UMBRA PLOPILOR

Când ai plecat pe-un drum nedefinit

de sub picioare mi-a fugit cărarea,

durea atât de tare dezertarea,

abisul se făcuse infinit

Dar ce aș fi putut să fac?

eram atât de singur pe pământ,

cenușa mi se-mprăștiase-n vânt!

De-aș fi putut în piatră să mă prefac

te-aș fi blestemat să-mi fii râu,

apa limpede din fântână,

și te-aș fi luat, pierduta mea, de mână

și te-aș fi risipit prin grâu...

O, macii aceia pe care-i vezi

curgând din ochii mei pe lângă calea ferată,

lasă-i acolo în loc de erată,

să-ți fie cărare, lumină, diezi!

Mie lasă-mi doar umbra plopilor

și ziua aceea de vară,

mi-ai fost băutură amară,

lumina de pe marginea gropilor

20 februarie 2023

TRĂSURILE DE FUM

De mai plutesc prin univers ninsori

și-n suflet se mai zbate câte-un înger

când vântul suflă praful din scrisori,

se poate de iubire să mai sângeri

Printre cărări ce se ascund în seară

stoluri de păsări se întorc din drum,

în univers se-aude-o domnișoară

ducând cu ea trăsurile de fum

Războaiele ce-au sfâșiat retina

din care au țâșnit săgeți de jar

au îngropat magia și lumina

și amurgul trage ultimul sertar

Tot căutând un rai inexistent

s-a întâmplat să te întâlnesc postum,

dar nu am fost, iubita mea, atent

că tu nu ești de aici și nici de-acum...

18 februarie 2023

DUMNEZEIRE

Hai să ne întoarcem în copilărie,

să ne ningă iarna, să ne plouă vara,

să ne întinerească inima târzie

cântecul de păsări ce veghează țara!

Eu plec înainte, voi merge desculț

să mă pierd prin taina florilor de tei,

am să cânt, iubito, vino să m-asculți

până te vei pierde iar în ochii mei!

Voi fi iarăși liber, voi fi iarăși eu

și la gât luminii, colțului grădinii,

îi voi pune tandru acel curcubeu

din care am scos cu răbdare spinii

M-or striga la masă mierlele gătite

pentr-o sindrofie ce nu are loc,

și din mâini muncite, mâinile iubite,

voi primi o cruce să-mi poarte noroc

Și-am să stau acolo, am să cânt, să știi,

pentru tot ce-n viață zilnic am pierdut,

și-am să scriu erate oamenilor vii

să-și aducă aminte pe unde au trecut

Nu mai plec de acolo, nu mai caut lumea

s-o salvez de sine ca de-un ultim drog,

în copilărie s-a-ntâmplat minunea

să mă îmbrățișeze bunul inorog

Prinde-mă de mână și nu-mi mai da drumul,

nu vreau să mai plec, să mai rătăcesc,

m-am întors acasă chiar de-s numai fumul

și-au plecat în stele cei ce mă iubesc

Hai, închide poarta, vântul să nu bată,

dinspre amintire veștile să stea,

drumul înapoi câinii nu-l mai latră,

prin zăpadă-s urme, dar nu-i urma mea!

Poate niciodată nimeni n-o să știe

cu adevărat ce s-a-ntâmplat,

cum te-ai rătăcit, inimă pustie,

deși la fereastră-i cerul înstelat

Mă sărută gardul, poarta îmi zâmbește,

suflete al meu poate-ai să m-ajungi;

se aude-un cântec, cânți dumnezeiește,

să nu îndrăznești la final să plângi...

4 februarie 2023

NU M-AI IUBIT AȘA CUM AM VISAT

Nu m-ai iubit așa cum am visat

și-ți răsădisem numai stele-n cale,

dar le-ai călcat cu spaima dumitale

și-a curs din mine numai cer pisat

Și-n nopțile de veghe și păcat

am ocolit de mii de ori pământul,

de zidul nopții s-a izbit cuvântul

când te-am strigat, dar nu m-ai ascultat

În zori de zi țâșneau din mine vulturi

ce-n pietre se-aruncau să se strivească,

să-nvețe piatra rece să iubească,

din ochii tandri poate zboară fluturi

Și-a curs din mine numai cer pisat,

desculții fluturi jefuiau petale,

și-ți aruncasem sufletul în cale,

dar tu nu m-ai iubit cu adevărat

2 februarie 2023