joi, 29 iunie 2023

POEM DE DRAGOSTE

Aici, în tăcere, te aștept,

nu e nimic altceva ce aș putea face,

absența  doare așa de tare,

mă sfâșie emoția copleșitoare,

războaie-n suflet, niciun zvon de pace


Număr orele fără tine,

nu știu cât mai pot aștepta pe pământ,

mi se zbate în tâmple un nor,

pulberea mi se-mprăștie-n vânt,

și pe un rugul inimii-n flăcări

mă topesc de dor


Ai găsit fereastra prin care se poate pătrunde

în inima mea, pe sens interzis,

în ziua în care ai căzut din vis 

în brațele mele flămânde;

și, de atâta uimire,

de iubire

nu m-am putut ascunde


Mi-e dor de tine mai mult decât

o pot spune în cuvinte

Voi fi mereu aici, așteptându-te,

chiar de mi-ar lua-o sufletul înainte


De-aș fi știut unde ești

în toate viețile mele trecute și viitoare

m-aș fi amestecat cu visele tale până când

prin timpul meu ai fi trecut desculță 

ca o rază de soare


Brațele mele lacome-ți îmbrățișează umbra 

ca să mă simți aproape chiar și când ecoul dintre noi

se izbește de pietre, de copacii crescuți în noroi;

tu ești lumina aceea desenată pe coală,

ești aerul din camera goală!


Te iubesc mai mult decât te iubesc cuvintele mele

și mi-e dor de tine! 

Și când ești aici

în sufletul meu se-aprind licurici


Din clipa în care te-am văzut

travesând lumina fecundă,

am găsit motivul 

de-a te iubi până la sfârșitul timpului

și încă o secundă


Tu ai fost răspunsul la toate întrebările mele 

scrise pe pietre, pe cerul albastru, pe stele  


Mi-e dor de tine mai mult decât pot spune

și voi fi mereu la acea răscruce de vânturi

așteptând o minune 


De atâta dragoste sfâșietoare

munții inimii devin ruine,

dar îngerul îți va arăta cărarea 

ca să poți ajunge la mine


Drumul tău trece prin sângele meu

de când ai început să curgi ca un izvor de munte

dinspre tâmple în jos

prin timpul neasemuit de frumos


Pentru tine, acasă e în inima mea

pentru că tu ești tot ce mi-am dorit

de când am redevenit infinit...


29 iunie 2023

sâmbătă, 24 iunie 2023

ORAȘ PÂRJOLIT

 Oraș pârjolit de flăcările soarelui,

asfaltul se întinde sub picioare,

orbecăie cârtițele urbane

ieșite din vizuini de beton și de sare


Oraș pârjolit, oraș pârjolit,

flăcările iadului te-au copleșit,

betoanele miros a carne arsă

și nimănui nu-i pasă...


20-24 iunie 2023

marți, 20 iunie 2023

DEASUPRA SUFLETULUI MEU

 O, da, cum aș putea să-ți spun

c-au înflorit și teii și lumina!

Toți zeii au căzut din cer

și-ntreabă toți a cui e vina...


Desculți trec îngerii prin spini,

cărarea înainte-i tot mai grea,

și de atâtea semne de întrebare

s-a sinucis și tinerețea mea


Din când în când mai scriu câte-o poveste

pe zidul ultimelor cărți,

ce-a fost să fie nu mai este

degeaba se-ntorc fluturii din morți


Și n-am să dau raportul nimănui,

nici ție, niciun altui curcubeu,

voi levita printre furtuni

deasupra sufletului meu...


20 iunie 2023

DUREROASA ÎMBRĂȚIȘARE

Aș vrea o ultimă îmbrățișare 

să mă legăn ca o candelă-n vânt,

acea îmbrățișare care doare,

rază târzie de soare

rătăcind pe pământ


Uneori cuvintele dor, altădată mor

între traverse, printre pietre, pe șine;

mă lovește câteodată un dor,

un dor sfâșietor

ce se zbate între mine și tine


Aripile de ceară mă poartă printre nori

spre țărmuri necunoscute;

în jurul meu doar câmpuri cu flori

prin care trec desculți uneori

îngerii răniți pe redute


Undeva m-așteaptă îmbrățișarea dureroasă,

din visul meu coboară atunci o scară

pe care urci melodioasă 

și la fel de frumoasă

ca-n dimineața aceea amară


Și totuși nu mai e nimic de făcut,

aripile m-au dus prea aproape de soare,

sufletul a plâns și-a tăcut

și-a pierit și-acel tânăr recrut

strivit de propria îmbrățișare...


20 iunie 2023 




joi, 15 iunie 2023

ZORI DE ZI

Se aude mierla cum încântă

copacii verzi ce-o găzduiesc,

toți fluturii s-au pregătit de nuntă

și nu pot să le spun cât îi iubesc


În rouă diamantele se spală

până răsare soarele,

măcăleandrii îmbrăcați de gală

abia-și târâsc picioarele


Se aude câinele cum latră,

anunță dezrobiri de animale,

se-așază Dumnezeu pe-o piatră

și cad din Univers petale


”Sunt zori de zi!”, strigă cocoșii-n cor,

”...ieșiți din case, hai să ne trezim!

Hai să ieșim înaintea tuturor

cât încă se mai poate să iubim...”


13 iunie 2023


PROFESORI TRIȘTI MĂRȘĂLUIESC SPRE MÂINE

Profesori triști mărșăluiesc spre mâine

în căutarea drepturilor lor,

tot bat la poarta corbilor

pentru mucegăitul colț de pâine


Pe-acolo politrucii șușotesc

c-această tagmă pururi suferindă

vrea puntea demnității s-o întindă,

o punte pentru neamul românesc


Această lumea s-a-mpărțit în găști,

în triburi, în partide și în secte,

și toate doleanțele-s suspecte

pentru perfizii purtători de măști


Cine-s profesorii de vor dreptate?

De ce n-acceptă să mai fie sclavi?

De ce se-arată lumii tot mai bravi

și nu se dau din calea pegrei la o parte?


De ce vor să înfrunte ignoranța

când ignoranța-i literă de lege?

Ce-au cultivat aceea vor culege,

de ce au mai trezit din somn speranța?


Ei au uitat că i-au trecut prin școală

pe toți nerozii sufocați de vicii!

Și după atâta chin și sacrificii

tot pe nerozi i-nfruntă la răscoală 


Așa de strâmbă e societatea

că proștii îi conduc pe cei deștepți!

Stau cărturarii în furtună drepți

tot încercând să-nfrunte nedreptatea


Mărșăluiți soldați nefericiți ai lumii,

e dreptul vostru de a fi exemple,

doar viitorul poate să contemple 

cum i-ați cioplit o treaptă națiunii


E atât de tristă azi această țară

și nu se mai trezește din coșmar,

s-a tot umplut paharul cu amar,

dar, vai, nu se mai face primăvară!


Bobul de grâu nu mai devine pâine,

nici păsările călătoare nu mai vin,

de atâta nedreptate și de chin,

profesori triști mărșăluiesc spre mâine...



12 iunie 2023




miercuri, 7 iunie 2023

CORABIE LEGATĂ DE MARE

 Îmi pare rău, atâta pot să spun,

eu sunt, iubito, ultima întâmplare

ce-a înfruntat veacul nebun

și și-a legat corabia de mare 


Nu-i locul meu aici, printre ruine

în care nu mai locuiesc viteji,

și de atâta dor de tine

am să îngrop în trupul meu diezi


Spre clopotul din turn vor trage vulturi

în căutarea timpului pierdut,

dar vor dormi îngerii mei pe scuturi

că timpul nemilos i-a tot cernut


Acestea fiind spuse s-ar putea

să treacă prin retină vechi priveliști,

și-un os de pin fixând în gând o stea

să fie ultima dintre opreliști


Și-asemeni rătăcitului din vise,

ce își spunea-n războaie Odiseu,

voi arunca o mână de narcise

în calea sufletului meu


Să înflorească-n urmă pașii

asemeni aurorelor polare,

iubito, noi suntem ocnașii

ce și-au legat corabia de mare...


7 iunie 2023


TRECEREA PRINTRE LUMI

Mintea încă îmi funcționează,

încă pot distinge binele de rău,

răsăritul plânge în amiază

știe că n-am să mai fiu niciodată al tău


Nici nu știu al cui sunt, dacă sunt,

nu mai știu ce săgeată m-a nins,

viscolul năprasnic în mine s-a frânt,

ard ca un vreasc pe rugul nestins


Și se-ntreabă câteodată la știri

unde sunt, am pierit în neant?

De ce am rămas în acele iubiri

ce-au murit în ultimul act?


Nu răspunde ecoul, s-a pierdut 

căutând o cetate în care să stea,

doar un înger s-a jurat c-a văzut

cum târam printre lumi umbra mea...


7 iunie 2023

OMU-I FIARA CEA MAI SANGVINARĂ

 Pe această ordine de zi bizară,

ordine de zi scrisă de proști,

omu-i fiara cea mai sangvinară

care schimbă zilnic mii de măști


Își ucide zilele frumoase

neștiind de ce și pentru ce,

i se zbate sufletul în oase,

în oglindă pare-un șoarece


Rareori ridică-n vânt privirea,

rareori e candelă în vânt,

tot mai tristă pare omenirea

și mai rătăcită pe pământ


De când omul și-a ieșit din fire

parcă nu mai vrea să fie om,

nu mai caută în sine o ieșire,

s-a-ncuiat cu totul în atom


Pe cei demni îi ponegresc și-i scot

de pe ordinea de zi bizară,

se trăiește într-un imens complot

pe-o planetă zilnic mai amară


Înainte căile-s închise,

înapoi doar sânge și război,

numai lumânări în paraclise

și toți îngerii au fugit din noi...


7 iunie 2023

luni, 5 iunie 2023

EU NU SUNT, IUBITO, VREUN ZEU

Eu nu sunt, iubito, vreun zeu,

sunt cu mult mai mult de atât,

eu sunt pe pământ Dumnezeu,

condamnat să port spadă și scut


Războaie teribile port cu acei

ce calcă-n copite ce e românesc,

i-arunc în arenă, la lei,

și totuși am timp să iubesc


Și să-ți scriu când rănile dor,

ce mai e pe aici, printre nori;

n-a fost niciodată ușor

să-mi treacă prin suflet cocori


Noroc că nu știu să fiu laș,

nu-mi încui privirea cu-n lacăt,

calc ceru-n copite de cal nărăvaș

poate ajungem vreodată la capăt


Și-ai să vezi sub zale de fier

cicatricele timpului meu,

degeaba te uiți către cer,

eu nu sunt, iubito, vreun zeu...


5 iunie 2023

OPRIȚI RĂZBOIUL

În timp de pace triști copii

I-ngroapă pe părinții lor,

În munți de flori, sub cer senin,

Și știu unde se duc când le e dor


Când e război părinții își îngroapă

Copiii în pământul nesătul,

Și sapă-n rană până dau de apă;

Opriți această crimă, e destul!


E mult mai mult decât poate să ducă

Un om neviciat de prostituții,

Opriți războiul! Nu mai moară nimeni!

Ne-am săturat de false (r)evoluții


Să-ntoarcem lumea-n toate ale sale, 

Ce e firesc să se întâmple, fie!

Și să păstrăm cât încă se mai poate

Planeta răstignită cât mai vie...


5 iunie 2023

FEREASTRA NOPȚII S-A ÎNCHIS

N-am să revin acolo unde

am fost bătut cu fluturi de mătase,

un gol istoric mă pătrunde

și mi se zbate sufletul în oase


Fereastra nopții s-a închis cu zgomot,

pe urme nu-mi mai calcă niciun înger,

pe file de zăpadă încă sânger

și nu mai bate-n mine niciun clopot


Acestea fiind spuse mă supun

torturii de a tăcea pân la final,

și ninge-n toate sălile de bal

cu vechi baloane de săpun


Și mi se zbate sufletul în oase,

un gol istoric inima-mi pătrunde,

aud cum strigă fluturii în oase

și-un nufăr lăcrimează printre unde...


5 iunie 2023



PE CÂND IUBIREA NU ERA CORVOADĂ

Eu n-am uitat nimic din ce-am iubit,

ploua-nlăuntrul vieții mele

cu praf de chihlimbar și-n stele

ardeau doar flăcări albe de chibrit


Tu nu erai de aici din Univers,

din alte lumi veniseși pentr-o clipă,

zburai c-o singură aripă

și timpul nostru se-nvârtea invers


Și te-ai hrănit din timpul meu flămândă,

tot timpul tău l-am devorat flămând,

din doi răzleți redevenisem gând

în care lupi hulpavi stăteau la pândă


Eu n-am uitat cum au căzut luceferi

din trupurile noastre încă vii,

și dacă totuși n-o să întârzii,

vom trece pragul lunii încă teferi


Și vom fi iarăși oameni de zăpadă

vestind ninsorile fără sfârșit,

și n-am uitat cât ne-am iubit

pe când iubirea nu era corvoadă...


5 iunie 2023

 

AM FOST CA VOI, VOI NU AȚI FOST CA MINE

Și dacă mor acum o să îmi pară rău

că n-am trăit așa cum aș fi vrut,

că-n loc să cânt iubirea, am tăcut,

și-am fost fără să fiu de fapt, erou


Am fost ca voi, voi nu ați fost ca mine,

am tras cu arcu-n nori până s-a frânt,

cenușa mi s-a-mprăștiat în vânt

și-am reclădit cetățile-n ruine


Discursul de final l-am amânat

tot așteptând să înflorească grâul,

caii măiaștri i-am legat cu frâul

și n-am căzut vreodată în păcat


Încă-mi mai sar din suflet pe fereastră

fragilii îngeri îmbrăcați în fier,

pe câmp de luptă tristul cavaler

se zbate singur pentru țara voastră


De va pieri lovit de săbii ascuțite

desculț va trece printre mărăcini,

sub pașii lui vor crește rădăcini,

păduri de oameni bine definite


Și totuși n-am trăit cum aș fi vrut,

de voi pieri acum e prea devreme,

nedescâlcite-s multe teoreme

și nimeni nu va ști cine-i sub scut...


5 iunie 2023


joi, 1 iunie 2023

PE UNDE-O FI COPILĂRIA MEA...

Sufletul e un luminiș

în care îngerii se joacă de-a copilăria

și mă fac atât de fericit!


Toți ai noștri trăiesc,

satul e plin de viață,

păsările cântă

de la răsăritul până la apusul soarelui.


Bunica ne strigă la masă,

noi coborâm din suflet în casă

dintr-un vis atât de frumos!

Îngerii culeg firimiturile de pe jos

și se întremează

pentru jocurile de după-amiază


Sufletul e un pârâu de munte

prin care alerg desculț

să-mi regăsesc copilăria

fugită de acasă;

pe unde-o fi rătăcind,

pe ce planetă miraculoasă?


1 iunie 2023