisoare

Vin sculptorii de umbre să-ți îndrepte
granitul colțuros de policandru
furtunile mai pot să te aștepte
până se îneacă ultimul scafandru

Ți-ai scrie pe o frunză alungată
povestea vieții tale, retrăită,
dar te-ai topit în drama blestemată
în care ai jucat desculț pe plită

Cu ochii închiși de teama înserării
te-ai pus pe masă ca să îi hrănești
pe toți copiii disperării
dispuși la cine omenești

Și au tăiat din tine câte-o parte
înfometații încuiați în ger
să poată merge mai departe
pe-un drum ce-a coborât din cer

Tu n-ai mâncat, dar ai făcut exces
de lacrimi infiltrate prin perete
păianjenii satanici țes
statuia ta care-a crăpat de sete

Și vine-o zi, a ta, îți spun atlanții
în care trenul personal
a încărcat tristețea de la alții
și i-a lăsat pe ei la carnaval

Nu ai motive să îți pui o mască
și să te-ascunzi în cel mai tragic colț
prăpastia până-n plămâni se cască
dar ai păstrat în ochi un ultim glonț

să-l tragi prin falsitatea sărbătorii
când ești de timpul tău tot mai departe
mai bine ți-ai chema cocorii
ce taie orizontul dinspre moarte

că-n sălile de bal, printre epave
stropite cu parfumuri ultrafine
miroase timpul a cadavre
și unul te va îmbrăca pe tine

Și n-ai de unde știi la miezul nopții
dacă ți-a luat măsura potrivită
când ura-și va înfige colții
în trupul tău de ebonită

Tu n-ai s-aluneci printre umbre
ca o statuie de bazalt
ci ca un viscol smuls din tundre
vei trece-n timpul celălalt

Și-ți vei păstra tristețile neșterse
tu ești supremul tău cadou
și-n toate viețile submerse
te vei ascunde în ecou

Aceea-i ziua ce-au prezis-o atlanții,
când fugi de tine-n cel din urmă hal
tristețea ta n-or s-o-nțeleagă alții
ce-au coborât din trenul personal


20 iulie 2016

miercuri, 20 iulie 2016

Dezastre

Din dezastru în dezastru
îmi moare îngerul albastru
se stinge pasărea măiastră
eu... dezastru, tu... dezastră

Din lumină-n întuneric,
se stinge-n ochi golul homeric,
îngheață sângele de ger,
tu... stingheră, eu... stingher

Din magie-n dezertare,
se stinge sufletu-n uitare,
și n-o să ne mai fie bine,
nici eu prin tine, nici tu prin mine

Din eroare-n timp amar,
se stinge gându-n avatar,
dorul de viscol e tot mai aspru,
tu-o dezastră, eu-un dezastru



20 iulie 2016

Ne face Dumnezeu cu mâna

Atenție, copii, la baionete,
să nu vă taie zilele de rai,
trec disperate orele concrete,
înveșmântate în regrete,
și tu, în suflet, nu mai vrei să-mi stai

Se sting miracolele-n stârvul lunii
tăindu-și partea lor de nevăzut,
se-ntreabă câteodată unii:
pe unde-au dispărut nebunii
cu toate visele de lut?

Nu mai răspunde nimeni la semnal,
cărările eterice sunt aspre,
ninge cu morți în sălile de bal,
uitarea e un fapt banal,
firescul se clonează în dezastre

E-o pervertire-a vieții indecente,
ne tot reclamă spaimele un zbor,
ca-n toate viețile recente,
să nu mai fie boli stridente
și tentative de omor

Această lume-i maxima eroare,
proiectul ei a fost altfel croit,
dar dezertările îngrozitoare
i-au șters amprenta viitoare
și-n drame nesfârșite ne-a zidit

Mai trageți clopotele ceții,
iar nopții mai strunjiți-i dinții,
e prea adâncă rana vieții,
lăsați ca-n roua dimineții
să-și spele fețele părinții

Atenție, copii, se-aprinde luna!
deschideți ochii! cât îi mai aveți,
vă strig cu dor ca-ntotdeauna,
ne face Dumnezeu cu mâna;
deschideți ochii! să-l vedeți...


20 iulie 2016

Atenție la barbari!

La ceasul acesta mi se pare mie
că n-au mai căzut meteoriți,
prin apusul sângeriu întârzie
cetele de hopliți

Vin șterșii pe mare, și marea-i îngustă,
niciun semn nu se vede pe cer,
vine neguțătorul de moarte 
cu-n play-list efemer

Vor muri pentru patrie în strâmtoare,
de câte ori e nevoie, doar unii
Cei care benchetuiesc acasă
îi vor huli: -Nebunii!...

Și nu-i vor vedea niciodată
întinși pe-o bucată târzie de stea
Ei nu sunt de aici, dintre neoameni,
și-n lumea lor, neștiuți, vor pleca

Vor renaște fantomatic în gând
și vor întoarce caii solari
Lașii, îmbarcați pe comete,
vor striga: -Atenție la barbari!


19 iulie 2016

Să plângi când nu te vede nimeni

De dragul țării mele am uitat să râd
granitul și-a crescut valorile din sânge
mi-am omorât tăcerile pe rând
pentru poporul ce de milă-și plânge

În jurul meu e-o forfotă cumplită
meteoriții cad pe caldarâm
dar pentru țara mea iubită
pot și muri, oriunde și oricum

E mult prea bine sugrumat de dor
să dai orchestrelor tainul
și-n fiecare ultim zbor
să iei în brațe ce-a furat Kremlinul 

Și tot ce alții au risipit pe rug
să strângi în tine la un loc
să rupi blestemele de jug
să ari cu plugul prin complot

E singura menire importantă
e jertfa anilor cei tineri
iar pentru viața ta restantă
să plângi când nu te vede nimeni

Și chiar dacă te doare uneori
securea timpului ce-atârnă greu
un înger te va învăța să zbori
și-ți va zâmbi, o clipă, Dumnezeu


19 iulie 2016

luni, 18 iulie 2016

Va ninge doar în viața viitoare

Iubita mea, pe Terra este cald,
se-ntind tristețile înrobitoare,
pe rugul verii fluturi ard,
va ninge doar în viața viitoare

În care am să vin când or să fie
motive de derută pe pământ,
ca nesfârșirea ta pustie
s-o spulbere căderea în cuvânt

E mult prea multă spaimă împrejur,
iar sufletul e-un biet recrut,
de voi putea tot Cosmosul ți-l fur
ca să-l întreb de ce-a tăcut

Dar ce păcat că nu vei auzi!
povestea mea funebră nu vei ști-o,
că de-un mileniu întârzii
și n-ai s-apuci să-mi spui măcar adio

Chiar dacă lacrimile-mi ard
și se îneacă-n semne de întrebare,
din inimă, pe bulevard,
va ninge doar în viața viitoare


17 iulie 2016

duminică, 17 iulie 2016

Am fost altcineva

Ce de loc e Doamne-n casa Ta!
când murim chiar nouă ni se pare
că am fost pe lume-altcineva
care-a locuit în fiecare

Azi paharul sorții s-a umplut
cu-așteptări strunjite în aortă
ce-ar mai fi prin mine de făcut? 
sufletul mi-e singura escortă

Demonii mă trag în ei pe nas
și mă zbat sluțindu-le cărarea
mult a fost, puțin a mai rămas
să-ți ascult în inimă chemarea

Parcă nu mai locuiesc de-un veac aici
umbra mea se-ascunde în ecou
gândul mă izbește cu un bici
și mă strâng în palme ca un ou

Mă rostogolesc printre crevase
poate o să cad din timpul meu
stalagmitele se-nșurubează-n oase
și mi-e dor cumplit de Dumnezeu

Nu mi-e teamă să străbat trasee
îngropate-ntr-un destin bizar
undeva m-așteaptă o femeie
cu-n pahar de înlunări amar

O să mi-l întindă-ntr-un târziu
răstignită-n propria-i mirare
ar fi bine să mă prindă viu
în această viață întâmplătoare

Poate o să fie în deșert o oază
și de deznădejde o să ne iubim
când se va înfige în surâs o rază
vom uita desigur și să mai murim

Și ne ducem sigur într-un cer cumva
așteptând aceeași ninsă îmbrățișare;
chiar de-am fost o clipă altcineva
care-a locuit în fiecare


16 iulie 2016




sâmbătă, 16 iulie 2016

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (29)

O nerușinată: Simona Halep * Pegra țigănească * Homo sovieticus * Pușcăriada * Evra și cei 24 de frați * Larry, mai tare ca Mata Hari * Sfatul medicului  * Cristian Boureanu a luat-o iar în mufă. * Predica de pe muntele de brânză * Rahat turcesc



Așa cum era de așteptat, Simona Halep a anunțat că nu va participa la Olimpiadă, de teama virusului Zika. În realitate, pe domnișoara o doare-n paișpe de România. Nu e decât o nerușinată avidă după bani. Nu vă întristați fiindcă, la halul în care joacă, n-ar fi avut nicio șansă la vreo medalie. Cel mai tare deranjează ipocrizia duduii care a devenit un antimodel pentru generația ei. Să sperăm că individualismul acestei bidinele cu rachetă de tenis în loc de coadă nu va converti pe nimeni, deși există o fascinație a răului...Păi poate fi comparată distinsa mulgătoare de CAP, cu atitudine de tractoristă fruntașă, cu magica Nadia Comăneci, care acum 40 de ani (pe 18 iulie 1976) lua primul 10 din istoria gimnasticii? Iorga spunea că boala societății românești este lipsa caracterelor. De unde o fi cunoscut-o marele savant pe Simona Halep, singura aromâncă din ultimii o sută de ani care în loc de inimă are un portofel?! * Pegra țigănească continuă să păteze obrazul țării prin Europa. Marea majoritate a acestor migratori multiseculari, se ocupă cu cerșitul, furatul, prostituția și datul în cap (nu în sensul bagatelizat de Tudy, viceprimarul fantomă). Peste tot pretind că sunt români, mai puțin în România, unde rangul de țigan îți conferă mai multe drepturi, iar obligațiile lipsesc aproape cu desăvârșire. Unii dintre ei sunt oameni cinstiți, au ocupații onorabile, dar ce ne facem cu borfașii? Ce ne facem cu odioșii stăpâni de sclavi de la Berevoiești, care îi țineau pe niște copii, țigani și ei, în lanțuri, îi băteau ca pe coasă, numai în gură, iar când aveau chef de activități ludice, le smulgeau părul din cap cu patentul?!!!  Există pedeapsă îndeajuns de drastică pentru a răsplăti aceste bestii? Mereu mă întreb - și nu-mi răspunde nimeni - cine are interesul să țină în întuneric etnia țigănească care, educată, ne-ar face să ne simțim mai liniștiți. Ce-au făcut liderii lor cu fondurile europene fără număr, cu destinație specială, de nu se schimbă nimic în comportamentul acestor barbari? Le-au furat (întrebam și eu așa ca să mă aflu în treabă)? De ce nu apreciază țiganii școala, unde merg numai ca să-și bată colegii sau, dacă sunt mai figuranți, profesorii? De ce termină gimnaziul și, mai ales, liceul atât de puțini țigani? Poate aici, în lipsa de apetență pentru educație, poate fi găsit și răspunsul la închistarea în obiceiuri barbare a celei mai mari părți dintre ei. Cum poate fi stăvilită această maree neagră, vorba unui clasic al pamfletului românesc, care a oripilat Europa, asumându-și calitatea de români atunci când săvârșesc fapte reprobabile și pe cea de țigan când ies în evidență? Pot fi opriți acești indivizi care, de cele mai multe ori, provoacă teamă, suferință și dezgust? Se poate, dar nu în această societate bolnavă care tolerează abuzul, hoția și prostia. Singura soluție este recursul la educație. La educație cu orice preț, pentru că prețul ignoranței este imens. Toleranța excesivă s-a dovedit o cale falimentară în evoluția acestei etnii. Se înregistrează un regres surprinzător. E absolut necesară luminarea acestor oameni care se raportează la un cod de valori eronat. Departe de mine ideea de a globaliza, de a-i pune pe toți în aceeași oală de noapte, de a fi intolerant, dar nu ne putem preface că e în regulă ceea ce se întâmplă, iar cazul Berevoiești nu e decât  picătura care a umplut paharul cu cucută. Există țigani cu un comportament ireproșabil, mult mai demni de respect decât unii dintre români.(E vorba despre acei români care se ocupă cu nobila meserie de borfaș, de la politicienii-scursuri și până la vagabonzii de la colțul străzii). Lăutarii-artiști, marii sportivi, oamenii de știință, meșterii din cele mai diverse domenii de activitate și mulți, mulți alții, sunt dovada concludentă că la această etnie nu e vorba neapărat de o genă a răului ci de lipsa educației. Din păcate, raportul între cei needucați, pentru care încălcarea normelor e înscrisă în legea firii și cei care le fac cinste e catastrofal. Cei buni sunt mai degrabă excepția. Bașca faptul că mai sunt unii, ca Ion Iliescu, pe care nu știi în care categorie să-i incluzi...* Că tot veni vorba de celebrul bolșevic...Ion Iliescu, groparul României, s-a născut la 3 martie 1930, fiind o combinație mortală de mamă cu origini țigănești și tată comunist. A fost crescut o vreme de bunicii din Oltenița, în cartierul lăutarilor, unde a învățat, după urechea aia bleagă, cum se aburește alde gură-cască, cum poți să-i operezi la portofel cu zâmbetul pe buze. A doua mamă, Marioara, a dispărut și ea vreo doi ani din peisaj, în timp ce ta-su, Alexandru Iliescu, era la studii aprofundate, prin diferite instituții educative, cărora li se spunea popular pușcării, unde era coleg de seminarii și cu Nicolae Ceaușescu. Ionel îl vizita pe ăl bătrân prin bunăvoința Elenei Ceaușescu și a surorii acesteia, care-l culcau în aceeași cameră cu ele. Nu știm dacă îl legănau sau dacă-i dădeau țâță, dar îi cumpărau dulciuri și îl lăsau să le vadă furoul. Când aveau. Când n-aveau, micuțul își imagina cum ar fi fost să aibă, ceea ce n-o deranja deloc pe Lenuța Petrescu, care îl îndrăgise pe micuțul prostănac. De fapt, Elena era foarte apropiată familiei întrucât măcelarul Eftimie Iliescu, fratele tatălui puradelului, o ajutase să ajungă regina unui bal muncitoresc, în anul 1939, prin cumpărarea de cărți poștale. Aceste amănunte nu l-au împiedicat pe viitorul revoluționar s-o ciuruiască, în 1989, deși se jucaseră de-a mama și fiul, ca Irina Loghin cu Fuego, ba dormiseră și în același pat. După ce s-a îmbârligat cu Nina Bercovici, o poloneză cu origini evreiești, ca și bunicul patern, a studiat la Moscova unde a fost coleg și cu Ling (ce nume predestinat!) Peng, viitorul premier al Chinei din perioada 1988- 1998. Modelul homo-sovieticus a fost fundamental în formarea acestui borfaș cu fața umană, lucru asumat în celebrul articol ”Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică”, publicat în ”Scânteia” și-n care se lupta din greu inclusiv cu celebri canibali americani, mari amatori de mușchi țigănesc. După ce se întoarce în țară devine șef pentru toată viața. Iliescu n-a dat cu sapa măcar o singură zi de când umbrește pământul degeaba. Era omul cu mapa. Lucrător cu gura, a nenorocit pentru 50 de ani o națiune, a întors cu susul în jos tabla de valori a acestui popor. Și toate astea pentru că vroia să fie șef. N-a știut niciodată să fie altceva. Nu s-a dat la o parte de la nicio faptă odioasă pentru a-și atinge scopul. A manipulat, a ucis (la revoluție și mineriade) și nu are nici cea mai mică mustrare de conștiință. Asasinul perfect. Iliescu a fost un Stalin deghizat în om de bine, iar răul pe care l-a făcut unei Românii aflate în sevraj, e ireparabil.Clasa de tâlhari, care jefuiește și umilește astăzi țara, a ieșit din jobenul acestui rânjit. Homo sovieticus nu este de fapt un om, ci o bestie cu chip de om. A disprețuit dintotdeauna valorile naționale. În 1959 a aprobat exmatricularea unui student transilvănean care sărbătorise Unirea! Deși Gheorghe Gheorghiu-Dej îl detesta, pentru că ta-su îl sprijinise (fără succes) pe Lucrețiu Pătrășcanu să ajungă liderul comuniștilor din lagărul de la Tg. Jiu, Ceaușescu l-a protejat și l-a promovat permanent. Ba, ca o ironie istorică, l-a desemnat să compună și să trieze mesajele de condoleanțe cu ocazia morții lui Dej! Iliescu este primul comunist promovat de Ceaușescu, la 1 aprilie 1965, ca Șef al Secției Propagandă și Agitație a CC al PCR înlocuindu-l pe Leonte Răutu, ajuns secretar al aceluiași organism! Așa-i că viața e o mare curvă? Dar nu atât de mare ca Iliescu. Dej îl avertizase pe Ceaușescu că ”este lipsit de caracter, ca taică-su”, dar dictatorul a avut încredere în Elena, care-l considera aproape fiul ei, încă din tinerețea-i revoluționară. Singurul lucru bun cu acest individ dubios al istoriei contemporane este că nu s-a reprodus direct. Marea nenorocire este că s-a reprodus prin clonare. Dincolo de zâmbetul lui de motan sovietic prins la oala cu smântână , Iliescu rămâne cel mai odios personaj al vremurilor noastre, care nu s-a abătut de la nicio fărădelege pentru a-și atinge scopurile sale meschine. Nu e decât un gunoi pe care până și măturii istoriei îi e silă să-l arunce la canal, în mausoleul șobolanilor roșii. * Specialiștii în bălării susțin că dușmanul numărul 1 al acestora ar fi cânepa. Ierbicidul e apă de ploaie (O fi existând și o Hexipharma a ierbicidelor?). Nu știu cum face, le intră pe nară sau în vene, dar n-au nicio șansă de supraviețuire. Unul dintre cei mai mari dușmani ai buruienilor este fostul ministru al agriculturii și, totodată, mult mai important, socrul Simonei Amânar, Valeriu Tabără, care dădăcește cânepa de când iese din sămânță și până când este trasă în fire. Resturile sunt transformate într-o pulbere fină și înlocuiește prin liceele patriei programul umanitar-golănesc ”Unicornul și laptele”. * Noua catastrofă de la Educație susține că nici cei care au tradus din chineză și din sanscrită nu cunoșteau limbile respective dar au făcut treabă bună. Așa este, numai că traducerile nu semănau deloc cu originalele. D-aia chinezii folosesc bețișoarele iar dl. Dumitru  se zgârie cu furculisionul. Ce mănâncă, e treaba lui, în orice caz nu îmbalotează orez, pentru că politrucii au alte gusturi. Afinate, rafinate, dublu-rafinate... * Telefoanele inteligente au ajuns să ne fure viața, am început să semănăm cu câinele din reflexul Pavlov, au concluzionat specialiștii care n-aveau nicio treabă și se chiombau pe tabletă. Teoria este falsă pentru că niciun obiect, oricât ar părea de deștept, nu poate subjuga omul, dacă acesta nu vrea. Bine, nu toți indivizii care râgâie, se scălămbăie sau își bagă degetele în nas sunt oameni, chiar dacă posedă obiecte cu IQ ridicat. În schimb telefonul meu are un ghinion teribil: sunt mult mai inteligent decât el, în ciuda faptului că are disc și e mai trecut prin viață decât Neagu Djuvara. * De ce își vinde România resursele și se duce cu viteza sunetului pe toboganul istoriei? Pentru că a fost condusă de trădători. Ar cam fi timpul să îndreptăm lucrurile. Ce părere ai popor român, te deranjează subiectul? * Un matador spaniol a fost ucis de un taur însângerat. De ce-or fi spaniolii atât de cruzi încât ucid pentru distracție? Dacă le era foame îi înțelegeam, dar așa n-au nicio justificare. Nu le ajunge cât se distrează pe seama românilor pe care-i muncesc ca la ei, dar îi plătesc un pic mai bine ca la noi? * Primarii condamnați își pierd mandatele, dar parlamentarii aflați în aceeași situațiune comit legi în continuare. Și vă mai întrebați de ce ne ducem de râpă, de ce sunt legile strâmbe! D-aia sunt, pentru că dormiți în bocanci, nu ieșiți în stradă să-i întrebați de (ne)sănătate pe acești impostori. * Populația României scade zilnic cu 247 de persoane. În mod paradoxal putregaiurile politice se înmulțesc. * Evra, fundașul stânga al Franței provine dintr-o familie cu 25 de copii, dintre care 23 sunt în viață. Tatăl său, originar din Guineea, s-a străduit, nu glumă, beneficiind de larga deschidere a celor trei soții. Născut în Senegal, a preferat să joace pentru Franța ceea ce i-a atras simpatia poporului african care i-a adresat nenumărate urări călduroase. Dar nu i-a păsat prea tare și, la 35 de ani, este încă titular la naționala cocoșului portugalic care a dat jucătorul turneului, pe Griesman, fotbalistul madrilean alungat din Franța, unde n-a jucat niciun minut la vreo echipă de club, nefiind considerat suficient de talentat. Ciudată mai e lumea fotbalului! De exemplu, la naționala României vin periodic niște băieți care nu joacă ceea ce se numește fotbal, dar pe care nu-i alungă nimeni. Adică ne trag în piept. Acum, că a sosit neamțul Daum, renumit pentru metodele lui revoluționare, ne vor trage și pe nas. * Întâlnirea NATO (la care România a semnat tratatul de aderare în 2004, pe finalul celui de-al treilea  mandat al lui Iliescu) a consfințit un adevăr de necontestat: România nu contează în jocurile strategice, dacă deranjează interesele Rusiei. Fiindcă s-a supărat Putin pentru instalarea scutului antilubenițe de la Deveselu, au lăsat-o și aliații mai moale cu flancul ăsta. Ba-i trimit și pe americani acasă, fiind înlocuiți cu români și bulgari de-ai noștri, din popor, obișnuiți să vândă orice nu le aparține, inclusiv componente din scutul antiprostie. Cât despre pornirile războinice ale lui Iohannis, care se visa căpitanul piraților din Marea Neagră, le-au retezat din fașă. Așa că președintele s-a dus la Tratatul de la Varșovia(mă rog, summitul NATO) Klaus și s-a întors Werner. Cât despre aplaudacii care apreciază că degustarea de gogoși geostrategice a fost un succes, vorbesc ca să nu tacă. Măi băieți, spălați-vă jumările de sub ochi, scoateți degetele din organul gândirii și apucați-vă de o meserie cinstită. Bateți țăruși cu creierul mare, că mapamondul lumii nu se învârte după cum vreți voi ci după interesele Marelui Licurici. Pe care-l doare la bască de toată lumea dacă are petrol suficient. Și ca să știți și voi, că văd că nu prea vă duce capul, singura dată când România a contat în politica externă a fost pe vremea lui Ceaușescu. Nu mai insist, subiectul vă depășește. * În timp ce președintele făcea politică planetară, funcționarii din primării au intrat în grevă generală (pe 12 iulie)...* Înalții ierarhi bisericești, Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, și Teodosie Snagoveanu, arhiepiscopul Tomisului, au luat-o la picior spre DNA pentru o exorcizare. Nu se știe cine a scos dracii din cine, cert este că au fost chemați pe acolo împinși de unele păcate ale ilustrului scriitor de bastonașe, Gheorghe Becali (fost Gigi). E de-a dreptul revoltător cum procurorii amușinează urmele acestui titan al literaturii orale pe care-l paște zilnic Premiul Nobel pentru Impostură. Mai este cineva în țărișoara asta care se îndoiește că Becali n-ar ști să scrie? Această prigoană împotriva scriitorilor de capodopere ar trebui să înceteze. Niciodată nu s-a mai întâmplat așa ceva! Ce, îl urmărea caraula pe Sadoveanu să vadă ce legătură are el cu neamul Șoimăreștilor (de altfel, fie vorba între noi, destul de recalcitrant și gagicar), sau cu mult mai celebri frați din clanul Jderilor, locotenenți de-ai lui Fane Barosanu? Nici vorbă, realitatea cruntă e că marii noștri scriitori de penitenciar traversează o perioadă nefastă, mai cumplită decât zodia cancerului. Mai bine s-ar lăsa de nobila meserie a caligrafiei și s-ar apuca de o meserie cinstită, cum ar fi, de exemplu, schimbul de terenuri cu M.Ap.N. * Tudy și-a dat demisia din funcția de viceprimar general, la numai două zile după ce a fost ales ca să avem de cine râde. Cine va mai lua la mână problemele bucureștenilor? A fost un act politic atât de scurt că n-a avut timp nici măcar să se gândească la Oana Zăvoranu. * Virusul Zika a ajuns și la noi. A venit cu avionul, normal, că doar nu era să meargă pe jos, ca toți țăranii. S-a ascuns sub sutienul unei tipe de 27 de ani, care venea din Martinica, și a întrebat la vamă de Simonica. Să te ții de acum interviuri, că-i place publicitatea ceva de speriat. Virusului, nu domnișoarei Halep. Nu intrați în panică și ascultați sfatul medicului: dați-i cu țuică! O să intre în comă alcoolică și o să moară într-o salvare, trimis de la un spital de nebuni la altul. Vai de capul lui, nu știe unde a ajuns. De aici fug încotro văd cu ochii și oamenii, măi, dragă virusule, că tovarășii tăi din politică, stafilococii, sunt mai periculoși decât tine. Tu nu te uiți la știri? * În România a fost legalizată căsătoria între persoane de același sex, așa că PMP și UNPR și-au oficializat relația imorală. Să nu fim răi și să le urăm casă de piatră, că știți cum se spune, până la urmă tot curvele au noroc.Chiar dacă aici e vorba de o formă rară de dragoste canibalică: PMP a înghițit un rahat.* David Cameron a fredonat un cântecel vesel (”Prințișorul meu”) și i-a lăsat locul în fruntea guvernului britanic Theresei May, care, spre deosebire de G.V. Firea, nu procreează. Fie nu-i place procesul tehnologic, care, între noi fie vorba, e destul de plăcut, fie îi lipsește vreun șurubel. Ca să nu se plictisească, David i l-a lăsat și pe motanul Larry, care are un ”instinct de prădător” ceva de speriat, lucru dovedit în cei cinci ani de când s-a instalat în Downing Street 10. La câte i-au auzit urechile nici nu cred că ar risca cineva să-l lase de capul lui, pe mâna tabloidelor. E posibil ca Larry, care e mai tare decât Mata Hari, să fie adevăratul artizan al ieșirii Regatului Unit în decorul istoriei. Știți cum se spune: toarce, toarce și le face. Asta înseamnă că nu e Brexit pentru toată lumea. Nici măcar pentru nenea Eddie Hall, care a intrat pe brânci în Cartea Recordurilor ridicând 500 de kg., cu 30 mai puține decât dacă ar fi trecut-o pragul dintre aroganță și prostie pe Alina Mungiu-Pippidi. * Deținuții din saloanele de relaxare de la Arad, Galați și Iași au protestat împotriva condițiilor de detenție inumane. Ei susțin că mâncarea e nașpa, căpușele și păduchii se simt ca acasă, iar asistența medicală e praf. Dacă ar mai fi puși să plătească și facturi ar trăi aproape la fel de rău ca oamenii liberi. Pentru supraaglomerarea infractorilor ar fi disponibilă soluția transferării lor în Suedia, unde penitenciarele se închid din lipsă de mușterii. Acolo ar putea să fure, să violeze, să ucidă, fără teama că n-au condiții civilizate de detenție * Încă o performanță macabră a sistemului de (ne)sănătate: o pacientă a murit la 7 zile după ce i s-a făcut o transfuzie cu o altă grupă de sânge. În același spital de arși pe creier, un bolnav agoniza în timp ce viermii îi curățau rănile. Larvele de muște, nu viermii care-și zic medici. * În sfârșit, România a ajuns pe locul I în Europa. La salarii mici. Peste 65% din cei 4,7 milioane angajați au salarii sub 2000 de lei net pe lună, adică sub salariul mediu care este de 2063 de lei. 27% depășesc acest prag și doar 7% câștigă peste 4000 de lei. Prăpastia sărăciei se adâncește, guvernul tehnocrat își face datoria. *  După 14 zile de muncă asiduă, Gabriela, fina lui G.Becali, a intrat în concediu. Dacă rămâne însărcinată (se mai întâmplă în concediu, depinde cu cine-l faci), ne-am scos cel puțin 24 de luni. Gabrielo, nu te lăsa manipulată de efemerul primar Tudy, dă-i bice, situația demografică e nașpa! * Au luat Bacul 66,7% dintre călătorii prin liceu. Restul au luat trenul vieții în care se suiseră deja aceia care nu s-au mai obosit să se prezinte la examenul de (i)maturitate. * 57% dintre români dau colțul din cauza bolilor cardiovasculare. Restul, tot de scârba politicienilor. De altminteri, în România nu se trăiește, ci se moare lent. * Așa că e de înțeles mărturisirea vicepremierului Costin P(b)orc: ”la Palatul Victoria am intrat cu jumătate de inimă”. Aia lipsă. * Dar nici Liviu Dragnea nu se lasă: ”ținta mea este poporul român”. Până la pomenirea de 7 ani, ca să respectăm adevărul și Codul Penal. * În aceste condiții e imposibil să-i dăm like României după cum ne-a îndemnat deșteptul solemn Vasile Dâncu. * Într-o predică creștinească, omul de largă respirație internațională, stâlp al culturii românești contemporane, geniul tutelar al bișniței cu terenuri, arhanghelul luminii în luptă cu balaurul întunericlui din cutia ucrainiană proprietate personală, indefinibilul Gheorghe Becali, fost Gigi, continuă lupta fără prihană cu demonii pe care i-ar scuipa non-stop, cu condiția să-i întoarcă și celălalt obraz.Ultimul demon căzut în bătaia jintiței sale e unul Remus Cernea, care, spre rușinea lui, nici măcar nu-i homosexual, deși o arde aiurea prin Parlament luându-le apărarea. O, dacă ar știi războinicul luminii de la capătul strungii că acel derbedeu nu-i nici măcar delfin, dar se dă în bărci cu ei, cred că ar mai scrie o carte monumentală. Cu minima condiție ca DNA-ul să-i întoarcă foaia. Oricum, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului; dacă nu ar fi reapărut Tudy , domnul Cernea ar fi încasat cea mai răsunătoare labă din spațiul carpato-danubiano-erotic.* Recunosc, nu sunt în temă; laba pe care a luat-o C. Boureanu peste bot, de la un chelner, la mare, e tot aia de anul trecut sau e una nouă? Și dacă e nouă, e același chelner sau fac prin rotație? Totuși, o întrebare pentru distinșii chelneri: de ce i-o trag numai în mufă? E obligație profesională sau sunt obsedați sexual? * Un dezaxat islamist a intrat cu un camion în mulțimea care sărbătorea ziua Franței și a ucis 84 de oameni. Mulți erau copii. Cât va mai tolera lumea civilizată aceste nesfârșite acte de barbarie? Încotro ne îndreptăm, Doamne? * La 16 iulie 1054 a avut loc Marea Schismă. Mai interesează pe cineva subiectul? Papa Francisc, acest Messi al papilor, ce părere are? Ne mai unim sau o ardem în continuare ca băieții? * În Turcia, militarii au încercat să dea o lovitură de stat în noaptea de 15 spre 16 iulie. Rahat turcesc. Pe aeroportul din Istanbul a fost reperat și deputatul liberal Cezar Preda. Mai mult ca sigur e mâna lui. Uitați-vă ce căutătură fioroasă are! * Alina Gorghiu-Dej zice că nu știe de unde să-l apuce pe Victor Ponta. Perversă mai ești, fato! Ia-l de doctorat!



CONTELE DE MONTE-CRISTO
16 iulie 2016