Au dezertat păsările călătoare din ger,
urmele zborului sunt umbre pe cer
Avioanele de hârtie decolează haotice
printre dârele de cerneală erotice
S-au retras și melcii din sânge,
mercuru-n globule se zbate și plânge
Îngerul se târăște prin nisip, lovit de neant,
albastrul nu mai e atât de înalt
Caii sălbatici galopează prin pustă,
universul și-ascunde tristețea sub fustă
S-au stins nopțile ostracizate de sorți
și-au rămas să dea cu mătura fluturii morți
30 decembrie 2017
sâmbătă, 30 decembrie 2017
luni, 25 decembrie 2017
Mai naște-mă o dată, Doamne!
Mai naște-Te o dată, Doamne,
să cânte îngerii același cânt,
ce l-au cântat întâia oară,
la coborârea pe pământ!
Și fă ce-ai mai făcut odată,
schimbă durerile-n iubire,
să nu mai fii pe cruce osândit,
la nunta morții noastre să fii mire
Și când vor crește iernile-n halou,
din destrămarea ultimelor toamne,
coboară, Doamne, din tablou!
Mai naște-ne o dată, Doamne!
Și fă-ntunericul să lumineze,
milenii de tăcere ne ajung,
ne trece sufletul prin sită,
și inima rectific-o la strung!
Descuie lacătele ruginite
ce țin închise porțile cerești,
să treacă nopțile alături
de zilele dumnezeiești
Îți cer prea mult, dar nu am cui să-i cer,
cine-ar putea să-mi scoată cuiele din palme?
Deși sunt doar un flutur efemer,
mai naște-mă o dată, Doamne!
24 decembrie 2017
să cânte îngerii același cânt,
ce l-au cântat întâia oară,
la coborârea pe pământ!
Și fă ce-ai mai făcut odată,
schimbă durerile-n iubire,
să nu mai fii pe cruce osândit,
la nunta morții noastre să fii mire
Și când vor crește iernile-n halou,
din destrămarea ultimelor toamne,
coboară, Doamne, din tablou!
Mai naște-ne o dată, Doamne!
Și fă-ntunericul să lumineze,
milenii de tăcere ne ajung,
ne trece sufletul prin sită,
și inima rectific-o la strung!
Descuie lacătele ruginite
ce țin închise porțile cerești,
să treacă nopțile alături
de zilele dumnezeiești
Îți cer prea mult, dar nu am cui să-i cer,
cine-ar putea să-mi scoată cuiele din palme?
Deși sunt doar un flutur efemer,
mai naște-mă o dată, Doamne!
24 decembrie 2017
sâmbătă, 23 decembrie 2017
Unde te-ai ascuns, copilărie?
Caut drumul spre copilărie
ca un somnambul îmbrățișat de noapte,
nimeni să se-ntoarcă nu mai știe,
s-au pierdut și ultimele acte
Cerul își deschide o aortă,
evadează stelele din ger,
iarna stalagmite noi importă
căutându-și puncte de reper
Haide, Doamne, și aprinde lampa,
un copil în mine a strigat,
să se-ntoarcă în retină stampa
și toți brazii care s-au uscat
Dă-le drumul îngerilor iarăși,
să plutească prin frunzișul meu,
și-adă-i înapoi pe-acei tovarăși
ce mă-nfășurau în curcubeu
Fă să ningă, să se strângă-n iarnă
fluturii poveștilor de foc,
universu-n sânge se răstoarnă
nu mai am de mine-n lume loc
Ca un Magellan răpus de vise,
plec spre tine fără să se știe,
printre atâtea drumuri interzise,
unde te-ai ascuns, copilărie?
23 decembrie 2017
ca un somnambul îmbrățișat de noapte,
nimeni să se-ntoarcă nu mai știe,
s-au pierdut și ultimele acte
Cerul își deschide o aortă,
evadează stelele din ger,
iarna stalagmite noi importă
căutându-și puncte de reper
Haide, Doamne, și aprinde lampa,
un copil în mine a strigat,
să se-ntoarcă în retină stampa
și toți brazii care s-au uscat
Dă-le drumul îngerilor iarăși,
să plutească prin frunzișul meu,
și-adă-i înapoi pe-acei tovarăși
ce mă-nfășurau în curcubeu
Fă să ningă, să se strângă-n iarnă
fluturii poveștilor de foc,
universu-n sânge se răstoarnă
nu mai am de mine-n lume loc
Ca un Magellan răpus de vise,
plec spre tine fără să se știe,
printre atâtea drumuri interzise,
unde te-ai ascuns, copilărie?
23 decembrie 2017
joi, 21 decembrie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (102)
Starea Națiunii * A fost iertat și Ovidius * Ceata lui Pițigoi din Șparlamentul României * Încurajarea hoției prin lege * Fără teme pentru acasă * Sex cu fantome * Facultatea de Medicină și Manele * Un truism istoric * Mistrețul atomic * Kama-Sutra pentru proști * Nostalgia după Ceaușescu
Națiunea e în moarte clinică. Dezbinarea s-a căscat și mai înfricoșătoare în societatea românească. A fost un an politic în care supușii lui Dragnea n-au pierdut nicio ocazie să dea cu râtul în teica democrației. Așa zisele legi ale justiției au constituit intriga desfășurării ostilităților dintre reprezentanții puterii vremelnice și cei ai opoziției din stradă. Rolul de măscărici al regelui ”Pădurii nebune” l-a jucat unul căruia i s-a spus Ciordache, deși nici Bulache n-ar fi sunat rău. Pendulând între metafizică și ciorba de sub burtă, marele jurist de aprozar, împreună cu tovarășii săi cu studii aproximative, a procedat cu legile justiției la fel ca elefantul Mișu, care la miezul nopții tulbură Crișu. Deși Justiția e tipa aia legată la ochi cu fularul, privirea-i l-a nemulțumit pe marele diletant încât i-a înfipt umbrela în globul ocular, după care, nesatisfăcut pe deplin, a ars-o cu țigara pe buric. O asemenea ocazie nu putea fi scăpată de opoziția politică, care s-a amestecat printre protestatarii din stradă ca să confirme că orice revoluție e începută de naivi, continuată de intriganți și exploatată de escroci. Că, dacă s-ar cocoța în prepeleacul puterii, vor face exact la fel ca aceia pe care astăzi îi contestă, după cum bine cunoaștem din perioadele în care s-au dezlănțuit în orgii bugetare în care încă mai fumegă sângele poporului român, victima lor de serviciu. N-ar fi decât continuitate în hoție și în disprețul profund față de oamenii cinstiți și valoroși. Din cauza amestecului politicienilor, protestele democratice s-au transformat în tulburări de stradă, iar în locul celor 600 000 de manifestanți, atmosfera este animată de câteva mii de profesioniști ai luptei de gherilă. În vremea asta, Parlamentul dă tura bețivului, și nu doar pentru că acolo își fac veacul câțiva consumatori înrăiți. Forul legislativ a devenit oglinda fidelă a promiscuității politice, etalonul decăderii noastre ca națiune oarecum civilizată. E îmbâcsit de oameni cu diplomă, dar fără școală, de bogătași ce nu-și pot justifica averea fiindcă hașmangleala nu e fiscalizată, de juriști ce au deschis primele tratate de drept la cincizeci de ani și a căror singură preocupare este încălcarea legii, de mitocani, curve (a)politice, sclemberiști și liber-schimbiști. Toată fauna cartierelor rău-famate și-a găsit culcuș cald în Parlamentul Rușinii Naționale. Dacă pe ordinea de zi ar fi introdusă și o dictare liberă, trei sferturi dintre gelade s-ar sinucide cu pixul. Din acest stabiliment ies legile strâmbe care vor schimonosi și mai mult societatea românească. Dilăii de acolo aruncă neîncetat pietre în apa tulbure a vieții noastre și ne vom chinui mult și bine să le scoatem. La Președinție levitează Santa Klaus, care, se pare, nu-i nici cal, nici măgar. E catâr. Se încăpățânează să creadă că dacă tace la nesfârșit, s-ar putea să greșească mai puțin decât ceilalți vorbeți din tată-n fiu, iar românii vor prefera tăcerea ignorantă pălăvrăgelii imbecile. Și totuși s-ar putea să fie un calcul corect, câtă vreme debila clasă politică pare incapabilă să scoată la lumină un om cu scaun la cap. Cel mai haios loc e Guvernul. Bozoncea de la Palatul Victoria Socialismului de Cumetrie îi ia la mișto pe alde Daia, Mișa, Laufer și celelalte exemplare rare din vitrina cu păsărele împăiate a democrației de bășcălie și, din când în când, le aruncă din fuga asinului câte un os de ros. Nimeni nu se simte ofensat în spatele camerei de luat vederi, teatrul cu marionete e pentru naivi. Membrii Cabinetului Doi n-au decât o grijă: să aplice programul de guvernare-înfeudare cu entuziasmul nebunei de la metrou care, după mai multe sforțări, le-a dat satisfacție demonilor din mintea-i tulburată. N-au nicio temere că într-o bună zi vor fi luați la întrebări: vor simula nebunia temporară. Vor susține cu argumente irefutabile că au fost drogați de Suleyman Teleormăneanul, că le-a pus ceva în rahat. A patra putere în stat merge pe blat cu cine o plătește. Cenzura economică e mai eficientă decât cenzura politică. Cele mai multe mijloace de informare în masă nu sunt altceva decât instrumente de manipulare a opiniei publice, ceea ce le-a redus credibilitatea până la cota de avarie. În acest deșert de promiscuitate morală, conștiințele sunt păsări rare. Iar oamenii cu adevărat talentați s-au retras în literatură. Vă întrebați, poate, ce face poporul? Ce să facă, săracul, supraviețuiește. Vreo 4,5 milioane de români sunt slugi la străini, iar ceilalți, din țară, atât au exersat umilința, încât a început să le placă. Cică asta-i dorința lui Dumnezeu! Nu, Dumnezeu nu ne vrea proști, dar așa ne place nouă să credem. Ne place să găsim responsabili pentru lașitatea noastră. Toate reperele s-au prăbușit. Nu există niciun domeniu cu adevărat performant. Sănătatea, Educația, Cultura, Economia, Armata, Sportul ș.a. supraviețuiesc în virtutea unei obișnuințe cu răul. Sufletele oamenilor sunt pustii, moralitatea a fost interzisă prin lege. Națiunea a suferit mai multe preinfarcturi istorice și pare gata să clacheze. Idealurile naționale sunt luate în derâdere. E începutul sfârșitului. Numai un miracol poate opri prăbușirea în golul istoric care ne soarbe cu poftă bolnăvicioasă. Și totuși, ca de atâtea ori în existența noastră paradoxală, s-ar putea ca Dumnezeu să ne mai dea o șansă. * Ion Iliescu are o entorsă la un picior, dezamăgindu-i crunt pe aceia care sperau la mai mult. * În țara în care bugetivorele precum Șparlamentul și Casa de Toleranță Regală rumegă iarba verde de acasă, jumătate dintre copii merg la culcare flămânzi. Dacă așa e democrația, înseamnă că nu e bună. * Mareșalul Antonescu spunea: ”Nimănui nu-i este permis să huzurească, să petreacă și să se îmbogățească din banii statului.” Evident că l-au împușcat. * Consiliul local din Roma a votat, în unanimitate, moțiunea pentru a ”repara prejudiciul și suferința” poetului Ovidius, exilat la Pontus Euxinus fiindcă o ciugulea de cercel, inclusiv în versuri, pe Julia, nepoata lui Octavianus Augustus. Împăratul nu și-a explicat niciodată decizia, cert este că nepoată-sa era o petardă de prima clasă. La aflarea veștii, urmașul lui Ovidius, Radu Mazăre, a început să spere că va scăpa și el din exilul impus de DNA pe marginea lacului cu bani. * Pentru că puterea legislativă a încălecat puterea judecătorească, magistrații au protestat în fața Tribunalelor. Cât de idioți pot să fie membrii Cetei lui Pițigoi din Șparlamentul României încât pot crede că aceste bazaconii juridice nu se vor întoarce împotriva lor! Se vor întoarce însutit, numai că, acum, amețiți de drogul puterii, au intrat în sevraj. Chiar dacă li se pare puțin probabil, exact proștii ăia mulți care i-au votat cu ochii închiși, îi vor duce la dezintoxicare pe centura politicii. * Din modificarea legilor justiției (bună glumă!), cei mai câștigați, pe termen scurt, ies infractorii din Șparlament, dar și tovarășii lor ce operează în alte zone ale societății, a căror meserie se bazează pe iuțeală de mână și nebăgarea de seamă a celorlalți. Iar cei mai timizi dintre ei sunt încurajați să fure la drumul mare, că, de acum, legea e de partea lor. În schimb, oamenii cinstiți vor fi aspru pedepsiți. Așa le și trebuie. De ce nu au mers la vot? A, au pretextat că ei nu votează hoți. Așa e, dar i-au lăsat pe naivi să hotărască pentru ei. Prin urmare, e cât se poate de normal, în această societate decrepită, ca legile să fie după chipul și asemănarea lor. * În fața acestui îngheț istoric, singurul om cu scaun pe cap e nea Petrică Daea, care și-a cumpărat 700 de perechi de șosete de lână. * Aproape 80% dintre părinți și copii sunt nemulțumiți de temele pentru acasă. Că e multe, că e grele, că nu mai fac față imprimantele. Măi copii ai durerii, temele sunt o necesitate, care, însă, nu trebuie transformată într-un calvar de profesorii care-și confundă elevii cu obiectele de inventar. * După 2007, peste 15 700 de medici au plecat în străinătate, vindecând bolnavi în Franța, Marea Britanie, Germania, Belgia și prin alte locuri unde există un minim de respect pentru semeni. Deficitul de medici în spitale este de 4700, iar medicina de familie mai are nevoie de 600 de specialiști, în condițiile în care în fiecare an peste 3500 părăsesc sistemul, prin migrație, pensionare și deces. Cine suferă? Politicienii? Nț, ei au portofele burdușite și se pot trata oriunde. Moartea îl pândește din toate cotloanele spitalelor pustii pe omul de rând, răpus de bolile mintale ale politicianului român. * O cotoarbă din Regatul Unit se laudă că a făcut sex cu douăzeci de fantome și că mai vrea. Nu știm și părerea fantomelor. Totuși, sexul cu fantome ar trebui încurajat datorită nenumăratelor avantaje, dintre care măcar două n-ar fi de lepădat. În primul rând că poți s-o faci oriunde și oricând, fără să ocupi prea mult spațiu, iar în al doilea că nu există riscul unor sarcini nedorite. Iată avantajul progresului bazat pe tradiția seculară a interconectării și acuplării cu cei mai vechi locuitori ai castelelor, iată ce înseamnă o democrație consolidată! La noi, în spațiul carpato-danubiano-erotic, fantomele, până nu se îmbată bine, n-au chef să-ți regleze bioritmul. Iar, în loc de preludiu, îți dau o bătaie soră cu moartea, că s-a terminat țuica. * Mediciniștii s-au revoltat că celebra filosoafă pe strune și pisăloagă pisicească, Carmen Șerban, a filmat un videoclip la Facultatea de Medicină și Manele. Reacția tinerilor învățăcei este exagerată, doamna Carmen fiind demult doctor docent în corazonul inimii frânte de dușmani. * S-au trezit și procurorii să constate că ”Revoluția” din decembrie 1989 a fost de fapt o lovitură de stat capră la ruși și că n-a existat niciun vid de putere, Iliescu și asasinii lui venind de acasă cu lecția învățată. Mai au dreptate și aceia care spun că Justiția românească a fost otreapa politicienilor. De ce le-au trebuit 28 de ani ca să spună un truism istoric? Orice om cu scaun la cap, cu două clase mai mult decât trenul, a înțeles din prima clipă cum stau treburile. E bine că, totuși, orbii au început să vadă, surzii să audă și muții să vorbească. * E unul Moise Guran care dă impresia că se pricepe la toate. Dar dintre toate utilajele pe care le călărește ca un brigadier de la Bumbești-Livezeni, istoria e macaraua cu care provoacă cele mai multe pagube. E clar că a studiat obiectul cu femeia de serviciu, iar când aceasta lipsea de pe hol, dădea el cu mopul prin clasă. Dar, până la urmă, istoria nu se învață, se face, așa că, Gurane, nu te lăsa, umblă vesel și ferice ca Moise prin pustie! Și nu uita de cele zece porunci primite de la vărul lui Soros! * Știați că babuinii își construiesc societățile multilateral dezvoltate pe baza favorurilor sexuale? La fel ca în politica mioritică. Mă pupi în nord pe mine, te pup în sud pe tine, timpul trece, leafa merge. Japonezii au trecut la pasul următor înaintea tuturor, chiar și a lui Remus Cernea. Femelele macac, sătule de macacii lor, care stau cu ochii beliți la tembelizor, au început să-i seducă pe cerbii cu pete. Culmea e că în urma fericitelor evenimente, coarnele le cresc macacilor, nu cerbilor. Cum vă zisei: exact ca-n politica românească. * În Maramureș, la zece kilometri de granița cu Ucraina (vorba vine), a fost împușcat un mistreț radioactiv! Izotopii de Cesiu trăgeau de mușchii lui taman în preajma Crăciunului. Specialiștii dau vina pe Cernobâl, dar nu este exclus ca tânărul râmător, în pas cu vremurile, să fi mâncat ceva de pe la vreun supermarket. Pentru cunoscători, friptura de mistreț radioactiv nu poate fi stinsă decât cu o palincă din pufoaică macerată în uraniu. Totuși, grohăitorii hrăniți cu Cesiu sunt mai puțin periculoși decât tovarășii lor din Șparlament. * Așa zisul for legislativ a devenit, oficial, bordel. Pesediștii și uzerizdele au descoperit Kama-Sutra pentru proști, celebrul op uitat în zona crepusculară de fostul derutat Gabriel Bivolaru, fratele vitreg al Gurului (cu G, nu cu C). În fiecare zi, amatorii de sex fără perdea se cuplează prin tragerea la sorți a chiloților. E un permanent joc al simțurilor, preludiul dintre scamatorii puterii și gonflabilele opoziției nu se mai sfârșește. O asemenea atracție fatală n-a mai fost întâlnită de pe vremea lui Shakespeare și a lui Ion Băieșu. Alegătorii așteaptă cu ochii cât cepele o finalizare, un covrig, o mărire de pensie, dar, după cât de dărâmați sunt pesediștii implicați în actul procreativ, e greu de crezut că pot duce povara până la capăt. Luminița de la capătul tunelului pâlpâie ca un licurici beat. O speranță ar fi să introducă în programul de guvernare-masturbare și sexul cu fantome. Ultimii amorezi care ne demonstrează că Marele Bordel Național e locul ideal pentru dezbateri erotice sunt userizda Presadă, care, conform codului bunelor maniere, uitat la coafor, le împărțea pesediștilor ”Ferma Animalelor” (”Alege oaia!”, în varianta lui Gabriel Liiceanu-Daea), și scamatorul Tit Brăiloiu. Acesta, delicat ca orice mistreț hrănit cu carbid, i-a urat de bine citând din Kama-Sutra, varianta pentru boschetari. Luată prin surprindere, userizda n-a mai apucat să-i mulțumească și să-l invite să-i lingă ordinea de zi, noaptea. Păcat, scamatorul care și-a pus claxonul de la Trabant în cartea de identitate, ar fi avut numai de câștigat. Pare destul de evident că, dacă tovarășa posesoare de pildă ar fi lăsată să pună gura la pământ, ar descoperi zăcăminte neexploatate de petrol. Dar, lipsa de tact a stricat momentul, așa că nobila domniță, conform uzanțelor parlamentare, a trebuit să se prefacă supărată, repetând, cu gura plină, ceea ce masturbatorul din Camera Superioară (sanchi!) i-a urat la urechiușa bleagă. Să sperăm că amorezii nu vor trece la fapte. O încrucișare între pesediști și userizde ar fi fatală nu numai pentru Școala de Corecție a democrației românești, ci și pentru omenirea umană răspândită inegal pe mapamondul lumii globului pământesc. * A murit Ceaușescu, dar n-au murit și cei care l-au văzut pe Ceaușescu, ultimul lider cu adevărat patriot al României. L-au ucis românii, abil dirijați de străini. Ceaușescu nu se temea de ai săi, ci de turiștii străini care invadaseră țara în octombrie-decembrie 1989. Mai întâi veniseră maghiarii, la 6 octombrie 1989, ca să-i comemoreze, la Arad, pe cei 11 generali criminali. Numărul lor a fost mai mare ca niciodată, iar cei mai mulți nu s-au întors în Ungaria, pretextând că mai rămân pe la rude. După 5 decembrie, sovieticii au dat buzna cu scopul de a-și comercializa căciulile, gulerele de vulpe polară, fierbătoarele, baionetele, simulatoarele, Kalașnikoavele, acele, bricele și varicele, prin piețele românești. Alți turiști pătrundeau dinspre Serbia, cuprinși subit de dragostea față de România. Până la urmă, Ceaușescu s-a prins care-i treaba și, la teleconferința din 17 decembrie 1989, ordonă interzicerea micului trafic de frontieră. Prea târziu, cățeii lui din eșalonul doi bătuseră laba cu dușmanul. Ce a urmat, se știe. Execuție, distrugere, prostituție, vânzare, boală, prostie, hoție, migrație, sclavie. Astăzi, România seamănă cu o casă goală în care ultimii locatari dau țigla pe băutură și bagă gardurile pe foc. Gospodarii construiesc alte case, în alte țări. Totuși, amintirea lui Ceaușescu, ultimul apărător sincer al românismului, e foarte vie, iar nostalgia după Epoca de Aur, e, de fapt, nostalgia după propria identitate.
CONTELE DE MONTE-CRISTO
22 decembrie 2017
Națiunea e în moarte clinică. Dezbinarea s-a căscat și mai înfricoșătoare în societatea românească. A fost un an politic în care supușii lui Dragnea n-au pierdut nicio ocazie să dea cu râtul în teica democrației. Așa zisele legi ale justiției au constituit intriga desfășurării ostilităților dintre reprezentanții puterii vremelnice și cei ai opoziției din stradă. Rolul de măscărici al regelui ”Pădurii nebune” l-a jucat unul căruia i s-a spus Ciordache, deși nici Bulache n-ar fi sunat rău. Pendulând între metafizică și ciorba de sub burtă, marele jurist de aprozar, împreună cu tovarășii săi cu studii aproximative, a procedat cu legile justiției la fel ca elefantul Mișu, care la miezul nopții tulbură Crișu. Deși Justiția e tipa aia legată la ochi cu fularul, privirea-i l-a nemulțumit pe marele diletant încât i-a înfipt umbrela în globul ocular, după care, nesatisfăcut pe deplin, a ars-o cu țigara pe buric. O asemenea ocazie nu putea fi scăpată de opoziția politică, care s-a amestecat printre protestatarii din stradă ca să confirme că orice revoluție e începută de naivi, continuată de intriganți și exploatată de escroci. Că, dacă s-ar cocoța în prepeleacul puterii, vor face exact la fel ca aceia pe care astăzi îi contestă, după cum bine cunoaștem din perioadele în care s-au dezlănțuit în orgii bugetare în care încă mai fumegă sângele poporului român, victima lor de serviciu. N-ar fi decât continuitate în hoție și în disprețul profund față de oamenii cinstiți și valoroși. Din cauza amestecului politicienilor, protestele democratice s-au transformat în tulburări de stradă, iar în locul celor 600 000 de manifestanți, atmosfera este animată de câteva mii de profesioniști ai luptei de gherilă. În vremea asta, Parlamentul dă tura bețivului, și nu doar pentru că acolo își fac veacul câțiva consumatori înrăiți. Forul legislativ a devenit oglinda fidelă a promiscuității politice, etalonul decăderii noastre ca națiune oarecum civilizată. E îmbâcsit de oameni cu diplomă, dar fără școală, de bogătași ce nu-și pot justifica averea fiindcă hașmangleala nu e fiscalizată, de juriști ce au deschis primele tratate de drept la cincizeci de ani și a căror singură preocupare este încălcarea legii, de mitocani, curve (a)politice, sclemberiști și liber-schimbiști. Toată fauna cartierelor rău-famate și-a găsit culcuș cald în Parlamentul Rușinii Naționale. Dacă pe ordinea de zi ar fi introdusă și o dictare liberă, trei sferturi dintre gelade s-ar sinucide cu pixul. Din acest stabiliment ies legile strâmbe care vor schimonosi și mai mult societatea românească. Dilăii de acolo aruncă neîncetat pietre în apa tulbure a vieții noastre și ne vom chinui mult și bine să le scoatem. La Președinție levitează Santa Klaus, care, se pare, nu-i nici cal, nici măgar. E catâr. Se încăpățânează să creadă că dacă tace la nesfârșit, s-ar putea să greșească mai puțin decât ceilalți vorbeți din tată-n fiu, iar românii vor prefera tăcerea ignorantă pălăvrăgelii imbecile. Și totuși s-ar putea să fie un calcul corect, câtă vreme debila clasă politică pare incapabilă să scoată la lumină un om cu scaun la cap. Cel mai haios loc e Guvernul. Bozoncea de la Palatul Victoria Socialismului de Cumetrie îi ia la mișto pe alde Daia, Mișa, Laufer și celelalte exemplare rare din vitrina cu păsărele împăiate a democrației de bășcălie și, din când în când, le aruncă din fuga asinului câte un os de ros. Nimeni nu se simte ofensat în spatele camerei de luat vederi, teatrul cu marionete e pentru naivi. Membrii Cabinetului Doi n-au decât o grijă: să aplice programul de guvernare-înfeudare cu entuziasmul nebunei de la metrou care, după mai multe sforțări, le-a dat satisfacție demonilor din mintea-i tulburată. N-au nicio temere că într-o bună zi vor fi luați la întrebări: vor simula nebunia temporară. Vor susține cu argumente irefutabile că au fost drogați de Suleyman Teleormăneanul, că le-a pus ceva în rahat. A patra putere în stat merge pe blat cu cine o plătește. Cenzura economică e mai eficientă decât cenzura politică. Cele mai multe mijloace de informare în masă nu sunt altceva decât instrumente de manipulare a opiniei publice, ceea ce le-a redus credibilitatea până la cota de avarie. În acest deșert de promiscuitate morală, conștiințele sunt păsări rare. Iar oamenii cu adevărat talentați s-au retras în literatură. Vă întrebați, poate, ce face poporul? Ce să facă, săracul, supraviețuiește. Vreo 4,5 milioane de români sunt slugi la străini, iar ceilalți, din țară, atât au exersat umilința, încât a început să le placă. Cică asta-i dorința lui Dumnezeu! Nu, Dumnezeu nu ne vrea proști, dar așa ne place nouă să credem. Ne place să găsim responsabili pentru lașitatea noastră. Toate reperele s-au prăbușit. Nu există niciun domeniu cu adevărat performant. Sănătatea, Educația, Cultura, Economia, Armata, Sportul ș.a. supraviețuiesc în virtutea unei obișnuințe cu răul. Sufletele oamenilor sunt pustii, moralitatea a fost interzisă prin lege. Națiunea a suferit mai multe preinfarcturi istorice și pare gata să clacheze. Idealurile naționale sunt luate în derâdere. E începutul sfârșitului. Numai un miracol poate opri prăbușirea în golul istoric care ne soarbe cu poftă bolnăvicioasă. Și totuși, ca de atâtea ori în existența noastră paradoxală, s-ar putea ca Dumnezeu să ne mai dea o șansă. * Ion Iliescu are o entorsă la un picior, dezamăgindu-i crunt pe aceia care sperau la mai mult. * În țara în care bugetivorele precum Șparlamentul și Casa de Toleranță Regală rumegă iarba verde de acasă, jumătate dintre copii merg la culcare flămânzi. Dacă așa e democrația, înseamnă că nu e bună. * Mareșalul Antonescu spunea: ”Nimănui nu-i este permis să huzurească, să petreacă și să se îmbogățească din banii statului.” Evident că l-au împușcat. * Consiliul local din Roma a votat, în unanimitate, moțiunea pentru a ”repara prejudiciul și suferința” poetului Ovidius, exilat la Pontus Euxinus fiindcă o ciugulea de cercel, inclusiv în versuri, pe Julia, nepoata lui Octavianus Augustus. Împăratul nu și-a explicat niciodată decizia, cert este că nepoată-sa era o petardă de prima clasă. La aflarea veștii, urmașul lui Ovidius, Radu Mazăre, a început să spere că va scăpa și el din exilul impus de DNA pe marginea lacului cu bani. * Pentru că puterea legislativă a încălecat puterea judecătorească, magistrații au protestat în fața Tribunalelor. Cât de idioți pot să fie membrii Cetei lui Pițigoi din Șparlamentul României încât pot crede că aceste bazaconii juridice nu se vor întoarce împotriva lor! Se vor întoarce însutit, numai că, acum, amețiți de drogul puterii, au intrat în sevraj. Chiar dacă li se pare puțin probabil, exact proștii ăia mulți care i-au votat cu ochii închiși, îi vor duce la dezintoxicare pe centura politicii. * Din modificarea legilor justiției (bună glumă!), cei mai câștigați, pe termen scurt, ies infractorii din Șparlament, dar și tovarășii lor ce operează în alte zone ale societății, a căror meserie se bazează pe iuțeală de mână și nebăgarea de seamă a celorlalți. Iar cei mai timizi dintre ei sunt încurajați să fure la drumul mare, că, de acum, legea e de partea lor. În schimb, oamenii cinstiți vor fi aspru pedepsiți. Așa le și trebuie. De ce nu au mers la vot? A, au pretextat că ei nu votează hoți. Așa e, dar i-au lăsat pe naivi să hotărască pentru ei. Prin urmare, e cât se poate de normal, în această societate decrepită, ca legile să fie după chipul și asemănarea lor. * În fața acestui îngheț istoric, singurul om cu scaun pe cap e nea Petrică Daea, care și-a cumpărat 700 de perechi de șosete de lână. * Aproape 80% dintre părinți și copii sunt nemulțumiți de temele pentru acasă. Că e multe, că e grele, că nu mai fac față imprimantele. Măi copii ai durerii, temele sunt o necesitate, care, însă, nu trebuie transformată într-un calvar de profesorii care-și confundă elevii cu obiectele de inventar. * După 2007, peste 15 700 de medici au plecat în străinătate, vindecând bolnavi în Franța, Marea Britanie, Germania, Belgia și prin alte locuri unde există un minim de respect pentru semeni. Deficitul de medici în spitale este de 4700, iar medicina de familie mai are nevoie de 600 de specialiști, în condițiile în care în fiecare an peste 3500 părăsesc sistemul, prin migrație, pensionare și deces. Cine suferă? Politicienii? Nț, ei au portofele burdușite și se pot trata oriunde. Moartea îl pândește din toate cotloanele spitalelor pustii pe omul de rând, răpus de bolile mintale ale politicianului român. * O cotoarbă din Regatul Unit se laudă că a făcut sex cu douăzeci de fantome și că mai vrea. Nu știm și părerea fantomelor. Totuși, sexul cu fantome ar trebui încurajat datorită nenumăratelor avantaje, dintre care măcar două n-ar fi de lepădat. În primul rând că poți s-o faci oriunde și oricând, fără să ocupi prea mult spațiu, iar în al doilea că nu există riscul unor sarcini nedorite. Iată avantajul progresului bazat pe tradiția seculară a interconectării și acuplării cu cei mai vechi locuitori ai castelelor, iată ce înseamnă o democrație consolidată! La noi, în spațiul carpato-danubiano-erotic, fantomele, până nu se îmbată bine, n-au chef să-ți regleze bioritmul. Iar, în loc de preludiu, îți dau o bătaie soră cu moartea, că s-a terminat țuica. * Mediciniștii s-au revoltat că celebra filosoafă pe strune și pisăloagă pisicească, Carmen Șerban, a filmat un videoclip la Facultatea de Medicină și Manele. Reacția tinerilor învățăcei este exagerată, doamna Carmen fiind demult doctor docent în corazonul inimii frânte de dușmani. * S-au trezit și procurorii să constate că ”Revoluția” din decembrie 1989 a fost de fapt o lovitură de stat capră la ruși și că n-a existat niciun vid de putere, Iliescu și asasinii lui venind de acasă cu lecția învățată. Mai au dreptate și aceia care spun că Justiția românească a fost otreapa politicienilor. De ce le-au trebuit 28 de ani ca să spună un truism istoric? Orice om cu scaun la cap, cu două clase mai mult decât trenul, a înțeles din prima clipă cum stau treburile. E bine că, totuși, orbii au început să vadă, surzii să audă și muții să vorbească. * E unul Moise Guran care dă impresia că se pricepe la toate. Dar dintre toate utilajele pe care le călărește ca un brigadier de la Bumbești-Livezeni, istoria e macaraua cu care provoacă cele mai multe pagube. E clar că a studiat obiectul cu femeia de serviciu, iar când aceasta lipsea de pe hol, dădea el cu mopul prin clasă. Dar, până la urmă, istoria nu se învață, se face, așa că, Gurane, nu te lăsa, umblă vesel și ferice ca Moise prin pustie! Și nu uita de cele zece porunci primite de la vărul lui Soros! * Știați că babuinii își construiesc societățile multilateral dezvoltate pe baza favorurilor sexuale? La fel ca în politica mioritică. Mă pupi în nord pe mine, te pup în sud pe tine, timpul trece, leafa merge. Japonezii au trecut la pasul următor înaintea tuturor, chiar și a lui Remus Cernea. Femelele macac, sătule de macacii lor, care stau cu ochii beliți la tembelizor, au început să-i seducă pe cerbii cu pete. Culmea e că în urma fericitelor evenimente, coarnele le cresc macacilor, nu cerbilor. Cum vă zisei: exact ca-n politica românească. * În Maramureș, la zece kilometri de granița cu Ucraina (vorba vine), a fost împușcat un mistreț radioactiv! Izotopii de Cesiu trăgeau de mușchii lui taman în preajma Crăciunului. Specialiștii dau vina pe Cernobâl, dar nu este exclus ca tânărul râmător, în pas cu vremurile, să fi mâncat ceva de pe la vreun supermarket. Pentru cunoscători, friptura de mistreț radioactiv nu poate fi stinsă decât cu o palincă din pufoaică macerată în uraniu. Totuși, grohăitorii hrăniți cu Cesiu sunt mai puțin periculoși decât tovarășii lor din Șparlament. * Așa zisul for legislativ a devenit, oficial, bordel. Pesediștii și uzerizdele au descoperit Kama-Sutra pentru proști, celebrul op uitat în zona crepusculară de fostul derutat Gabriel Bivolaru, fratele vitreg al Gurului (cu G, nu cu C). În fiecare zi, amatorii de sex fără perdea se cuplează prin tragerea la sorți a chiloților. E un permanent joc al simțurilor, preludiul dintre scamatorii puterii și gonflabilele opoziției nu se mai sfârșește. O asemenea atracție fatală n-a mai fost întâlnită de pe vremea lui Shakespeare și a lui Ion Băieșu. Alegătorii așteaptă cu ochii cât cepele o finalizare, un covrig, o mărire de pensie, dar, după cât de dărâmați sunt pesediștii implicați în actul procreativ, e greu de crezut că pot duce povara până la capăt. Luminița de la capătul tunelului pâlpâie ca un licurici beat. O speranță ar fi să introducă în programul de guvernare-masturbare și sexul cu fantome. Ultimii amorezi care ne demonstrează că Marele Bordel Național e locul ideal pentru dezbateri erotice sunt userizda Presadă, care, conform codului bunelor maniere, uitat la coafor, le împărțea pesediștilor ”Ferma Animalelor” (”Alege oaia!”, în varianta lui Gabriel Liiceanu-Daea), și scamatorul Tit Brăiloiu. Acesta, delicat ca orice mistreț hrănit cu carbid, i-a urat de bine citând din Kama-Sutra, varianta pentru boschetari. Luată prin surprindere, userizda n-a mai apucat să-i mulțumească și să-l invite să-i lingă ordinea de zi, noaptea. Păcat, scamatorul care și-a pus claxonul de la Trabant în cartea de identitate, ar fi avut numai de câștigat. Pare destul de evident că, dacă tovarășa posesoare de pildă ar fi lăsată să pună gura la pământ, ar descoperi zăcăminte neexploatate de petrol. Dar, lipsa de tact a stricat momentul, așa că nobila domniță, conform uzanțelor parlamentare, a trebuit să se prefacă supărată, repetând, cu gura plină, ceea ce masturbatorul din Camera Superioară (sanchi!) i-a urat la urechiușa bleagă. Să sperăm că amorezii nu vor trece la fapte. O încrucișare între pesediști și userizde ar fi fatală nu numai pentru Școala de Corecție a democrației românești, ci și pentru omenirea umană răspândită inegal pe mapamondul lumii globului pământesc. * A murit Ceaușescu, dar n-au murit și cei care l-au văzut pe Ceaușescu, ultimul lider cu adevărat patriot al României. L-au ucis românii, abil dirijați de străini. Ceaușescu nu se temea de ai săi, ci de turiștii străini care invadaseră țara în octombrie-decembrie 1989. Mai întâi veniseră maghiarii, la 6 octombrie 1989, ca să-i comemoreze, la Arad, pe cei 11 generali criminali. Numărul lor a fost mai mare ca niciodată, iar cei mai mulți nu s-au întors în Ungaria, pretextând că mai rămân pe la rude. După 5 decembrie, sovieticii au dat buzna cu scopul de a-și comercializa căciulile, gulerele de vulpe polară, fierbătoarele, baionetele, simulatoarele, Kalașnikoavele, acele, bricele și varicele, prin piețele românești. Alți turiști pătrundeau dinspre Serbia, cuprinși subit de dragostea față de România. Până la urmă, Ceaușescu s-a prins care-i treaba și, la teleconferința din 17 decembrie 1989, ordonă interzicerea micului trafic de frontieră. Prea târziu, cățeii lui din eșalonul doi bătuseră laba cu dușmanul. Ce a urmat, se știe. Execuție, distrugere, prostituție, vânzare, boală, prostie, hoție, migrație, sclavie. Astăzi, România seamănă cu o casă goală în care ultimii locatari dau țigla pe băutură și bagă gardurile pe foc. Gospodarii construiesc alte case, în alte țări. Totuși, amintirea lui Ceaușescu, ultimul apărător sincer al românismului, e foarte vie, iar nostalgia după Epoca de Aur, e, de fapt, nostalgia după propria identitate.
CONTELE DE MONTE-CRISTO
22 decembrie 2017
luni, 18 decembrie 2017
Cum îți mai este?
Sufletul e o pasăre călătoare,
merge pe lângă mine șchiopătând
Câteodată mă întreabă ceva, lucruri banale:
Ce mai faci, Adi? Cum îți mai este?
S-au vindecat rănile sub cămașa de zale?
Când vei fi gata, o să mă întorc negreșit
pe calul tău murg,
rătăcit între răsărit și amurg
Nu-i răspund. Mă provoacă dinadins.
Simt cum dimineața de iarnă
Simt cum dimineața de iarnă
ghearele prin inimă și le-a-ntins
Sfâșie stalagmitele și le aruncă la câini,
prin golul din jur deznădejdile dau din mâini
Îmi pipăi rănile sub cuvintele-zdrențe,
viermii uitării rod rumegușul din splențe
viermii uitării rod rumegușul din splențe
Merg pe lângă sufletul meu
șchiopătând ca un autostopist,
nu încetez să mă mir că sunt eu și exist
Nu încetez să mă mir că mă scurg
ca un șarpe de apă-n amurg
Doar ecoul mi-aduce dinspre mine o veste:
Ce mai faci, Adi? Cum îți mai este?
Ce mai faci, Adi? Cum îți mai este?
17 decembrie 2017
duminică, 17 decembrie 2017
Scriu ninsorile pe ferestrele-nchise
Ți-a fost imposibil să păstrezi în suflet zborul
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu vulturii cu ghearele pe cer:
Adio!
Ți-a fost imposibil să păstrezi aripile desfăcute
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu lupii sângerând pe zăpadă:
Adio!
Ți-a fost imposibil să păstrezi ușa inimii deschisă,
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu omizile pe frunze uscate:
Adio!
Ți-a fost imposibil să stai cu ochii larg deschiși,
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu ninsorile pe ferestrele-nchise:
Adio!
17 decembrie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (101)
În așteptarea dictatorului luminat * Păduchii Biancăi * Marțianul meu trăsnit * Schizofrenia sufocă România * Auto-grațiere constituțională * Țintele false ale mișcării #Rezist * Monarhie și ipocrizie * Selfie cu istoria unei secunde târzii * Cine a fost mai important pentru România: regele Mihai sau Ceaușescu?
După cum lesne se poate observa, regele a primit un ajutor de înmormântare mai mare decât al oricărui cetățean decedat din spațiul carpato-danubiano-filotic. De ce? Oare nu mai trăim într-o societate în care suntem egali în fața legii? Nu așa spune Constituția? Uite, d-aia nu-i bună monarhia. * Funeraliile au fost coordonate de generalul Gelaledin Nezir. Vorba aia, turcul plătește. * Dacian Cioloș își face partid. Dacă va fi unul elitist, n-are nicio șansă. Dacă nu va ține cont de ce vor românii, e sortit eșecului, pentru că românilor nu le mai pasă nici de ei înșiși și ar accepta oricând o dictatură care să asaneze societatea, să reducă discrepanțele dintre cei ce fură și cei ce muncesc pentru cei ce fură. Să creeze iluzia că hoția nu mai e politică de stat, că disprețuirea valorilor nu mai e considerată un mod de viață, ci o infracțiune. Democrația de cumetrie a eșuat, românii abia așteaptă indicațiile unui dictator luminat. * Rata inflației a fost la sfârșitul lunii noiembrie de 3,2%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani. Pesimiștii zic că mai rău nu se poate, dar sunt contraziși de optimiști. Ei susțin că se poate. * Bianca Drăgușanu regretă că păduchii sunt pe cale de dispariție. Ea n-a mai avut de când era mică. În cap. * Pentru proștii care o fac pe deștepții: în timpul lui Mihai I (1940-1947), România nu era deloc mare. Tocmai ăsta a fost motivul pentru care a fost adus pe tron. Derbedeul de ta-su cedase fără să tragă un glonț Basarabia, Bucovina și nord-vestul Transilvaniei. A doua zi după pseudo-încoronarea lui Mihai, bulgarii au luat Cadrilaterul. Proștii care zic că reprezintă mișcarea națională și se afișează pe le diferite pomeni în numele acesteia, ar fi bine ca din când în când să pună mâna și pe o carte, alta decât ”Manualul prelucrătorului prin așchiere”. * Donald Trump vrea ca astronauții americani să n-o mai frece la rece, pe Terra, ci la cald, pe Lună. Și dacă nu le place peisajul, să dea o tură și pe Marte. Că, zice el, nici nu-i așa de departe. Așa că băieții de la NASA, pardon, de la Hollywood, au început să pregătească decorurile. * Deputații-mafioți vor să crească impozitul pentru autoturismele cu capacitate cilindrică mică și să-l scadă pentru bolizii de mare putere. Șterpelesc de la săraci ca să le dea bogaților. Adică lor înșile. Că d-aia i-au votat săracii cu duhul. * Republica omagiază Monarhia! Asta numai în România se poate întâmpla. Păi dacă Monarhia e atât de mișto, de ce nu renunțați la Republică? Sau e vorba doar de ipocrizie. * Nebunii, alții decât politicienii fără scrupule, umblă bezmetici prin ospiciul numit România și omoară oameni. O asemenea făptură odioasă a ucis la metrou o tânără nevinovată, însărcinată, aruncând-o în fața trenului! Asta după ce o altă tânără abia scăpase cu viață după o luptă scurtă cu aceeași bestie, cu trei-patru ore înainte. În acest interval, tatăl primei fete a încercat să depună o plângere, dar autoritățile l-au plimbat de la Ana la Caiafa. Familia criminalei încercase anterior s-o interneze într-un ospiciu dar s-a împiedicat de nepăsarea autorităților. Societatea românească se complace într-o schizofrenie colectivă din care puțini vor scăpa nevătămați. * Șeful Parlamentului din Vanuatu, condamnat pentru corupție, s-a (auto)grațiat în timp ce-i ținea locul președintelui țării aflat peste hotare. După care Marcellino Pipite l-a suspendat pe avocatul poporului. Culmea e că, alături de alți 13 parlamentari, printre care și vice-prim-ministrul, Pipite luase mită de la Opoziție ca să-i voteze moțiunea de cenzură! Ăștia-s aproape la fel de hoți ca ai noștri! La întoarcere, președintele s-a prefăcut supărat, dar pe Pipite-l doare la bască întrucât Constituția-i permite să se dea în spectacol. În România așa ceva nu este posibil, spre marea durere a liderilor Șparlamentului...* Ungurii au șterpelit drepturile de imagine ale lui Arsenie Boca! Hoți au fost, hoți au rămas. Dar bucuria lor va fi de scurtă durată întrucât sfântul nu face decât minuni românești. Așa că Transilvania rămâne la locul ei. Cât despre carnea de sub șa, vor continua s-o halească crudă, Arsenie Boca nefiind masterchef. * Protestele bezmetice la așa zisele legi ale justiției (naiba a văzut justiție în România!) sunt apă de ploaie în deșertul Sahara. Câtă vreme cei bine-intenționați nu vor protesta pentru schimbarea legilor electorale - care asigură cadrul legal al perpetuării Mafiei politice la putere - nu se va schimba nimic în debila noastră democrație. Se pot înființa, la mișto, partide cu trei membri dar niciunul nu va avea posibilitatea de a accede la ciolanul puterii, câtă vreme le sunt puse în cale nenumărate opreliști. Dreptul de a fi ales, și chiar de a alege, este blocat la mantinelă de zeci de mii de semnături pe care un partid mic, nou înființat (din trei membri, nu-i așa?), nu are cum să le facă. Deci, oamenii bine intenționați din stradă, nu pot candida. Oamenii cinstiți, nici atât. Acesta este privilegiul limacșilor din structurile de crimă bine organizată numite (mari) partide politice. Pragul de 5% impus arbitrar împiedică apariția politicienilor noi, demni, patrioți, care să nu aibă obligații la capii Mafiei, împiedică primenirea aerului viciat din forul legislativ al țării. Independenții sunt văzuți de legiuitori drept cel mai mare pericol al democrației de cumetrie și șantaj, așa că dreptul lor de a-și face auzit punctul de vedere, este retezat din fașă. Alegerea primarilor din primul tur e cea mai mare nedreptate făcută cetățenilor și cel mai mare avantaj creat hoțomanilor în funcție. Dacă ar fi două tururi de scrutin, cel puțin jumătate dintre tolomacii ce hibernează pe fotoliile administrative ar fi schimbați la fiecare patru ani, iar DNA-ul ar avea mai puțin de lucru. S-ar produce măcar rotirea cadrelor în caruselul orgiilor bugetare. Și ar mai fi multe de spus, dar pe Mafie o doare-n sistemul de operare de elocința noastră. Așa că dragii noștri rezistenți, degeaba vă dați de ceasul morții cu legile justiției câtă vreme nicio schimbare nu este posibilă întrucât accesul la putere se bazează pe reglementări injuste. Cei care vă manipulează nu doresc întronarea adevărului și a dreptății, ci să ajungă, și prin intermediul naivității unora dintre voi, la cașcaval. După care se vor ascunde în interiorul lui unde vor construi un mare gol. Care va suna la fel de tare. * Pitirea regelui a fost un bun prilej pentru ipocriți de a-și afișa dragostea pentru Majestatea Sa, deși, dacă ar fi avut nevoie, niciunul dintre ei nu i-ar fi întins nicio lingură de ciorbă. Pentru monarhiștii autentici a fost cea mai bună ocazie să constate: ”ce puțini am fost, ce mulți am rămas!” * După 1989, 1256 de fabrici, uzine și întreprinderi au fost distruse de ticăloșii aflați la butoanele puterii. Petrecerea continuă. * Cosette Chichirău, heroina USR, i-a zis lui Nipulicea că-l va băga la pușcărie (n-are gusturi rele), iar derutatei Steluța Cătăniciu, că o așteaptă la metrou. Să fi descoperit dilimanca soluția diminuării numărului de infractori din Șparlament? Totuși, unde era Scabroche Nicolae când au avut loc aceste importante dezbateri? Nu trebuia să fie în spatele Cosettei? Sau s-a ghemuit ca ariciu lăsând-o în bătaia de pleoape a heroinei pe doamna Cătăniciu?! * Așa cum am anticipat de la începutul protestelor, bagabonții aciuați prin cotloanele Șparlamentului vor găsi modalități legislative prin care tot vor transforma legile justiției în legile injustiției. Pe ce ne bazăm? Pe disprețul lor față de noi, talpa țării. * Magda Ciumac se mărită cu șeful masonilor din Italia. Nu-l vedem bine pe bietul om... Năprasnica veste a luat-o prin surprindere până și pe Cosette Chichirău, care o aștepta ca proasta la metrou. * Georgică Clooney le-a dăruit celor 14 prieteni care l-au ajutat la începutul carierei câte un milion de dolari. ”Fără voi, n-aș fi ajuns unde sunt!”, le-a spus marele actor. Clooney a procedat invers decât o fac 99% dintre români. * Johannis consideră că accederea Moldovei la UE, via unirea cu România, ”nu este fezabilă”. Președintele nu agreează ”scurtăturile”. Băi Wernere, nu prea te ajută mintea, așa-i? Că inimă știam că n-ai. * Oare cine se dădea cel mai tare cu capul de pereții istoriei false la plecare regelui Mihai într-o lume teoretic mai bună? Păi cine să se dea?! Cele mai mari lichele ale spațiului public. Care au legătură cu monarhia cum am eu cu Premiul Nobel pentru Pace cu Mafia ce sufocă România...* Dacă monarhia îi învață pe oameni ce înseamnă umilința, atunci nu e bună. Parcă murea ceva în mine când îi vedeam pe acei tineri îngenunchind în fața catafalcului numai pentru că așa e cool. Fiți demni! Umilința, capul plecat, acceptarea condiției de slugă, ne-a adus în acest cotlon al istoriei. Niciun om, cu coroană sau fără, nu merită să îngenunchezi în fața lui, nici în viața aceasta, nici în cealaltă. N-aveți voie să îngenuncheați decât în fața lui Dumnezeu. Și asta numai când sunteți singuri cu El. Fără spectacol. Vă interzic să mai fiți lași. Românașilor, sper ca ochii mei să nu vă mai vadă niciodată în genunchi. * Omagierea regelui de către zeci de mii de oameni întărește adevărul că românii își apreciază conducătorii când îi văd întinși la orizontală. Pe lângă aceia care au vrut să-și facă un selfie cu regele, ca să-i vadă tot mapamondul lumii globului pământesc și să crape de invidie, alte zeci de mii de români au tăiat porcul. Exact ca la ”revoluție ”. * Monarhi din cele patru zări, reprezentând 22 de case regale, au participat la tristele evenimente. Cei mai marcați de moment au părut prezumtivii urmași la tronul imaginar, prinții de Lingebliden, care au trăit cu teama că regele ar putea deschide capacul, pe care îl bătuseră în cuie cu simț de răspundere, și le-ar da, ca un ultim cadou, câte o pereche de palme. * Prezența atâtor fețe simandicoase din lumea monarhiilor dovedește o emoționantă solidaritate de breaslă, în condițiile în care această formă de conducere, păstrată din alte vremuri, este perimată. * La televiziuni s-au spus atâtea prostii despre rege încât, dacă i-ar fi auzit pe diletanți, i-ar fi dat pe mâna rușilor. * Totuși, regele Mihai a avut un destin fabulos. S-a născut rege, a copilărit ca un rege, în adolescența târzie a fost un rege singuratic agățat de fustele reginei-mamă, după care au urmat 70 de ani de realitate. În final, imediat după ce a dat colțul, a fost reîncoronat. Ce curvă e viața politică! * Oana Roman zice că există un bărbat mai frumos decât ta-su, unul dintre nemernicii care s-a opus, în 1990, venirii regelui în țara sa. Cică pe acel nefericit îl cheamă Cătălin Botezatu. Cât umor are fata celui fără gât! Face glume pe seama lui Cătălin Botezatu, cel mai frumos bărbat dintre femei! Sau viceversa, nici el nu mai e sigur de meandrele concretului. * După vizita din 1992 a regelui Mihai, singurul rege român ortodox uns de Biserică (Carol I și Ferdinand erau catolici, iar pe Carol al II-lea, divorțat de regina Elena, nu l-au acceptat rânduielile bisericești), derutatul Nipulicea, împreună cu alți boschetari politici, a cerut declararea acestuia drept persona non-grata. Iar acest sconcs face legi, inclusiv ale justiției, și în ziua de astăzi! Ce țară-i asta, mânca-v-aș ochii, în care derbedeii împart dreptatea? * Regele Mihai a avut o carieră politică urâtă, dar a beneficiat de o înmormântare frumoasă. Pentru prima oară după 27 de ani, instituțiile statului paralel cu el însuși nu s-au făcut de râsul curcilor. * Tot respectul pentru aceia care l-au iubit necondiționat și nu și-au ascuns niciodată sentimentele. La înmormântarea sa, regele a fost mai viu decât în toată cariera lui politică. * Un copil din mulțime, intervievat de Pro TV, a tras concluzia: ”Regele s-a dus și am rămas cu comuniștii.” Puștiule, te înșeli! Dacă am fi rămas cu comuniștii, am fi scos-o noi la capăt, mai ales că e luna decembrie, dar, din nenorocire, am rămas cu hoții. Dinlăuntrul și din afara Casei de Toleranță Regale. Dinlăuntrul și din afara României. * Rămas bun, Majestate! Transmite-i mareșalului Antonescu toate cele bune. Spune-i că Basarabia încă nu s-a întors acasă și că l-ai dat morții numai ca să-ți salvezi pielea. Într-un fel, ți-a ieșit. * La 23 august 1944 a fost ”un consens general”, după cum se exprima un păcălici parașutat într-un platou de tembeleviziune. * După decesul mortal, regele Mihai a fost încoronat pentru a treia oară. La fel ca în primele două mandate, a fost folosit pe post de decor de diferitele triburi de onaniști interesate să-și satisfacă doar curiozitățile bolnave. În orice caz, regele mort, valorează mai mult decât urmașii săi, vii. * V-ați gândit vreodată să faceți o comparație între regele Mihai, regele oligarhiei economice, politice și financiare, și Ceaușescu, regele neîncoronat al clasei muncitoare? Încă nu sunteți pregătiți pentru adevărul istoric, dar nu vă strică să vă acomodați cu el. Și monarhiștii, și comuniștii, și liber-schimbiștii. Din start este clar că Nicolae Ceaușescu a făcut pentru România, în oricare zi a vieții sale, mai mult decât a reușit regele Mihai în cei zece ani (hai să zicem așa) de domnie. Dădea indicații, făcea conversații, vindeca malformații, lua trenul istoriei globale câteva stații... Ei, bine, până ședeți și plângeți, ia să vedem ce le-au lăsat urmașilor. Regele Mihai le-a lăsat niscai castele, ceva moșii, câteva sute de hectare de pădure...Astăzi, că la plecarea de pe tron din 30 decembrie 1947, a lăsat o Românie gemând de durere sub talpa sovietică. Ceaușescu nu le-a lăsat nimic de revendicat copiilor, nici măcar un apartament proprietate personală. În schimb România era o țară demnă, fără datorii, dar cu destule probleme economice generate de prăbușirea comunismului est-european. Când a șters-o englezește în exil, regele n-a strigat: ”După noi, potopul!”, deși a lăsat impresia că vrea să-și petreacă viața între metafizică și clitoris. În schimb, ca să ne învețe pe toți ce înseamnă demnitatea, Ceaușescu a mers cântând în fața plutonului de execuție. Mihai a avut parte de funeralii naționale, pe Ceaușescu l-au îngropat niște golani, de profesie ticăloși. Toate acestea (abdicare, revoluție, execuție, reparație) s-au întâmplat în decembrie, ca un arc electric peste timp. Dacă pentru ce a însemnat în viața țării, regele a meritat funeralii naționale, ce ar fi meritat Ceaușescu care a scos România (aproape) cu forța din Evul Mediu și a teleportat-o în Epoca Contemporană? A avut România vreodată un prestigiu internațional mai mare decât în primii 15 ani ai domniei lui Ceaușescu? ”Popor nerecunoscător - zicea Antonescu la finalul vieții, citându-l pe Hannibal - n-o să-ți rămână nici cenușa mea...” * La noi, la români, e ceva în neregulă cu luna decembrie. E un lung prilej de bârfe și de ipoteze. Începe sublim, cu Ziua Națională, după care urmează tot felul de decese, înmormântări, revoluții, alungări, abdicări, bonus comemorările, de a-i zice că toată istoria s-a înghesuit între Moș Nicolae și Moș Crăciun. Dar niciunul dintre aceste evenimente epocale, nici măcar redifuzarea filmului ”Singur acasă”, nu-i unește mai mult pe români, în cuget și-n simțiri, decât ”pomana porcului”...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
17 decembrie 2017
După cum lesne se poate observa, regele a primit un ajutor de înmormântare mai mare decât al oricărui cetățean decedat din spațiul carpato-danubiano-filotic. De ce? Oare nu mai trăim într-o societate în care suntem egali în fața legii? Nu așa spune Constituția? Uite, d-aia nu-i bună monarhia. * Funeraliile au fost coordonate de generalul Gelaledin Nezir. Vorba aia, turcul plătește. * Dacian Cioloș își face partid. Dacă va fi unul elitist, n-are nicio șansă. Dacă nu va ține cont de ce vor românii, e sortit eșecului, pentru că românilor nu le mai pasă nici de ei înșiși și ar accepta oricând o dictatură care să asaneze societatea, să reducă discrepanțele dintre cei ce fură și cei ce muncesc pentru cei ce fură. Să creeze iluzia că hoția nu mai e politică de stat, că disprețuirea valorilor nu mai e considerată un mod de viață, ci o infracțiune. Democrația de cumetrie a eșuat, românii abia așteaptă indicațiile unui dictator luminat. * Rata inflației a fost la sfârșitul lunii noiembrie de 3,2%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani. Pesimiștii zic că mai rău nu se poate, dar sunt contraziși de optimiști. Ei susțin că se poate. * Bianca Drăgușanu regretă că păduchii sunt pe cale de dispariție. Ea n-a mai avut de când era mică. În cap. * Pentru proștii care o fac pe deștepții: în timpul lui Mihai I (1940-1947), România nu era deloc mare. Tocmai ăsta a fost motivul pentru care a fost adus pe tron. Derbedeul de ta-su cedase fără să tragă un glonț Basarabia, Bucovina și nord-vestul Transilvaniei. A doua zi după pseudo-încoronarea lui Mihai, bulgarii au luat Cadrilaterul. Proștii care zic că reprezintă mișcarea națională și se afișează pe le diferite pomeni în numele acesteia, ar fi bine ca din când în când să pună mâna și pe o carte, alta decât ”Manualul prelucrătorului prin așchiere”. * Donald Trump vrea ca astronauții americani să n-o mai frece la rece, pe Terra, ci la cald, pe Lună. Și dacă nu le place peisajul, să dea o tură și pe Marte. Că, zice el, nici nu-i așa de departe. Așa că băieții de la NASA, pardon, de la Hollywood, au început să pregătească decorurile. * Deputații-mafioți vor să crească impozitul pentru autoturismele cu capacitate cilindrică mică și să-l scadă pentru bolizii de mare putere. Șterpelesc de la săraci ca să le dea bogaților. Adică lor înșile. Că d-aia i-au votat săracii cu duhul. * Republica omagiază Monarhia! Asta numai în România se poate întâmpla. Păi dacă Monarhia e atât de mișto, de ce nu renunțați la Republică? Sau e vorba doar de ipocrizie. * Nebunii, alții decât politicienii fără scrupule, umblă bezmetici prin ospiciul numit România și omoară oameni. O asemenea făptură odioasă a ucis la metrou o tânără nevinovată, însărcinată, aruncând-o în fața trenului! Asta după ce o altă tânără abia scăpase cu viață după o luptă scurtă cu aceeași bestie, cu trei-patru ore înainte. În acest interval, tatăl primei fete a încercat să depună o plângere, dar autoritățile l-au plimbat de la Ana la Caiafa. Familia criminalei încercase anterior s-o interneze într-un ospiciu dar s-a împiedicat de nepăsarea autorităților. Societatea românească se complace într-o schizofrenie colectivă din care puțini vor scăpa nevătămați. * Șeful Parlamentului din Vanuatu, condamnat pentru corupție, s-a (auto)grațiat în timp ce-i ținea locul președintelui țării aflat peste hotare. După care Marcellino Pipite l-a suspendat pe avocatul poporului. Culmea e că, alături de alți 13 parlamentari, printre care și vice-prim-ministrul, Pipite luase mită de la Opoziție ca să-i voteze moțiunea de cenzură! Ăștia-s aproape la fel de hoți ca ai noștri! La întoarcere, președintele s-a prefăcut supărat, dar pe Pipite-l doare la bască întrucât Constituția-i permite să se dea în spectacol. În România așa ceva nu este posibil, spre marea durere a liderilor Șparlamentului...* Ungurii au șterpelit drepturile de imagine ale lui Arsenie Boca! Hoți au fost, hoți au rămas. Dar bucuria lor va fi de scurtă durată întrucât sfântul nu face decât minuni românești. Așa că Transilvania rămâne la locul ei. Cât despre carnea de sub șa, vor continua s-o halească crudă, Arsenie Boca nefiind masterchef. * Protestele bezmetice la așa zisele legi ale justiției (naiba a văzut justiție în România!) sunt apă de ploaie în deșertul Sahara. Câtă vreme cei bine-intenționați nu vor protesta pentru schimbarea legilor electorale - care asigură cadrul legal al perpetuării Mafiei politice la putere - nu se va schimba nimic în debila noastră democrație. Se pot înființa, la mișto, partide cu trei membri dar niciunul nu va avea posibilitatea de a accede la ciolanul puterii, câtă vreme le sunt puse în cale nenumărate opreliști. Dreptul de a fi ales, și chiar de a alege, este blocat la mantinelă de zeci de mii de semnături pe care un partid mic, nou înființat (din trei membri, nu-i așa?), nu are cum să le facă. Deci, oamenii bine intenționați din stradă, nu pot candida. Oamenii cinstiți, nici atât. Acesta este privilegiul limacșilor din structurile de crimă bine organizată numite (mari) partide politice. Pragul de 5% impus arbitrar împiedică apariția politicienilor noi, demni, patrioți, care să nu aibă obligații la capii Mafiei, împiedică primenirea aerului viciat din forul legislativ al țării. Independenții sunt văzuți de legiuitori drept cel mai mare pericol al democrației de cumetrie și șantaj, așa că dreptul lor de a-și face auzit punctul de vedere, este retezat din fașă. Alegerea primarilor din primul tur e cea mai mare nedreptate făcută cetățenilor și cel mai mare avantaj creat hoțomanilor în funcție. Dacă ar fi două tururi de scrutin, cel puțin jumătate dintre tolomacii ce hibernează pe fotoliile administrative ar fi schimbați la fiecare patru ani, iar DNA-ul ar avea mai puțin de lucru. S-ar produce măcar rotirea cadrelor în caruselul orgiilor bugetare. Și ar mai fi multe de spus, dar pe Mafie o doare-n sistemul de operare de elocința noastră. Așa că dragii noștri rezistenți, degeaba vă dați de ceasul morții cu legile justiției câtă vreme nicio schimbare nu este posibilă întrucât accesul la putere se bazează pe reglementări injuste. Cei care vă manipulează nu doresc întronarea adevărului și a dreptății, ci să ajungă, și prin intermediul naivității unora dintre voi, la cașcaval. După care se vor ascunde în interiorul lui unde vor construi un mare gol. Care va suna la fel de tare. * Pitirea regelui a fost un bun prilej pentru ipocriți de a-și afișa dragostea pentru Majestatea Sa, deși, dacă ar fi avut nevoie, niciunul dintre ei nu i-ar fi întins nicio lingură de ciorbă. Pentru monarhiștii autentici a fost cea mai bună ocazie să constate: ”ce puțini am fost, ce mulți am rămas!” * După 1989, 1256 de fabrici, uzine și întreprinderi au fost distruse de ticăloșii aflați la butoanele puterii. Petrecerea continuă. * Cosette Chichirău, heroina USR, i-a zis lui Nipulicea că-l va băga la pușcărie (n-are gusturi rele), iar derutatei Steluța Cătăniciu, că o așteaptă la metrou. Să fi descoperit dilimanca soluția diminuării numărului de infractori din Șparlament? Totuși, unde era Scabroche Nicolae când au avut loc aceste importante dezbateri? Nu trebuia să fie în spatele Cosettei? Sau s-a ghemuit ca ariciu lăsând-o în bătaia de pleoape a heroinei pe doamna Cătăniciu?! * Așa cum am anticipat de la începutul protestelor, bagabonții aciuați prin cotloanele Șparlamentului vor găsi modalități legislative prin care tot vor transforma legile justiției în legile injustiției. Pe ce ne bazăm? Pe disprețul lor față de noi, talpa țării. * Magda Ciumac se mărită cu șeful masonilor din Italia. Nu-l vedem bine pe bietul om... Năprasnica veste a luat-o prin surprindere până și pe Cosette Chichirău, care o aștepta ca proasta la metrou. * Georgică Clooney le-a dăruit celor 14 prieteni care l-au ajutat la începutul carierei câte un milion de dolari. ”Fără voi, n-aș fi ajuns unde sunt!”, le-a spus marele actor. Clooney a procedat invers decât o fac 99% dintre români. * Johannis consideră că accederea Moldovei la UE, via unirea cu România, ”nu este fezabilă”. Președintele nu agreează ”scurtăturile”. Băi Wernere, nu prea te ajută mintea, așa-i? Că inimă știam că n-ai. * Oare cine se dădea cel mai tare cu capul de pereții istoriei false la plecare regelui Mihai într-o lume teoretic mai bună? Păi cine să se dea?! Cele mai mari lichele ale spațiului public. Care au legătură cu monarhia cum am eu cu Premiul Nobel pentru Pace cu Mafia ce sufocă România...* Dacă monarhia îi învață pe oameni ce înseamnă umilința, atunci nu e bună. Parcă murea ceva în mine când îi vedeam pe acei tineri îngenunchind în fața catafalcului numai pentru că așa e cool. Fiți demni! Umilința, capul plecat, acceptarea condiției de slugă, ne-a adus în acest cotlon al istoriei. Niciun om, cu coroană sau fără, nu merită să îngenunchezi în fața lui, nici în viața aceasta, nici în cealaltă. N-aveți voie să îngenuncheați decât în fața lui Dumnezeu. Și asta numai când sunteți singuri cu El. Fără spectacol. Vă interzic să mai fiți lași. Românașilor, sper ca ochii mei să nu vă mai vadă niciodată în genunchi. * Omagierea regelui de către zeci de mii de oameni întărește adevărul că românii își apreciază conducătorii când îi văd întinși la orizontală. Pe lângă aceia care au vrut să-și facă un selfie cu regele, ca să-i vadă tot mapamondul lumii globului pământesc și să crape de invidie, alte zeci de mii de români au tăiat porcul. Exact ca la ”revoluție ”. * Monarhi din cele patru zări, reprezentând 22 de case regale, au participat la tristele evenimente. Cei mai marcați de moment au părut prezumtivii urmași la tronul imaginar, prinții de Lingebliden, care au trăit cu teama că regele ar putea deschide capacul, pe care îl bătuseră în cuie cu simț de răspundere, și le-ar da, ca un ultim cadou, câte o pereche de palme. * Prezența atâtor fețe simandicoase din lumea monarhiilor dovedește o emoționantă solidaritate de breaslă, în condițiile în care această formă de conducere, păstrată din alte vremuri, este perimată. * La televiziuni s-au spus atâtea prostii despre rege încât, dacă i-ar fi auzit pe diletanți, i-ar fi dat pe mâna rușilor. * Totuși, regele Mihai a avut un destin fabulos. S-a născut rege, a copilărit ca un rege, în adolescența târzie a fost un rege singuratic agățat de fustele reginei-mamă, după care au urmat 70 de ani de realitate. În final, imediat după ce a dat colțul, a fost reîncoronat. Ce curvă e viața politică! * Oana Roman zice că există un bărbat mai frumos decât ta-su, unul dintre nemernicii care s-a opus, în 1990, venirii regelui în țara sa. Cică pe acel nefericit îl cheamă Cătălin Botezatu. Cât umor are fata celui fără gât! Face glume pe seama lui Cătălin Botezatu, cel mai frumos bărbat dintre femei! Sau viceversa, nici el nu mai e sigur de meandrele concretului. * După vizita din 1992 a regelui Mihai, singurul rege român ortodox uns de Biserică (Carol I și Ferdinand erau catolici, iar pe Carol al II-lea, divorțat de regina Elena, nu l-au acceptat rânduielile bisericești), derutatul Nipulicea, împreună cu alți boschetari politici, a cerut declararea acestuia drept persona non-grata. Iar acest sconcs face legi, inclusiv ale justiției, și în ziua de astăzi! Ce țară-i asta, mânca-v-aș ochii, în care derbedeii împart dreptatea? * Regele Mihai a avut o carieră politică urâtă, dar a beneficiat de o înmormântare frumoasă. Pentru prima oară după 27 de ani, instituțiile statului paralel cu el însuși nu s-au făcut de râsul curcilor. * Tot respectul pentru aceia care l-au iubit necondiționat și nu și-au ascuns niciodată sentimentele. La înmormântarea sa, regele a fost mai viu decât în toată cariera lui politică. * Un copil din mulțime, intervievat de Pro TV, a tras concluzia: ”Regele s-a dus și am rămas cu comuniștii.” Puștiule, te înșeli! Dacă am fi rămas cu comuniștii, am fi scos-o noi la capăt, mai ales că e luna decembrie, dar, din nenorocire, am rămas cu hoții. Dinlăuntrul și din afara Casei de Toleranță Regale. Dinlăuntrul și din afara României. * Rămas bun, Majestate! Transmite-i mareșalului Antonescu toate cele bune. Spune-i că Basarabia încă nu s-a întors acasă și că l-ai dat morții numai ca să-ți salvezi pielea. Într-un fel, ți-a ieșit. * La 23 august 1944 a fost ”un consens general”, după cum se exprima un păcălici parașutat într-un platou de tembeleviziune. * După decesul mortal, regele Mihai a fost încoronat pentru a treia oară. La fel ca în primele două mandate, a fost folosit pe post de decor de diferitele triburi de onaniști interesate să-și satisfacă doar curiozitățile bolnave. În orice caz, regele mort, valorează mai mult decât urmașii săi, vii. * V-ați gândit vreodată să faceți o comparație între regele Mihai, regele oligarhiei economice, politice și financiare, și Ceaușescu, regele neîncoronat al clasei muncitoare? Încă nu sunteți pregătiți pentru adevărul istoric, dar nu vă strică să vă acomodați cu el. Și monarhiștii, și comuniștii, și liber-schimbiștii. Din start este clar că Nicolae Ceaușescu a făcut pentru România, în oricare zi a vieții sale, mai mult decât a reușit regele Mihai în cei zece ani (hai să zicem așa) de domnie. Dădea indicații, făcea conversații, vindeca malformații, lua trenul istoriei globale câteva stații... Ei, bine, până ședeți și plângeți, ia să vedem ce le-au lăsat urmașilor. Regele Mihai le-a lăsat niscai castele, ceva moșii, câteva sute de hectare de pădure...Astăzi, că la plecarea de pe tron din 30 decembrie 1947, a lăsat o Românie gemând de durere sub talpa sovietică. Ceaușescu nu le-a lăsat nimic de revendicat copiilor, nici măcar un apartament proprietate personală. În schimb România era o țară demnă, fără datorii, dar cu destule probleme economice generate de prăbușirea comunismului est-european. Când a șters-o englezește în exil, regele n-a strigat: ”După noi, potopul!”, deși a lăsat impresia că vrea să-și petreacă viața între metafizică și clitoris. În schimb, ca să ne învețe pe toți ce înseamnă demnitatea, Ceaușescu a mers cântând în fața plutonului de execuție. Mihai a avut parte de funeralii naționale, pe Ceaușescu l-au îngropat niște golani, de profesie ticăloși. Toate acestea (abdicare, revoluție, execuție, reparație) s-au întâmplat în decembrie, ca un arc electric peste timp. Dacă pentru ce a însemnat în viața țării, regele a meritat funeralii naționale, ce ar fi meritat Ceaușescu care a scos România (aproape) cu forța din Evul Mediu și a teleportat-o în Epoca Contemporană? A avut România vreodată un prestigiu internațional mai mare decât în primii 15 ani ai domniei lui Ceaușescu? ”Popor nerecunoscător - zicea Antonescu la finalul vieții, citându-l pe Hannibal - n-o să-ți rămână nici cenușa mea...” * La noi, la români, e ceva în neregulă cu luna decembrie. E un lung prilej de bârfe și de ipoteze. Începe sublim, cu Ziua Națională, după care urmează tot felul de decese, înmormântări, revoluții, alungări, abdicări, bonus comemorările, de a-i zice că toată istoria s-a înghesuit între Moș Nicolae și Moș Crăciun. Dar niciunul dintre aceste evenimente epocale, nici măcar redifuzarea filmului ”Singur acasă”, nu-i unește mai mult pe români, în cuget și-n simțiri, decât ”pomana porcului”...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
17 decembrie 2017
sâmbătă, 16 decembrie 2017
Lunga întoarcere-n seară a bătrânului rege
A murit bătrânul rege
Îl plâng cu lacrimi de crocodil ipocriții
Îl plâng mai mult decât acei ce l-au iubit cu adevărat
și au înțeles
că istoria și-a ascuțit în oasele-i fragede dinții
Pe la catafalc se preumblă băgătorii de seamă
conversându-se cu ultimele surogate regești
până când or să geamă
sufletele cucuvelelor nelumești
E o piesă de teatru macabră
în care nu se joacă decât ultimul act
până când cortina mai neagră
decât întunericul,
va face cu noaptea minții un pact
De mâine
nimeni nu-l va mai lăuda pe ultimul rege,
vor vorbi despre moșteniri și castele,
se vor reculege în chinurile facerii
numai nenăscutele cățele
A murit bătrânul rege
ca un eschimos
târât de o luntre îngustă de gheață,
poate a fost bun, poate a fost frumos,
dincolo de propria-i viață
Lăsați-l pe Majestatea Sa
să se topească în sine
ca o lumânare întâmplătoare de ceară,
să-și fie cărare, să-i fie bine
în lunga întoarcere-n seară
15 decembrie 2017
Îl plâng cu lacrimi de crocodil ipocriții
Îl plâng mai mult decât acei ce l-au iubit cu adevărat
și au înțeles
că istoria și-a ascuțit în oasele-i fragede dinții
Pe la catafalc se preumblă băgătorii de seamă
conversându-se cu ultimele surogate regești
până când or să geamă
sufletele cucuvelelor nelumești
E o piesă de teatru macabră
în care nu se joacă decât ultimul act
până când cortina mai neagră
decât întunericul,
va face cu noaptea minții un pact
De mâine
nimeni nu-l va mai lăuda pe ultimul rege,
vor vorbi despre moșteniri și castele,
se vor reculege în chinurile facerii
numai nenăscutele cățele
A murit bătrânul rege
ca un eschimos
târât de o luntre îngustă de gheață,
poate a fost bun, poate a fost frumos,
dincolo de propria-i viață
Lăsați-l pe Majestatea Sa
să se topească în sine
ca o lumânare întâmplătoare de ceară,
să-și fie cărare, să-i fie bine
în lunga întoarcere-n seară
15 decembrie 2017
sâmbătă, 9 decembrie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (100)
Victima de serviciu a istoriei * Bolile medievale fac ravagii în spațiul carpato-danubiano-hipnotic * Țara generalilor fără armată * Femeile preferă urâții, bărbații-proastele * Mizerabilii: Cosette Chichirău și Scabroche Nicolae * Și ungurii e daci! * Producții record la Ministerul Agriculturii, Inculturii și Imposturii * O nouă păsărică guvernamentală * Mistrețul cu mustăți de argint * Pilda Cristinei * Povestea neromanțată a regelui Mihai
A dat colțul, la 74 de ani, Johnny Hallyday, legenda rock-ului francez. Decesul mortal a stârnit mai multă emoție (în Franța) decât ultima abdicare a regelui Mihai (în România). * Din cauza vremurilor istorice nefavorabile, PSD-ul a transformat mitingul de susținere a propriului guvern într-un prilej de ipocrit omagiu adus fostului suveran. Ca de obicei, minciuna stă cu regele la catafalc. Numai că de data asta monarhul n-are nicio vină * De marea dezbinare a românilor profită la greu Înalta Poartă unde copiii foamei se duc cu daruri și cu promisiuni greu de refuzat, de devalizare a resurselor țării, dacă sunt sprijiniți să devină șefii măcelăriei. Iar americanii, obișnuiți să ia, nu să dea (cu excepția bătăii și a exportului de democrație de cumetrie), îi primesc cu bucurie și le strâng mâna la ușă, ca unor prea-plecate slugi. Și, culmea, toată lumea-i mulțumită! Politicienii nedemni fiindcă ajung dirijorii jafului crâncen asupra României, yankeii fiindcă sunt principalii beneficiari, și rușii deoarece își mențin motivele să facă o excursie până la București când le-o veni cheful de niscai jafuri. Cine plătește toată distracția? Poporul român, victima de serviciu a istoriei. * Criminalii din sistemul de Sănătate ucid cu sânge rece. Criza imunoglobulinei a dus la decesul unei femei din Alba-Iulia, iar un adolescent, îngrozit că nu va mai putea fi tratat, a încercat să se sinucidă! Sănătatea e domeniul în care acționează sadicii criminali pentru care viața oamenilor nu valorează nimic. Mafia medicamentelor, a halatelor albe, care batjocorește și disprețuiește întreaga societate agățată la perfuzii, trebuie lichidată cât încă nu este prea târziu. * În timp ce agricultura e în aer, aviația-i la pământ. Unde, la fiecare trei avioane, se hlizește un general. În 1944, când regele Mihai l-a dat morții pe mareșalul Antonescu, existau 46 de generali. Generali, nu șobolani de birou. Acum se împăunează în oglinda retrovizoare a istoriei vreo 2000 de generali. Nu comandă pe nimeni, fiindcă nu prea mai avem armată, iar nevestele, singurele care ar mai putea asculta de ordinele lor, sunt deja mareșali. Cel mult 10% dintre urmașii lui Moș Teacă nu sunt făcuți la apelul bocancilor. * Viteza medie a trenurilor românești în anul 2017 a fost de 40 km pe oră. În 2018, conform programului de guvernare-alunecare, viteza va crește, în medie, cu doi km pe oră. Numai de nu i-ar trage curentul pe mecanici...* Larry Nassar, medicul lotului feminin de gimnastică al SUA, a fost condamnat la 60 de ani de închisoare pentru pornografie infantilă. Dacă era judecat în România, primea și o decorație. * În ciuda sensibilităților istorice din Orientul Mijlociu, SUA a recunoscut Ierusalimul ca și capitală a Israelului. Nasol moment, mișto colivă! * Femeile se simt mai fericite dacă au parteneri de viață mai puțin atrăgători decât ele. A, d-aia spun ele că bărbatul trebuie să fie un pic mai frumos decât ăla cu coarne! Cine-i încornoratul nu mai spun că se subînțelege. În schimb, majoritatea bărbaților preferă femeile frumoase și proaste. Frumoase, ca să le placă ei, și proaste, ca ele să accepte situația. * Cristiano Ronaldo a câștigat al cincilea Balon de Aur, egalând recordul lui Lionel Messi, cel mai bun fotbalist al lumii inclusiv în acest an. * Scabroche Nicolae a avut o discuție fără perdea cu userizda Chichirez Gâlceava, sau cam așa ceva, căreia, dacă ar fi fost bărbat, i-ar fi dat și un bot în oaie. Cosette l-a acuzat pe Scabroche că e șoferul Mafiei, iar acesta, conform uzanțelor parlamentare, o consideră proastă și nesimțită și o informează diplomatic că are poze cu ea făcând sex anal. Distinsa matracucă nu introduce niciun amendament suplimentar pe ordinea de zi a Facebook-ului, dar, în treacăt, îi dă o pildă și derutatului diliman Cătălin Rădulescu care, citez cu respectul cuvenit instituției legislative, ” s-a îngrășat,(...) râde ca porcul” fiindcă, e evident, ”a mai furat ceva”. Ce să mai zicem?! Numai lume bună în cocina numită impropriu Parlamentul României. Aleșilor, guițați cu mai multă grijă că se apropie Ignatul! * Nouă din zece români își bat copiii în scopuri terapeutice (”pentru binele lor”). Când copiii cresc și părinții îmbătrânesc, rolurile se schimbă. Tot pentru binele lor. * Guvernul a aprobat Bugetul pe 2018, bazându-se pe o creștere economică de 5,5%. Gluma e că, la fel ca în ultimii 27 de ani, Educația și Sănătatea sunt considerate ”priorități naționale”. * La 100 de ani, ciobanul Ștefan Gros din Aninoasa muncește cu carte de muncă! Ar vrea să mai lucreze măcar șapte ani ca să-l depășească pe ta-su,care a dus-o până la 103 ani, și pe bunică-su, care a ras-o pe lumea ailaltă la numai 107 ani. * 80% dintre firmele din comunitățile țigănești din Ivești și Liești (jud. Galați) au comis evaziune fiscală. Restul de 20% n-au fost încă verificate. * Mădălin Ionescu e convins că și ungurii e daci. Poate dacă după d apare și un r. Oricum, absolventul de istorie a dat în mintea invitaților săi de la ”Abces Direct” și ”Hwau-hwau biz”. * O profesoară dintr-o școală teleormăneană a fost bătută la fund și sechestrată în timpul orei de ”Cultură Civică”, de trei elevi. Capul răutăților, un bețivan în vârstă de 16 ani, a fost arestat pentru 30 de zile. Ca să nu rămână mai prejos, un alt repetent, din Constanța, a pălmuit-o pe profa de franceză. Realitatea crudă este că profesorii au devenit cea mai vulnerabilă categorie profesională. Au numai obligații, în timp ce elevii au numai drepturi. Și tupeu. * Din 2018, Vinerea Mare va deveni sărbătoare legală și în România, așa cum este deja în 16 din cele 28(-1) de țări ale UE. E bine, munca prostește. * Mai mult de jumătate din populația planetei crede în existența extratereștrilor. Normal, în definitiv suntem rude. * Deși Simona ocupă locul 1 în clasament, ITF a declarat-o campioană mondială pe Garbine Muguruza, confirmând temerea noastră că ierarhia pe puncte nu este o oglindă fidelă a realității. De altminteri, în finala de la Cincinatti, Muguruza, numărul doi mondial, a bătut-o pe Simona ca pe covoare. * Învățat cu raportările fictive, nea Petrică de la Ministerul Agriculturii, Inculturii și Imposturii se laudă că, datorită indicațiilor prețioase din programul de guvernare-afânare, anul acesta s-au înregistrat recorduri istorice la grâu, secară, rapiță, orz și orzoaică, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri. Ce vrăjeală de activist are în el! Dacă ar fi scris ”Miorița”, pe ciobanul moldovean l-ar fi durut în sistemul de operare de bilingvismul oii, iar de alde Dragnea și Tăriceanu, care, pe la apus de soare, vroiau să-i facă-n abdomenul burții niscai buzunare, nici atât. * Tot nea Petrică ne anunță că, în ciuda UE, toate șaormeriile vor folosi în procesul de producție carne de oaie, iar majoritatea pinguinilor și urșilor polari se vor înveli cu pilote din lână. Următoarea mișcare vizează pizzeriile, care, conform indicațiilor de partid și de stat la taclale, aflate la loc de cinste, în servietă, printre borcanele de iaurt, vor trebui să folosească numai măsline de oaie. * Băi, nea Petrică, ia mai lasă vrăjeala model 1985 și deblochează piețele tradiționale pentru exportul de ovine. Că e supraproducție, iar fermierii români au marfă de calitate. Avem mult mai multe oi (locul patru în Europa, după Turcia, Marea Britanie și Spania) decât putem consuma. * La Techirghiol a fost descoperită o pasăre intrată fără viză în țara noastră: pietrarul de deșert. Cel mai apropiat areal al acestei păsărici, care se întâlnește din Mongolia și până în nordul Africii, este Orientul Mijlociu. Până acum, la noi erau patru specii de pietrar: negru, sur, mediteranean și răsăritean. Păsăricile parlamentare nu se pun, iar bolovanul guvernamental va trebui să migreze la un moment dat. * Diferența dintre veniturile bogaților și cele ale săracilor au fost, conform Institutului Național de Statistică și Vrăjeală, de 7,2 ori. Iar săracii, majoritatea absolută de altfel, au avut în medie venituri bănești care au acoperit abia 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru anul 2017. Atunci cum supraviețuiesc românii? E un alt miracol al istoriei. * După Brexit, românii din Regatul Unit nu au de ce să se teamă: vor fi considerați tot vite de povară. * Pe domeniul de vânătoare din Caraș-Severin, cumpărat de la distinsul bandit Prințul Pol-Pol de Rumani, mistrețul cu mustăți de argint a mai comis un carnagiu. Cumplită boală mintală mai e uciderea de animale fără apărare! Dacă Țiriac vâna de foame, avea o justificare, așa, numai să simți mirosul sângelui, să privești animalul cum se zbate în ghearele reci ale morții, e o dileală maximă. Sadism în stare pură. Cred că miliardarii ăștia în chiloți de tablă ar trebui închiși într-un țarc prin care să-i alerge toți săracii lumii ca să-i împuște cu scuipați. Pe urmă să fie aruncați la șobolani. * Până și cercetătorii francezi s-au prins că civilizațiile din Epoca Bronzului (e aur, mânca-ți-aș!) foloseau metalul de la meteoriți (bogat în staniu, nichel și fier) pentru a confecționa arme și unelte. E ceva normal câtă vreme am stabilit că oamenii e extratereștri. Ce vă mirați așa? Printre armele cu care a fost pitit Tutankamon era și un pumnal realizat din metal meteoric. E foarte clar că oamenii sunt căzuți din nori. Mai ales cei din Guvernul României. * Pe Cristina Tunegaru, profa de limba română, care le-ar trage-o-n scurt și lui Eminescu, și lui Creangă, o mănâncă pilda din ce în ce mai tare când aude de scriitori pe care e posibil să nu-i fi înțeles. Și n-ar vrea s-o pună nici la oral, nici la scris, tot cu de-alde Sadoveanu, Slavici ori Negruzzi, că e reci. Așa e, Cristino, e morți, dar, operele lor sunt mai vii decât idolii falși la care te închini ca proasta-n târg când vinde linguri. Limba și literatura română nu e numai despre ”Ana are mere”. Ți-aș detalia, dar nu-mi place să-mi pierd timpul cu toate nebătutele. Că, vorba lui Sadoveanu, ”nu e vremea sub om, ci omul sub vremuri.” * Regele Mihai a luat-o cătinel spre Regatul Cerului direct din Aubonne (Elveția), marți, 5 decembrie 2017, ora 13. Tot într-o zi de marți, dar cu 96 de ani în urmă, pe 25 octombrie 1921, pe la orele 19,40, venise pe lume, la Sinaia. Cam repede, ceea ce l-a determinat pe pamfletarul Pamfil Șeicaru să-l numească Mihai Viteză, deși puradelul purta prenumele primului întregitor de țară. La naștere au fost trase 101 salve de tun ca să trăiască 101 ani, însă tunarii, conform tradiției hașmanglelii la români, au bifat doar 96, după cum lesne se poate constata. Lor le era frică să n-o mierlească pe la 62 de ani precum regele Ferdinand. Întrucât o ardea mai mult cu mă-sa-mare, regina Maria, prima limbă vorbită a fost engleza. La școala palatină, formată din opt-doisprezece elevi aleși din toate mediile sociale, Mihăiță n-a strălucit, dar nimeni n-a îndrăznit să-i spună adevărul. Până la acest pamplezir de-al lui Carol, el deja fusese rege. La șase ani, în 1927, fiindcă pleziristul de ta-su renunțase la tron pentru o petardă, a devenit cel mai tare din parcarea copiilor cu sânge albastru. Regența a fost asigurată de prințul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație. Bonus, regina Elena, mama sa, fiica regelui Greciei, care-i dădea pildă viitorului aghiotant regal Jack Vergotti. După ce s-a adresat Parlamentului în pantaloni scurți (Regele era în pantaloni scurți, Parlamentul umbla, și atunci, în nudul gol), a întrebat dacă acum, fiind rege, și-a păstrat dreptul de a se juca. Și-l păstrase, așa că revista ”Time” din 1 august 1927 îl are pe copertă pe regele-copil, în pantaloni scurți. Pasiunile lui au fost șahul, pianul, motoarele de orice fel și procreația. Pe la 13 ani, îi scria din Florența lui Carol că-l roagă să-i cumpere o mașină Alfa-Romeo întrucât Fordul pe care-l posedă e prea puternic. Cum ta-su nu i-a satisfăcut dorința, anul următor îi cere o Augusta Lancia cu două locuri care atingea 110km/oră. După cum lesne se poate observa, puștiul conducea fără permis. Dar așa e regii, deasupra legilor lumești. Prima lui mașină, un Morris, i-o dăruise unchiul său, prințul Nicolae, în 1927, cu ocazia încoronării. Tot în acea scrisoare se lăuda că a fost la vânătoare și a împușcat trei fazani. Și nici permis de vânătoare nu avea! Nu-i rău să faci parte din Casa de Toleranță Regală. După ce Carol l-a detronat, la 1 iunie 1930, Mihai era obligat să umble numai în pantaloni scurți tocmai pentru că ăl bătrân, un individ fără scrupule, vroia să sublinieze ideea că Mihăiță mai are de copilărit, iar lovitura de stat pe care a dat-o cu Iuliu Maniu și camarila regală, e pe deplin justificată. Acum să nu se înțeleagă că umbla și iarna în pantaloni scurți, că i-ar fi înghețat puța, ceea ce nu concordă adevărului istoric. Voievodul de Alba-Iulia a suferit când bagabontul de ta-su a exilat-o pe mama sa la Florența, unde avea voie să o viziteze doar de două ori pe an. În patul regal se zvârcolea Elena Lupescu, o evreică unsă cu toate alifiile vremii. Imediat după ce Carol al II-lea e silit de împrejurările istorice să abdice, la 5 septembrie 1940, Mihai, redevenind rege, o aduce pe mamița în țară. Dar nu regina Elena îl va pune pe piedestalul regal, ci Antonescu, conducătorul țării, alături de care îmbracă, din septembrie 1940 până în ianuarie 1941, cămașa legionară. Mareșalul a respectat instituția regală, iar toate măsurile dispuse de el până în 1944 au avut girul acesteia. Inclusiv alianța cu Germania hitleristă. Regele s-a întâlnit și cu Hitler și cu Mussolini. Cu primul a pălăvrăgit mai mult maică-sa, vorbitoare și de germană, cu al doilea, care i s-a părut ”mai cald”, a parlit el. Hitler i-a dăruit reginei-mamă o orhidee și un tub de antidepresive ”Pervisin”. Pe Mihai nu prea l-a băgat în seamă, considerându-l inferior cizmelor sale. După cum se vede, pe Hitler nu prea-l dădeau manierele afară din buncăr. În 1944, oligarhia politică, economică și financiară a țării, infiltrată până și în dormitoarele Casei Regale, aflată în fața pierderii tuturor privilegiilor deoarece era iminentă ocuparea României de către ruși, își dă mâna cu comuniștii și, împreună, întorc armele împotriva Germaniei. Vârful de lance a fost Mihai, care a ordonat arestarea lui Antonescu fiindcă acesta nu vroia să lase țara ”pe mâna unui copil”. Și în acest caz regele a fost o marionetă, așa cum a fost în cea mai mare parte a vieții lui. Toți l-au folosit pe post de decor. Și Carol al II-lea, și regina Elena, și Antonescu, și rușii, și Diaspora. Monarhiștii zic că la 23 august 1944 regele s-a ridicat deasupra condiției sale, și, dintr-o victimă a istoriei, a devenit un făcător al ei. Fals. Fără comuniști, actul de la 23 august (dată care, ca o ironie a istoriei a devenit Zi Națională între 1948 și 1989) ar fi fost o fâsâială, iar regele ar fi plecat în exil cu trei ani mai devreme. Nu uitați că mareșalul Antonescu a fost predat comuniștilor conduși de Emil Bodnăraș, dus într-o locuință conspirativă din Vatra Luminoasă, de unde a fost preluat de ruși. De la Moscova, unde a fost și torturat, a fost readus în România doar pentru a fi ”judecat” și executat. Regele Mihai a refuzat grațierea celui care i-a dat o dimensiune istorică numai ca să nu-l supere pe noul lui prieten, Stalin, care îl decorase cu Ordinul ”Pobeda”, cea mai înaltă distincție sovietică a vremii, pe care aveau să o primească 24 de persoane, dintre care doar patru din afara URSS. Rușii i-au mai atârnat de gât tinichele și în 2004, și în 2010 drept mulțumire că le-a dat țara pe mână, fără nicio înțelegere prealabilă, în 1944. Asta-i istoria, n-o mai fardați, că nu-i stă bine. Dar comunismul nu se împăca deloc cu monarhia așa că, la 30 decembrie 1947, regele este silit să abdice, primind vestea că va trebui să-și ia tălpășița cu ”un fel de ușurare”, după cum mărturisește, urmată de ”dezgust” fiindcă românii fuseseră de acord cu așa ceva. Realitatea e că românii nu prea mai haleau monarhia. Dar nu din cauza lui Mihăiță, ci a regelui-vagabond care-l procrease. Carol al II-lea a fost promotorul primei dictaturi românești din secolul XX, punând cătușe democrației. În exil, regele s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, nunta desfășurându-se la Atena, la 10 iunie 1948. Deoarece Ana a trecut la ortodoxism, neamurile ei n-au participat la nuntă. Mai bine, pe urmă ar fi început să comenteze: ba că mireasa a fost grasă, ba că mirele e dezamăgit de trădarea englezilor și americanilor, ba că sarmalele au fost reci, ba că nu s-a jucat cearșaful... Ca să-și întrețină familia, că nu putea să stea cu mâna întinsă la Gheorghe Gheorghiu-Dej (”un om simplu, politicos”, după cum îl caracterizează regele. ”Cu mine s-a purtat întotdeauna corect”), la Petru Groza (cu care se înțelesese amiabil să abdice încă din 22 decembrie 1947, în contradicție cu poveștile dramatice țesute după 1989), ori la rudele mai înstărite de pe tronurile Europei, a practicat meserii dintre cele mai diverse. A fost fermier, broker, pilot de încercare, antreprenor la o companie de electronică, restaurator de mașini de teren. Iar Ana a muncit o vreme ca vânzătoare la magazinul Blomigdale s din New York. A peregrinat prin Italia, Grecia, Anglia, SUA și Elveția, unde, de altfel, s-a stabilit. În 1960 a scris împreună cu Ana piesa de teatru ”The Choice”, al cărei subiect era despre salvarea omului prin credință și despre sistemele capitalist și comunist. Între timp a procreat cu simț de răspundere, îmbogățind omenirea umană cu cinci fete, care mai de care mai cucuiată și mai încoronată. Orice ar zice monarhiștii, era mult curent în reședința regală. Până la căderea lui Ceaușescu nu prea i s-a auzit glasul, deși Europa Liberă îi oferea cu generozitate spațiu de emisie. A făcut-o lată în 1989 când s-a arătat de acord cu rușinoasa declarație de la Budapesta, din 16 iunie, în care ungurii cereau autonomie politică în Transilvania, care ar trebui să fie ”un spațiu de complementaritate”, nicidecum o parte a României. Începuse prăbușirea comunismului în estul Europei, iar regele vroia să nu piardă trenul. Dar și-a pierdut obrazul. La un an după lovitura de stat din decembrie 1989, regele a încercat să vină în țară, să pape și gura lui niște șorici, dar Godacul Roșu, întinând nobilele idealuri ale regalității, l-a trimis la plimbare. Dar regele Mihai era genul de om care nu se grăbea, și dacă-l dădeai astăzi afară pe ușa aeroportului, se întorcea peste doi ani, în 1992, de Paște, pe fereastra istoriei. Vreun milion de gură-cască, amestecați cu puținii monarhiști reali, i-au creat iluzia posibilității redobândirii tronului. Ceea ce nu i-a plăcut deloc republicanului Iliescu care, în 1994, îl izgonește pentru a doua oară din țara care era și a sa. Să nu fi știut regele vorba aia: ”să nu te pui cu prostul că are mintea odihnită?” Dar, între politicienii care-și cunosc interesul, nu există prăpăstii suficient de adânci ca să nu poată fi escaladate, așa că prin 2000 cei doi bagabonți s-au împăcat. În 2001, la Târgoviște, l-am văzut personal pe rege, flancat de cei doi tâlhari, Iliescu și Adrian Năstase, comemorând 400 de ani de când Mihai Viteazul, într-un moment de neatenție, și-a pierdut capul! Din acel moment, legenda pălește, iar omul îi ia locul, dincolo de măsurile de securitate propagandistică ale monarhiștilor care doreau să-l mențină pe un tron imaginar, deasupra problemelor lumești. Singurul scop în ultima parte a vieții a fost să-și scape copiii de sărăcie prin redobândirea proprietăților. Se pare că i-a ieșit combinația, dar pentru copiii noștri a lăsat o moștenire nasoală. Alde Margareta, Prințul Miorlau de Lingebliden ori derbedeul de Nicolae, nu reprezintă o soluție pentru România. Nici măcar una de avarie. Ei nu trec de nivelul clasei politice actuale, adică de genunchiul broaștei. Dacă România și-ar propune să redevină monarhie, așa cum a fost întotdeauna, cu excepția perioadei de după 30 decembrie 1947, ar trebui să-l adopte pe prințul Charles sau vreun puradel de-al acestuia, fiindcă, oricum, la ei, în Regatul Unit, n-au nicio șansă. Elisabeta va trăi cel puțin o sută de ani numai ca să nu-i vadă certându-se. Ca om, Mihai a fost un personaj tragic. Din cauza tatălui a avut o copilărie nefericită, fiind obligat să stea departe de mama sa. Lipsa de afecțiune a tatălui a încercat să o compenseze cu dragostea mamei, devenind un fel de domnul Goe al monarhiilor europene. Pentru asta nu l-a iertat pe Carol Caraiman, pe care, după abdicarea acestuia, nu a vrut să-l mai vadă niciodată, deși ăl bătrân îi solicitase acest lucru în mai multe rânduri. De două ori i-a răspuns cât se poate de oficial și de glacial, la scrisori. Nu a participat la înmormântarea regelui-priapic intuind că nici acesta nu va participa la a lui. A avut parte de o soție energică, iar unele dintre fete l-au cam necăjit. Regele Mihai a intrat în istorie în pantaloni scurți și a ieșit cu picioarele înainte. Nefericitul eveniment nu s-a petrecut în 2017, ci la 23 august 1944, când a predat țara rușilor. Peste 100 000 de militari români au luat drumul de gheață al Siberiei. Iar soldații Armatei Roșii s-au dedat, în țară, la furturi, devastări, violuri, jafuri, omoruri...Dacă actul întoarcerii armelor ar fi fost precedat de un tratat de pace sau măcar de un armistițiu, regele ar fi meritat toate onorurile. Așa, fără niciun dubiu, Mihai I a fost un monarh slab într-o perioadă teribil de grea, în care, principala lui preocupare a fost să-și salveze poziția. Atunci nu gândea ca un rege, ci ca un politician care-și apără interesele personale. Nu i-a ieșit, deși sovieticii l-au lăsat trei ani să creadă asta. Ca un rege mâhnit s-a purtat în ultima perioadă a vieții, când nu mai exista riscul ca istoria să-i mai facă o glumă și să-l întroneze, (aproape) în ciuda voinței sale. Dincolo de bine și de rău, Mihai Întâiul și Ultimul rămâne un personaj de roman în care realitatea îi dă clanță ficțiunii. Iar discursul său, rostit în Parlamentul României, în 2011, are pasaje memorabile: ”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, credință și memorie.” Le-a zis-o bine bătrânul rege. Numai de nu s-ar fi supărat Motanul Încălțat ce torcea liniștit în iatacul Margaretei, moștenitoarea tronului iluzoriu.
CONTELE DE MONTE-CRISTO
10 decembrie 2017
A dat colțul, la 74 de ani, Johnny Hallyday, legenda rock-ului francez. Decesul mortal a stârnit mai multă emoție (în Franța) decât ultima abdicare a regelui Mihai (în România). * Din cauza vremurilor istorice nefavorabile, PSD-ul a transformat mitingul de susținere a propriului guvern într-un prilej de ipocrit omagiu adus fostului suveran. Ca de obicei, minciuna stă cu regele la catafalc. Numai că de data asta monarhul n-are nicio vină * De marea dezbinare a românilor profită la greu Înalta Poartă unde copiii foamei se duc cu daruri și cu promisiuni greu de refuzat, de devalizare a resurselor țării, dacă sunt sprijiniți să devină șefii măcelăriei. Iar americanii, obișnuiți să ia, nu să dea (cu excepția bătăii și a exportului de democrație de cumetrie), îi primesc cu bucurie și le strâng mâna la ușă, ca unor prea-plecate slugi. Și, culmea, toată lumea-i mulțumită! Politicienii nedemni fiindcă ajung dirijorii jafului crâncen asupra României, yankeii fiindcă sunt principalii beneficiari, și rușii deoarece își mențin motivele să facă o excursie până la București când le-o veni cheful de niscai jafuri. Cine plătește toată distracția? Poporul român, victima de serviciu a istoriei. * Criminalii din sistemul de Sănătate ucid cu sânge rece. Criza imunoglobulinei a dus la decesul unei femei din Alba-Iulia, iar un adolescent, îngrozit că nu va mai putea fi tratat, a încercat să se sinucidă! Sănătatea e domeniul în care acționează sadicii criminali pentru care viața oamenilor nu valorează nimic. Mafia medicamentelor, a halatelor albe, care batjocorește și disprețuiește întreaga societate agățată la perfuzii, trebuie lichidată cât încă nu este prea târziu. * În timp ce agricultura e în aer, aviația-i la pământ. Unde, la fiecare trei avioane, se hlizește un general. În 1944, când regele Mihai l-a dat morții pe mareșalul Antonescu, existau 46 de generali. Generali, nu șobolani de birou. Acum se împăunează în oglinda retrovizoare a istoriei vreo 2000 de generali. Nu comandă pe nimeni, fiindcă nu prea mai avem armată, iar nevestele, singurele care ar mai putea asculta de ordinele lor, sunt deja mareșali. Cel mult 10% dintre urmașii lui Moș Teacă nu sunt făcuți la apelul bocancilor. * Viteza medie a trenurilor românești în anul 2017 a fost de 40 km pe oră. În 2018, conform programului de guvernare-alunecare, viteza va crește, în medie, cu doi km pe oră. Numai de nu i-ar trage curentul pe mecanici...* Larry Nassar, medicul lotului feminin de gimnastică al SUA, a fost condamnat la 60 de ani de închisoare pentru pornografie infantilă. Dacă era judecat în România, primea și o decorație. * În ciuda sensibilităților istorice din Orientul Mijlociu, SUA a recunoscut Ierusalimul ca și capitală a Israelului. Nasol moment, mișto colivă! * Femeile se simt mai fericite dacă au parteneri de viață mai puțin atrăgători decât ele. A, d-aia spun ele că bărbatul trebuie să fie un pic mai frumos decât ăla cu coarne! Cine-i încornoratul nu mai spun că se subînțelege. În schimb, majoritatea bărbaților preferă femeile frumoase și proaste. Frumoase, ca să le placă ei, și proaste, ca ele să accepte situația. * Cristiano Ronaldo a câștigat al cincilea Balon de Aur, egalând recordul lui Lionel Messi, cel mai bun fotbalist al lumii inclusiv în acest an. * Scabroche Nicolae a avut o discuție fără perdea cu userizda Chichirez Gâlceava, sau cam așa ceva, căreia, dacă ar fi fost bărbat, i-ar fi dat și un bot în oaie. Cosette l-a acuzat pe Scabroche că e șoferul Mafiei, iar acesta, conform uzanțelor parlamentare, o consideră proastă și nesimțită și o informează diplomatic că are poze cu ea făcând sex anal. Distinsa matracucă nu introduce niciun amendament suplimentar pe ordinea de zi a Facebook-ului, dar, în treacăt, îi dă o pildă și derutatului diliman Cătălin Rădulescu care, citez cu respectul cuvenit instituției legislative, ” s-a îngrășat,(...) râde ca porcul” fiindcă, e evident, ”a mai furat ceva”. Ce să mai zicem?! Numai lume bună în cocina numită impropriu Parlamentul României. Aleșilor, guițați cu mai multă grijă că se apropie Ignatul! * Nouă din zece români își bat copiii în scopuri terapeutice (”pentru binele lor”). Când copiii cresc și părinții îmbătrânesc, rolurile se schimbă. Tot pentru binele lor. * Guvernul a aprobat Bugetul pe 2018, bazându-se pe o creștere economică de 5,5%. Gluma e că, la fel ca în ultimii 27 de ani, Educația și Sănătatea sunt considerate ”priorități naționale”. * La 100 de ani, ciobanul Ștefan Gros din Aninoasa muncește cu carte de muncă! Ar vrea să mai lucreze măcar șapte ani ca să-l depășească pe ta-su,care a dus-o până la 103 ani, și pe bunică-su, care a ras-o pe lumea ailaltă la numai 107 ani. * 80% dintre firmele din comunitățile țigănești din Ivești și Liești (jud. Galați) au comis evaziune fiscală. Restul de 20% n-au fost încă verificate. * Mădălin Ionescu e convins că și ungurii e daci. Poate dacă după d apare și un r. Oricum, absolventul de istorie a dat în mintea invitaților săi de la ”Abces Direct” și ”Hwau-hwau biz”. * O profesoară dintr-o școală teleormăneană a fost bătută la fund și sechestrată în timpul orei de ”Cultură Civică”, de trei elevi. Capul răutăților, un bețivan în vârstă de 16 ani, a fost arestat pentru 30 de zile. Ca să nu rămână mai prejos, un alt repetent, din Constanța, a pălmuit-o pe profa de franceză. Realitatea crudă este că profesorii au devenit cea mai vulnerabilă categorie profesională. Au numai obligații, în timp ce elevii au numai drepturi. Și tupeu. * Din 2018, Vinerea Mare va deveni sărbătoare legală și în România, așa cum este deja în 16 din cele 28(-1) de țări ale UE. E bine, munca prostește. * Mai mult de jumătate din populația planetei crede în existența extratereștrilor. Normal, în definitiv suntem rude. * Deși Simona ocupă locul 1 în clasament, ITF a declarat-o campioană mondială pe Garbine Muguruza, confirmând temerea noastră că ierarhia pe puncte nu este o oglindă fidelă a realității. De altminteri, în finala de la Cincinatti, Muguruza, numărul doi mondial, a bătut-o pe Simona ca pe covoare. * Învățat cu raportările fictive, nea Petrică de la Ministerul Agriculturii, Inculturii și Imposturii se laudă că, datorită indicațiilor prețioase din programul de guvernare-afânare, anul acesta s-au înregistrat recorduri istorice la grâu, secară, rapiță, orz și orzoaică, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri. Ce vrăjeală de activist are în el! Dacă ar fi scris ”Miorița”, pe ciobanul moldovean l-ar fi durut în sistemul de operare de bilingvismul oii, iar de alde Dragnea și Tăriceanu, care, pe la apus de soare, vroiau să-i facă-n abdomenul burții niscai buzunare, nici atât. * Tot nea Petrică ne anunță că, în ciuda UE, toate șaormeriile vor folosi în procesul de producție carne de oaie, iar majoritatea pinguinilor și urșilor polari se vor înveli cu pilote din lână. Următoarea mișcare vizează pizzeriile, care, conform indicațiilor de partid și de stat la taclale, aflate la loc de cinste, în servietă, printre borcanele de iaurt, vor trebui să folosească numai măsline de oaie. * Băi, nea Petrică, ia mai lasă vrăjeala model 1985 și deblochează piețele tradiționale pentru exportul de ovine. Că e supraproducție, iar fermierii români au marfă de calitate. Avem mult mai multe oi (locul patru în Europa, după Turcia, Marea Britanie și Spania) decât putem consuma. * La Techirghiol a fost descoperită o pasăre intrată fără viză în țara noastră: pietrarul de deșert. Cel mai apropiat areal al acestei păsărici, care se întâlnește din Mongolia și până în nordul Africii, este Orientul Mijlociu. Până acum, la noi erau patru specii de pietrar: negru, sur, mediteranean și răsăritean. Păsăricile parlamentare nu se pun, iar bolovanul guvernamental va trebui să migreze la un moment dat. * Diferența dintre veniturile bogaților și cele ale săracilor au fost, conform Institutului Național de Statistică și Vrăjeală, de 7,2 ori. Iar săracii, majoritatea absolută de altfel, au avut în medie venituri bănești care au acoperit abia 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru anul 2017. Atunci cum supraviețuiesc românii? E un alt miracol al istoriei. * După Brexit, românii din Regatul Unit nu au de ce să se teamă: vor fi considerați tot vite de povară. * Pe domeniul de vânătoare din Caraș-Severin, cumpărat de la distinsul bandit Prințul Pol-Pol de Rumani, mistrețul cu mustăți de argint a mai comis un carnagiu. Cumplită boală mintală mai e uciderea de animale fără apărare! Dacă Țiriac vâna de foame, avea o justificare, așa, numai să simți mirosul sângelui, să privești animalul cum se zbate în ghearele reci ale morții, e o dileală maximă. Sadism în stare pură. Cred că miliardarii ăștia în chiloți de tablă ar trebui închiși într-un țarc prin care să-i alerge toți săracii lumii ca să-i împuște cu scuipați. Pe urmă să fie aruncați la șobolani. * Până și cercetătorii francezi s-au prins că civilizațiile din Epoca Bronzului (e aur, mânca-ți-aș!) foloseau metalul de la meteoriți (bogat în staniu, nichel și fier) pentru a confecționa arme și unelte. E ceva normal câtă vreme am stabilit că oamenii e extratereștri. Ce vă mirați așa? Printre armele cu care a fost pitit Tutankamon era și un pumnal realizat din metal meteoric. E foarte clar că oamenii sunt căzuți din nori. Mai ales cei din Guvernul României. * Pe Cristina Tunegaru, profa de limba română, care le-ar trage-o-n scurt și lui Eminescu, și lui Creangă, o mănâncă pilda din ce în ce mai tare când aude de scriitori pe care e posibil să nu-i fi înțeles. Și n-ar vrea s-o pună nici la oral, nici la scris, tot cu de-alde Sadoveanu, Slavici ori Negruzzi, că e reci. Așa e, Cristino, e morți, dar, operele lor sunt mai vii decât idolii falși la care te închini ca proasta-n târg când vinde linguri. Limba și literatura română nu e numai despre ”Ana are mere”. Ți-aș detalia, dar nu-mi place să-mi pierd timpul cu toate nebătutele. Că, vorba lui Sadoveanu, ”nu e vremea sub om, ci omul sub vremuri.” * Regele Mihai a luat-o cătinel spre Regatul Cerului direct din Aubonne (Elveția), marți, 5 decembrie 2017, ora 13. Tot într-o zi de marți, dar cu 96 de ani în urmă, pe 25 octombrie 1921, pe la orele 19,40, venise pe lume, la Sinaia. Cam repede, ceea ce l-a determinat pe pamfletarul Pamfil Șeicaru să-l numească Mihai Viteză, deși puradelul purta prenumele primului întregitor de țară. La naștere au fost trase 101 salve de tun ca să trăiască 101 ani, însă tunarii, conform tradiției hașmanglelii la români, au bifat doar 96, după cum lesne se poate constata. Lor le era frică să n-o mierlească pe la 62 de ani precum regele Ferdinand. Întrucât o ardea mai mult cu mă-sa-mare, regina Maria, prima limbă vorbită a fost engleza. La școala palatină, formată din opt-doisprezece elevi aleși din toate mediile sociale, Mihăiță n-a strălucit, dar nimeni n-a îndrăznit să-i spună adevărul. Până la acest pamplezir de-al lui Carol, el deja fusese rege. La șase ani, în 1927, fiindcă pleziristul de ta-su renunțase la tron pentru o petardă, a devenit cel mai tare din parcarea copiilor cu sânge albastru. Regența a fost asigurată de prințul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație. Bonus, regina Elena, mama sa, fiica regelui Greciei, care-i dădea pildă viitorului aghiotant regal Jack Vergotti. După ce s-a adresat Parlamentului în pantaloni scurți (Regele era în pantaloni scurți, Parlamentul umbla, și atunci, în nudul gol), a întrebat dacă acum, fiind rege, și-a păstrat dreptul de a se juca. Și-l păstrase, așa că revista ”Time” din 1 august 1927 îl are pe copertă pe regele-copil, în pantaloni scurți. Pasiunile lui au fost șahul, pianul, motoarele de orice fel și procreația. Pe la 13 ani, îi scria din Florența lui Carol că-l roagă să-i cumpere o mașină Alfa-Romeo întrucât Fordul pe care-l posedă e prea puternic. Cum ta-su nu i-a satisfăcut dorința, anul următor îi cere o Augusta Lancia cu două locuri care atingea 110km/oră. După cum lesne se poate observa, puștiul conducea fără permis. Dar așa e regii, deasupra legilor lumești. Prima lui mașină, un Morris, i-o dăruise unchiul său, prințul Nicolae, în 1927, cu ocazia încoronării. Tot în acea scrisoare se lăuda că a fost la vânătoare și a împușcat trei fazani. Și nici permis de vânătoare nu avea! Nu-i rău să faci parte din Casa de Toleranță Regală. După ce Carol l-a detronat, la 1 iunie 1930, Mihai era obligat să umble numai în pantaloni scurți tocmai pentru că ăl bătrân, un individ fără scrupule, vroia să sublinieze ideea că Mihăiță mai are de copilărit, iar lovitura de stat pe care a dat-o cu Iuliu Maniu și camarila regală, e pe deplin justificată. Acum să nu se înțeleagă că umbla și iarna în pantaloni scurți, că i-ar fi înghețat puța, ceea ce nu concordă adevărului istoric. Voievodul de Alba-Iulia a suferit când bagabontul de ta-su a exilat-o pe mama sa la Florența, unde avea voie să o viziteze doar de două ori pe an. În patul regal se zvârcolea Elena Lupescu, o evreică unsă cu toate alifiile vremii. Imediat după ce Carol al II-lea e silit de împrejurările istorice să abdice, la 5 septembrie 1940, Mihai, redevenind rege, o aduce pe mamița în țară. Dar nu regina Elena îl va pune pe piedestalul regal, ci Antonescu, conducătorul țării, alături de care îmbracă, din septembrie 1940 până în ianuarie 1941, cămașa legionară. Mareșalul a respectat instituția regală, iar toate măsurile dispuse de el până în 1944 au avut girul acesteia. Inclusiv alianța cu Germania hitleristă. Regele s-a întâlnit și cu Hitler și cu Mussolini. Cu primul a pălăvrăgit mai mult maică-sa, vorbitoare și de germană, cu al doilea, care i s-a părut ”mai cald”, a parlit el. Hitler i-a dăruit reginei-mamă o orhidee și un tub de antidepresive ”Pervisin”. Pe Mihai nu prea l-a băgat în seamă, considerându-l inferior cizmelor sale. După cum se vede, pe Hitler nu prea-l dădeau manierele afară din buncăr. În 1944, oligarhia politică, economică și financiară a țării, infiltrată până și în dormitoarele Casei Regale, aflată în fața pierderii tuturor privilegiilor deoarece era iminentă ocuparea României de către ruși, își dă mâna cu comuniștii și, împreună, întorc armele împotriva Germaniei. Vârful de lance a fost Mihai, care a ordonat arestarea lui Antonescu fiindcă acesta nu vroia să lase țara ”pe mâna unui copil”. Și în acest caz regele a fost o marionetă, așa cum a fost în cea mai mare parte a vieții lui. Toți l-au folosit pe post de decor. Și Carol al II-lea, și regina Elena, și Antonescu, și rușii, și Diaspora. Monarhiștii zic că la 23 august 1944 regele s-a ridicat deasupra condiției sale, și, dintr-o victimă a istoriei, a devenit un făcător al ei. Fals. Fără comuniști, actul de la 23 august (dată care, ca o ironie a istoriei a devenit Zi Națională între 1948 și 1989) ar fi fost o fâsâială, iar regele ar fi plecat în exil cu trei ani mai devreme. Nu uitați că mareșalul Antonescu a fost predat comuniștilor conduși de Emil Bodnăraș, dus într-o locuință conspirativă din Vatra Luminoasă, de unde a fost preluat de ruși. De la Moscova, unde a fost și torturat, a fost readus în România doar pentru a fi ”judecat” și executat. Regele Mihai a refuzat grațierea celui care i-a dat o dimensiune istorică numai ca să nu-l supere pe noul lui prieten, Stalin, care îl decorase cu Ordinul ”Pobeda”, cea mai înaltă distincție sovietică a vremii, pe care aveau să o primească 24 de persoane, dintre care doar patru din afara URSS. Rușii i-au mai atârnat de gât tinichele și în 2004, și în 2010 drept mulțumire că le-a dat țara pe mână, fără nicio înțelegere prealabilă, în 1944. Asta-i istoria, n-o mai fardați, că nu-i stă bine. Dar comunismul nu se împăca deloc cu monarhia așa că, la 30 decembrie 1947, regele este silit să abdice, primind vestea că va trebui să-și ia tălpășița cu ”un fel de ușurare”, după cum mărturisește, urmată de ”dezgust” fiindcă românii fuseseră de acord cu așa ceva. Realitatea e că românii nu prea mai haleau monarhia. Dar nu din cauza lui Mihăiță, ci a regelui-vagabond care-l procrease. Carol al II-lea a fost promotorul primei dictaturi românești din secolul XX, punând cătușe democrației. În exil, regele s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, nunta desfășurându-se la Atena, la 10 iunie 1948. Deoarece Ana a trecut la ortodoxism, neamurile ei n-au participat la nuntă. Mai bine, pe urmă ar fi început să comenteze: ba că mireasa a fost grasă, ba că mirele e dezamăgit de trădarea englezilor și americanilor, ba că sarmalele au fost reci, ba că nu s-a jucat cearșaful... Ca să-și întrețină familia, că nu putea să stea cu mâna întinsă la Gheorghe Gheorghiu-Dej (”un om simplu, politicos”, după cum îl caracterizează regele. ”Cu mine s-a purtat întotdeauna corect”), la Petru Groza (cu care se înțelesese amiabil să abdice încă din 22 decembrie 1947, în contradicție cu poveștile dramatice țesute după 1989), ori la rudele mai înstărite de pe tronurile Europei, a practicat meserii dintre cele mai diverse. A fost fermier, broker, pilot de încercare, antreprenor la o companie de electronică, restaurator de mașini de teren. Iar Ana a muncit o vreme ca vânzătoare la magazinul Blomigdale s din New York. A peregrinat prin Italia, Grecia, Anglia, SUA și Elveția, unde, de altfel, s-a stabilit. În 1960 a scris împreună cu Ana piesa de teatru ”The Choice”, al cărei subiect era despre salvarea omului prin credință și despre sistemele capitalist și comunist. Între timp a procreat cu simț de răspundere, îmbogățind omenirea umană cu cinci fete, care mai de care mai cucuiată și mai încoronată. Orice ar zice monarhiștii, era mult curent în reședința regală. Până la căderea lui Ceaușescu nu prea i s-a auzit glasul, deși Europa Liberă îi oferea cu generozitate spațiu de emisie. A făcut-o lată în 1989 când s-a arătat de acord cu rușinoasa declarație de la Budapesta, din 16 iunie, în care ungurii cereau autonomie politică în Transilvania, care ar trebui să fie ”un spațiu de complementaritate”, nicidecum o parte a României. Începuse prăbușirea comunismului în estul Europei, iar regele vroia să nu piardă trenul. Dar și-a pierdut obrazul. La un an după lovitura de stat din decembrie 1989, regele a încercat să vină în țară, să pape și gura lui niște șorici, dar Godacul Roșu, întinând nobilele idealuri ale regalității, l-a trimis la plimbare. Dar regele Mihai era genul de om care nu se grăbea, și dacă-l dădeai astăzi afară pe ușa aeroportului, se întorcea peste doi ani, în 1992, de Paște, pe fereastra istoriei. Vreun milion de gură-cască, amestecați cu puținii monarhiști reali, i-au creat iluzia posibilității redobândirii tronului. Ceea ce nu i-a plăcut deloc republicanului Iliescu care, în 1994, îl izgonește pentru a doua oară din țara care era și a sa. Să nu fi știut regele vorba aia: ”să nu te pui cu prostul că are mintea odihnită?” Dar, între politicienii care-și cunosc interesul, nu există prăpăstii suficient de adânci ca să nu poată fi escaladate, așa că prin 2000 cei doi bagabonți s-au împăcat. În 2001, la Târgoviște, l-am văzut personal pe rege, flancat de cei doi tâlhari, Iliescu și Adrian Năstase, comemorând 400 de ani de când Mihai Viteazul, într-un moment de neatenție, și-a pierdut capul! Din acel moment, legenda pălește, iar omul îi ia locul, dincolo de măsurile de securitate propagandistică ale monarhiștilor care doreau să-l mențină pe un tron imaginar, deasupra problemelor lumești. Singurul scop în ultima parte a vieții a fost să-și scape copiii de sărăcie prin redobândirea proprietăților. Se pare că i-a ieșit combinația, dar pentru copiii noștri a lăsat o moștenire nasoală. Alde Margareta, Prințul Miorlau de Lingebliden ori derbedeul de Nicolae, nu reprezintă o soluție pentru România. Nici măcar una de avarie. Ei nu trec de nivelul clasei politice actuale, adică de genunchiul broaștei. Dacă România și-ar propune să redevină monarhie, așa cum a fost întotdeauna, cu excepția perioadei de după 30 decembrie 1947, ar trebui să-l adopte pe prințul Charles sau vreun puradel de-al acestuia, fiindcă, oricum, la ei, în Regatul Unit, n-au nicio șansă. Elisabeta va trăi cel puțin o sută de ani numai ca să nu-i vadă certându-se. Ca om, Mihai a fost un personaj tragic. Din cauza tatălui a avut o copilărie nefericită, fiind obligat să stea departe de mama sa. Lipsa de afecțiune a tatălui a încercat să o compenseze cu dragostea mamei, devenind un fel de domnul Goe al monarhiilor europene. Pentru asta nu l-a iertat pe Carol Caraiman, pe care, după abdicarea acestuia, nu a vrut să-l mai vadă niciodată, deși ăl bătrân îi solicitase acest lucru în mai multe rânduri. De două ori i-a răspuns cât se poate de oficial și de glacial, la scrisori. Nu a participat la înmormântarea regelui-priapic intuind că nici acesta nu va participa la a lui. A avut parte de o soție energică, iar unele dintre fete l-au cam necăjit. Regele Mihai a intrat în istorie în pantaloni scurți și a ieșit cu picioarele înainte. Nefericitul eveniment nu s-a petrecut în 2017, ci la 23 august 1944, când a predat țara rușilor. Peste 100 000 de militari români au luat drumul de gheață al Siberiei. Iar soldații Armatei Roșii s-au dedat, în țară, la furturi, devastări, violuri, jafuri, omoruri...Dacă actul întoarcerii armelor ar fi fost precedat de un tratat de pace sau măcar de un armistițiu, regele ar fi meritat toate onorurile. Așa, fără niciun dubiu, Mihai I a fost un monarh slab într-o perioadă teribil de grea, în care, principala lui preocupare a fost să-și salveze poziția. Atunci nu gândea ca un rege, ci ca un politician care-și apără interesele personale. Nu i-a ieșit, deși sovieticii l-au lăsat trei ani să creadă asta. Ca un rege mâhnit s-a purtat în ultima perioadă a vieții, când nu mai exista riscul ca istoria să-i mai facă o glumă și să-l întroneze, (aproape) în ciuda voinței sale. Dincolo de bine și de rău, Mihai Întâiul și Ultimul rămâne un personaj de roman în care realitatea îi dă clanță ficțiunii. Iar discursul său, rostit în Parlamentul României, în 2011, are pasaje memorabile: ”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, credință și memorie.” Le-a zis-o bine bătrânul rege. Numai de nu s-ar fi supărat Motanul Încălțat ce torcea liniștit în iatacul Margaretei, moștenitoarea tronului iluzoriu.
CONTELE DE MONTE-CRISTO
10 decembrie 2017
sâmbătă, 2 decembrie 2017
SĂPTĂMÂNA PE SCURT (99)
Marea Dezbinare * Oamenii e extratereștri * Alte descoperiri istorice * Republica Colonială România * Cronica unei sinucideri anunțate * Colivia de aur * Oul discordiei * Dosarul de furt al domnului Dragnea * Cine pupă poala popii * Altă nuntă-n Cartierul Regal * Poeții nu mor niciodată
Dacă la 1 Decembrie 1918 Dumnezeu a înfăptuit un miracol și i-a unit pe români în cuget și-n simțiri, iar patria lor s-a numit România Mare, după 99 de ani, într-o Românie tot mai mică, se sărbătorește Marea Dezbinare. Ruptura sufletească din societate e totală. Meritul este exclusiv al politicienilor. Prin minciuni sfruntate, prin manipulare obsesivă, prin cultivarea corupției endemice, a nonvalorii și a imposturii, au pulverizat întregul edificiu național. O țară fără orizont, la cheremul tuturor aventurierilor, autohtoni sau străini, se izbește haotic de zidurile istoriei ca o consumatoare de etnobotanice intrată în sevraj. Între politicieni și electorat este o prăpastie de netrecut, diferitele categorii sociale au fost asmuțite una împotriva celeilalte; corporatiștii îi disprețuiesc pe bugetari, imoralitatea a fost ridicată la rang de virtute în toate domeniile vieții sociale, economice și politice. România e ca o bolnavă cu afecțiuni incurabile pe care, surprinzător, le duce pe picioare. Peste 4,5 milioane de români slugăresc pe la porți străine izgoniți din căminul lor, de lângă familie, de neajunsurile create de o clasă politică iresponsabilă. Așa ne-a prins 1 Decembrie 2017, împachetați în tricolor, dar cu sufletul sfâșiat. Dincolo, peste Prut, cealaltă parte de Românie e batjocorită de Igor Dodon, care face tot ce-i stă în putință ca reunificarea țării să se întâmple cât mai târziu. Dincoace, la butoanele puterii se află indivizi care nu dau doi bani pe idealul național. Și-n vremea asta, a batjocurii generalizate, Basarabia și Bucovina curg ca două lacrimi însângerate pe obrazul gros al Europei. * Pentru cine nu știe, românii și-au mai sărbătorit Ziua Națională la 24 Ianuarie (1860-1866), 10 Mai (1866-1947), 23 August (1948-1989). Iar imnul l-au schimbat ca pe șosete. În timpul lui Cuza era ”Marșul triumfal” (din 1862 până în 1866), piesă instrumentală. Au urmat ”Trăiască regele!” (1866-1947), pe versurile scrise de Vasile Alecsandri în 1881(intonate prima dată la încoronarea regelui Carol I) , ”Zdrobiți cătușe!” (1948-1953), ”Te slăvim Românie” (1953-1975), ”Pe-al nostru steag e scris Unire” (1975-1977), devenit imnul Albaniei la propunerea lui Victor Eftimiu, și maiestosul ”Tricolorul” (1977-1989), compus, ca și precedentul, de sublimul Ciprian Porumbescu. Din 1990 cântăm ”Deșteaptă-te, române!” (pe care l-au intonat și basarabenii între 1991 și 1994, când l-au înlocuit cu ”Limba noastră”), dar semnele sunt vagi. Mult mai potrivit ar fi ”Somnoroase păsărele”. Versuri: Mihai Eminescu. Interpretare: poporul român. * În cinstea zilei noastre naționale, în Germania, aproape de Dortmund, neonaziștii au incendiat o clădire locuită de români și au blocat ieșirile cu anvelope ca să nu se poată salva. Au fost peste 50 de răniți. Și-n vremea asta, în țară, oficialitățile își umpleau burdihanele cu ciolanul din fasole și țineau discursuri despre cât de devotați sunt țărișoarei și cum nu pot să doarmă de grija poporului. * Ca de obicei, 1 Decembrie a fost un bun prilej pentru Laszlo Tokes ca să mai mănânce niște rahat. * Pentru că sezonul de vânătoare la tineret nevinovat se deschide abia pe 22 decembrie, Iliescu n-a participat la evenimentele prilejuite de Ziua Națională, întinând nobilele idealuri ale fripturismului. A pretextat că are entorsă. Eroare în falș, vorba academicienei care i-a dat țâță (toate amănuntele în recenta carte a lui Adi Sfinteș, ”Adevărul despre România”), pe bătrânul bolșevic îl durea-n cot de Marea Unire. Singura unire care-l interesează este cea dintre yng și yang. Evident, după ce ambii parteneri, pătrunși de sinergia faptelor, au traversat meandrele concretului dintre Moscova și Academia (fără) Frunze. * De invidie că joacă tenis mai bine decât Măria Sa, Ciubăr Vodă nu l-a primit pe Ilie Năstase la Tribuna Oficială de la Arcul de Triumf Iluzoriu, cu ocazia distracției de 1 Decembrie, pretextând că generalul intergalactic nu avea invitație. Băi Klause, de ce ești oaie cu șorici? Sunt câțiva oameni în țara asta care n-au nevoie de invitație nicăieri pe mapamondul lumii globului pământesc. Unul dintre ei, dacă nu cumva primul, este Ilie Năstase. Să-ți fie rușine obrazului! Cere-i scuze iubitului Dianei Ross până nu pune ochii și pe doamna Carmen! Că lui Ilie de la sculărie îi cam place muzica clasică și când l-a supărat Georges de Bizet a ieșit nasol. Să nu zici că nu ți-am spus. * Ultima teorie a transpirației susține că la bază oamenii ar fi extratereștri fiindcă viața ar fi fost adusă pe Terra de praful spațial. Adică n-au fost atente marțienele, venusienele și euglenele și au procopsit planeta albastră pe la ochi cu d-alde noi. Acum n-avem ce face, ne-nvârtim înainte, că tot înainte era mai bine. Iar litosfera se scutură frecvent degeaba, nu s-a inventat cutremurul care să te scape de musafirii nepoftiți. * Curg ”descoperirile istorice” de hidrocarburi făcute în România de firme străine. Asta după ce conducătorii p(r)ost-decembriști clamau că suntem săraci lipiți pământului, că vampirul ăla de Ceaușescu a supt sângele poporului. De fapt, minciunile astea sfruntate le-au folosit hienelor să sfâșie măruntaiele pământului, să cedeze pe nimic și resursele subsolului și să-i transforme pe români în sclavii Europei. Cu mijloacele tehnice moderne era desenată foarte limpede harta resurselor, dar la ospăț nu mai trebuiau invitați și românii. Ei doar vor pune masa, vor servi principalele feluri de mâncare și vor înghiți în sec. Ăsta-i rolul slugilor. Păi de ce credeți că l-au împușcat pe Ceaușescu? Pentru că rumega diftongii? Aș! Pentru că se opunea colonialismului de orice fel. Și rusesc, și american. Care, nemaisuportând accesele de demnitate națională nemaiîntâlnite pe mapamondul lumii, și-au dat mâna și l-au înveșmântat în gloanțe pe bătrânul patriot ce stătea la hotare în calea lupilor hrăpăreți dinlăuntrul și din afara României. Pe unii îi păzea ca să nu iasă cu prada, pe alții ca să nu intre și să nu sfâșie țara. * Cel mai bun tratament împotriva oricăror boli este creierul nostru. Trebuie doar să învățăm să-l folosim alimentându-l cu gânduri pozitive. Tehnica se numește biofeedback. Dacă n-ar fi fost un neologism, l-ar fi folosit și românii. Mai ales după ciorba de potroace. * Un peruan de 30 de ani a lăsat-o însărcinată pe fetița lui vitregă în vârstă de 9 ani, pe care o viola și de 10 ori pe zi! Nu s-a inventat pedeapsa potrivită unui asemenea dement. Oare de ce permite Dumnezeu monstruozitățile astea?! * În ziua în care Parlamentul a aprobat achiziția de sisteme de apărare (sanchi!) Patriot, Departamentul de Stat cu bocancul pe grumazul lumii a transmis forului legislativ aciuat în Palatul Rușinii Naționale s-o lase mai moale cu legile justiției că măcăne. Să fim bine înțeleși: justiția trebuie să fie independentă, altminteri se alege praful de societatea românească care, oricum, nu se simte prea bine. E revoltător că infractorii politici vor s-o subordoneze și nu le pasă că aruncă țara în groapa de gunoi a istoriei. Singura lor preocupare e hașmangleala non-stop, urmată de ștergerea urmelor. De chestia asta s-au prins și licuricii, care, și ei, trăiesc din furat și detestă concurența. Bine, ei sunt profesioniști desăvârșiți, nu fură de ieri, alaltăieri. Te ușurează de lovele cu aerul că îți fac un mare bine, că te apără de ruși, de marțieni și de buba mânzului. Și ca să-și apere interesele, se erijează în apărători ai democrației, fie ea și de bodegă. Dacă se mai îndoia cineva că România e o colonie, ar cam fi cazul să-și dea două palme cu piciorul în oglinda retrovizoare a istoriei. Paradoxul e că multora le convine intervenția yankeilor întrucât derapajele celor de la putere sunt evidente. Nu e normal să dai justiția cu roatele-n sus, s-o violezi pe marginea șanțului sub privirile admirative ale unui electorat debusolat, numai ca să fie împiedicați câțiva politicieni să scrie lucrări științifice. Din păcate, celor mai mulți dintre aplaudacii admiratori ai amestecului străin în treburile interne ale României le pasă de legile justiției în aceeași măsură ca și celor de la putere. Lor gustul sângelui le place. Mirosul de ciolan îi înnebunește. Iar când vor ajunge la putere, vor fura mai abitir decât predecesorii lor și-i vor disprețui pe cetățeni în aceeași măsură. Și asta se va întâmpla câtă vreme românii vor continua să doarmă-n bocanci și nu vor înțelege că votul lor poate fi bisturiul ce poate curăța cangrena de pe trupul națiunii. * În scandalul cu americanii, premierul Tudose nu se bagă. La ora aia târzie nu era pe recepție și nu cunoaște problema. Și, până la urmă, e treaba lui Dragnea și a lui Tăriceanu, el e tovarăș cu oricine-l cinstește și-l iubește cu toate defectele sale. * Deși în primele zece luni ale anului 2017 veniturile au crescut cu 10,86%, deficitul bugetar a fost 0,79% din PIB față de 0,17% cât a fost în aceeași perioadă a anului trecut. Asta înseamnă că Guvernul a adus România pe un minus de 6,6 miliarde de lei. Distracția costă! Prostia se plătește. * O veste zguduie planeta: a ieșit de la țuhaus și domnul Dan Diaconescu Direct. Atenție la buzunare! Cât despre Sexi Brăileanca, Magda Ciumac, Sorin Ovidiu Bălan și celelalte dive de garsonieră, să fie pregătite să-și dea chiloții jos. Că le găsește domnul Dan și-n gaură de șarpe. Dacă ar ieși și Cioacă am putea călători în timp și am afla cum au dispărut și Elodia, și flota. * În sala Tribunalului Penal Internațional de la Haga, la aflarea verdictului, Slobodan Proljak, fostul comandant al forțelor croate din Bosnia, a strigat: ”Resping verdictul vostru!” și s-a sinucis otrăvindu-se în fața completului de judecată. Vinovații de azi ai TPI, vor fi eroii populari de mâine ai popoarelor din fosta Iugoslavie pentru că istoria este repetabilă. * Lupta anticorupție a atins la pitpalac și Arabia Saudită. Câteva sute de miliardari au fost săltați din palatele lor monstruoase și au fost cazați la hotelul de cinci stele (cu una mai puțin decât apa plată a premierului României) Ritz-Carlton, un fel de Poarta Albă, cu reguli similare. Arestații au voie să facă tot ce vor înăuntrul coliviei de aur, dar nu pot pleca nici măcar pe furiș. Cunoscută fiind apetența arabilor pentru cultură, așteptăm cu nerăbdare viitoarele apariții editoriale. * Lionel Messi va primi câte 43 de milioane de euro anual în următoarele patru sezoane, devenind cel mai bine plătit fotbalist din lume. L-a amendat ea, justiția spaniolă, dar i-a fript și Messi pe contraatac. * Fiind darnică din fire, ca toate iubitoarele de animale cu două și patru picioare, Oana Zăvoranu și-a dăruit o parte din haine. Așadar, dacă vedeți prin București republicane umblând cu zdrențe de firmă, jignind fără motiv trecătorii, să știți de unde li se trage. * DNA îi instrumentează un nou dosar lui Liviu Dragnea, acuzându-l de furt. Cică i-ar fi hașmanglit inima tinerei sale partenere de viață de noapte. E în stare, deși, la banii lui putea evita altfel inelul de logodnă, verigheta, cătușele roz-bombon...* Liderii PSD au fost: un criminal cu față umană (deghizarea perfectă), un mațe-fripte arogant, un prostănac, un cârlan capiu și un șacal de stepă. Ce va urma, oare? O maimuță de recamier? Vorba marelui filosof de strungă, Gheorghe (fost Gigi) Becali: ”Măi băieți, gata cu dragneangeala și curvăsăreala!” * Situația explozivă din marele partid al intelectualilor de gang nu i-a scăpat finului analist Petrică Daea, care, după o analiză minuțioasă, cu urechea la pământ, ca să vadă de unde se aude clopotul batalului, ar alege oaia. Sau, dacă nu se poate și nu se poate, niște ”oameni frumoși (care) se văd și când nu există”. Chiar dacă la ei în partid, ca și în întreaga societate, ”oul e mărul discordiei”. Oul de aur. * O tipesă, Ileana Badiu-Pescariu-etc, se vaită că Mult Prea Fericitul Teodosie Șpagoveanu i-a cerut mită ca să o rezolve religios, din nou, la țărmul mării și, pentru că l-a refuzat, a fost blestemată de taica părinte. Ce ți-a zis, Lenuțo, de ești așa de supărată? Să-ți cadă țâța? Să-ți pice botoxul cu buze cu tot? Dă-l încolo de răutăcios! Pui altele. Fii atentă, însă, la exprimare! Biserica tomitană nu cere șpagă, ci taxă de protecție solară. Știi că razele ultraviolete e periculoase. Nu prea le ai p-astea cu religia marină. Ia exemplu de la Zăvoranca, care, după spusele ei, e și ”înger și demon”, ”nu o labă tristă”. Dacă tot te măriți, fii veselă și pupă poala popii, poate pupă și popa poala ta. * Prințul Harry, simpaticul ăla roșcat din Albion, căruia îi plac, în ciuda republicanului mioritic Becali, și drogangeala și curvăsăreala, sau cel puțin așa îl arată fața, se însoară cu una Megan, o petardă (ea zice că-i actriță) din America tuturor posibilităților sexuale. Ce să zicem? Să fie într-un ceas bun, dar ca să ajungă la tron trebuie să-i cedeze rândul cotoarba de Elisabeta, ta-su, fra-su, nepoții și Radu Duda. Cu ai lui o face ce-o face, dar cu Securitatea nu te joci. Așa că Diavolul Roșcat n-are niciun motiv să se oprească din țuicăreală. Dacă Megan consideră că-l va aduce pe calea cea bună, se înșeală amarnic. La început, singură, mai târziu cu vreun ofițer din garda palatului. * UE intenționează să interzică shaorma și kebabul, din cauza folosirii fosfaților în procesul de preparare. Interdicția nu-i afectează pe consumatorii de shaormă de sub coada calului precum distinșii domni Laslo Tokes sau Kelemen Hunor, pe care atât i-a întristat Ziua Națională a României încât li s-a făcut poftă de una mare, cu de toate. * O bancă își face reclamă prin intermediul versurilor ”Țara noastră-i țara noastră...”, cântate atât de frumos de Nicu Alifantis! Versurile aparțin poetului extravagant Ion Nicolescu, găsit mort, pe o bancă dintr-un părculeț din Buzău, fără o lețcaie în buzunar. A fost înmormântat de puținii lui prieteni din lumea literară locală, care au contribuit fiecare cu ce a avut. Dar, după cum se vede și se aude, poeții nu mor niciodată cu adevărat. Sunt prezenți pe drumurile pe care le-au inventat, în zborul păsărilor albastre, în inimile femeilor frumoase, pe cerul imaculat al Patriei...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
3 decembrie 2017
Dacă la 1 Decembrie 1918 Dumnezeu a înfăptuit un miracol și i-a unit pe români în cuget și-n simțiri, iar patria lor s-a numit România Mare, după 99 de ani, într-o Românie tot mai mică, se sărbătorește Marea Dezbinare. Ruptura sufletească din societate e totală. Meritul este exclusiv al politicienilor. Prin minciuni sfruntate, prin manipulare obsesivă, prin cultivarea corupției endemice, a nonvalorii și a imposturii, au pulverizat întregul edificiu național. O țară fără orizont, la cheremul tuturor aventurierilor, autohtoni sau străini, se izbește haotic de zidurile istoriei ca o consumatoare de etnobotanice intrată în sevraj. Între politicieni și electorat este o prăpastie de netrecut, diferitele categorii sociale au fost asmuțite una împotriva celeilalte; corporatiștii îi disprețuiesc pe bugetari, imoralitatea a fost ridicată la rang de virtute în toate domeniile vieții sociale, economice și politice. România e ca o bolnavă cu afecțiuni incurabile pe care, surprinzător, le duce pe picioare. Peste 4,5 milioane de români slugăresc pe la porți străine izgoniți din căminul lor, de lângă familie, de neajunsurile create de o clasă politică iresponsabilă. Așa ne-a prins 1 Decembrie 2017, împachetați în tricolor, dar cu sufletul sfâșiat. Dincolo, peste Prut, cealaltă parte de Românie e batjocorită de Igor Dodon, care face tot ce-i stă în putință ca reunificarea țării să se întâmple cât mai târziu. Dincoace, la butoanele puterii se află indivizi care nu dau doi bani pe idealul național. Și-n vremea asta, a batjocurii generalizate, Basarabia și Bucovina curg ca două lacrimi însângerate pe obrazul gros al Europei. * Pentru cine nu știe, românii și-au mai sărbătorit Ziua Națională la 24 Ianuarie (1860-1866), 10 Mai (1866-1947), 23 August (1948-1989). Iar imnul l-au schimbat ca pe șosete. În timpul lui Cuza era ”Marșul triumfal” (din 1862 până în 1866), piesă instrumentală. Au urmat ”Trăiască regele!” (1866-1947), pe versurile scrise de Vasile Alecsandri în 1881(intonate prima dată la încoronarea regelui Carol I) , ”Zdrobiți cătușe!” (1948-1953), ”Te slăvim Românie” (1953-1975), ”Pe-al nostru steag e scris Unire” (1975-1977), devenit imnul Albaniei la propunerea lui Victor Eftimiu, și maiestosul ”Tricolorul” (1977-1989), compus, ca și precedentul, de sublimul Ciprian Porumbescu. Din 1990 cântăm ”Deșteaptă-te, române!” (pe care l-au intonat și basarabenii între 1991 și 1994, când l-au înlocuit cu ”Limba noastră”), dar semnele sunt vagi. Mult mai potrivit ar fi ”Somnoroase păsărele”. Versuri: Mihai Eminescu. Interpretare: poporul român. * În cinstea zilei noastre naționale, în Germania, aproape de Dortmund, neonaziștii au incendiat o clădire locuită de români și au blocat ieșirile cu anvelope ca să nu se poată salva. Au fost peste 50 de răniți. Și-n vremea asta, în țară, oficialitățile își umpleau burdihanele cu ciolanul din fasole și țineau discursuri despre cât de devotați sunt țărișoarei și cum nu pot să doarmă de grija poporului. * Ca de obicei, 1 Decembrie a fost un bun prilej pentru Laszlo Tokes ca să mai mănânce niște rahat. * Pentru că sezonul de vânătoare la tineret nevinovat se deschide abia pe 22 decembrie, Iliescu n-a participat la evenimentele prilejuite de Ziua Națională, întinând nobilele idealuri ale fripturismului. A pretextat că are entorsă. Eroare în falș, vorba academicienei care i-a dat țâță (toate amănuntele în recenta carte a lui Adi Sfinteș, ”Adevărul despre România”), pe bătrânul bolșevic îl durea-n cot de Marea Unire. Singura unire care-l interesează este cea dintre yng și yang. Evident, după ce ambii parteneri, pătrunși de sinergia faptelor, au traversat meandrele concretului dintre Moscova și Academia (fără) Frunze. * De invidie că joacă tenis mai bine decât Măria Sa, Ciubăr Vodă nu l-a primit pe Ilie Năstase la Tribuna Oficială de la Arcul de Triumf Iluzoriu, cu ocazia distracției de 1 Decembrie, pretextând că generalul intergalactic nu avea invitație. Băi Klause, de ce ești oaie cu șorici? Sunt câțiva oameni în țara asta care n-au nevoie de invitație nicăieri pe mapamondul lumii globului pământesc. Unul dintre ei, dacă nu cumva primul, este Ilie Năstase. Să-ți fie rușine obrazului! Cere-i scuze iubitului Dianei Ross până nu pune ochii și pe doamna Carmen! Că lui Ilie de la sculărie îi cam place muzica clasică și când l-a supărat Georges de Bizet a ieșit nasol. Să nu zici că nu ți-am spus. * Ultima teorie a transpirației susține că la bază oamenii ar fi extratereștri fiindcă viața ar fi fost adusă pe Terra de praful spațial. Adică n-au fost atente marțienele, venusienele și euglenele și au procopsit planeta albastră pe la ochi cu d-alde noi. Acum n-avem ce face, ne-nvârtim înainte, că tot înainte era mai bine. Iar litosfera se scutură frecvent degeaba, nu s-a inventat cutremurul care să te scape de musafirii nepoftiți. * Curg ”descoperirile istorice” de hidrocarburi făcute în România de firme străine. Asta după ce conducătorii p(r)ost-decembriști clamau că suntem săraci lipiți pământului, că vampirul ăla de Ceaușescu a supt sângele poporului. De fapt, minciunile astea sfruntate le-au folosit hienelor să sfâșie măruntaiele pământului, să cedeze pe nimic și resursele subsolului și să-i transforme pe români în sclavii Europei. Cu mijloacele tehnice moderne era desenată foarte limpede harta resurselor, dar la ospăț nu mai trebuiau invitați și românii. Ei doar vor pune masa, vor servi principalele feluri de mâncare și vor înghiți în sec. Ăsta-i rolul slugilor. Păi de ce credeți că l-au împușcat pe Ceaușescu? Pentru că rumega diftongii? Aș! Pentru că se opunea colonialismului de orice fel. Și rusesc, și american. Care, nemaisuportând accesele de demnitate națională nemaiîntâlnite pe mapamondul lumii, și-au dat mâna și l-au înveșmântat în gloanțe pe bătrânul patriot ce stătea la hotare în calea lupilor hrăpăreți dinlăuntrul și din afara României. Pe unii îi păzea ca să nu iasă cu prada, pe alții ca să nu intre și să nu sfâșie țara. * Cel mai bun tratament împotriva oricăror boli este creierul nostru. Trebuie doar să învățăm să-l folosim alimentându-l cu gânduri pozitive. Tehnica se numește biofeedback. Dacă n-ar fi fost un neologism, l-ar fi folosit și românii. Mai ales după ciorba de potroace. * Un peruan de 30 de ani a lăsat-o însărcinată pe fetița lui vitregă în vârstă de 9 ani, pe care o viola și de 10 ori pe zi! Nu s-a inventat pedeapsa potrivită unui asemenea dement. Oare de ce permite Dumnezeu monstruozitățile astea?! * În ziua în care Parlamentul a aprobat achiziția de sisteme de apărare (sanchi!) Patriot, Departamentul de Stat cu bocancul pe grumazul lumii a transmis forului legislativ aciuat în Palatul Rușinii Naționale s-o lase mai moale cu legile justiției că măcăne. Să fim bine înțeleși: justiția trebuie să fie independentă, altminteri se alege praful de societatea românească care, oricum, nu se simte prea bine. E revoltător că infractorii politici vor s-o subordoneze și nu le pasă că aruncă țara în groapa de gunoi a istoriei. Singura lor preocupare e hașmangleala non-stop, urmată de ștergerea urmelor. De chestia asta s-au prins și licuricii, care, și ei, trăiesc din furat și detestă concurența. Bine, ei sunt profesioniști desăvârșiți, nu fură de ieri, alaltăieri. Te ușurează de lovele cu aerul că îți fac un mare bine, că te apără de ruși, de marțieni și de buba mânzului. Și ca să-și apere interesele, se erijează în apărători ai democrației, fie ea și de bodegă. Dacă se mai îndoia cineva că România e o colonie, ar cam fi cazul să-și dea două palme cu piciorul în oglinda retrovizoare a istoriei. Paradoxul e că multora le convine intervenția yankeilor întrucât derapajele celor de la putere sunt evidente. Nu e normal să dai justiția cu roatele-n sus, s-o violezi pe marginea șanțului sub privirile admirative ale unui electorat debusolat, numai ca să fie împiedicați câțiva politicieni să scrie lucrări științifice. Din păcate, celor mai mulți dintre aplaudacii admiratori ai amestecului străin în treburile interne ale României le pasă de legile justiției în aceeași măsură ca și celor de la putere. Lor gustul sângelui le place. Mirosul de ciolan îi înnebunește. Iar când vor ajunge la putere, vor fura mai abitir decât predecesorii lor și-i vor disprețui pe cetățeni în aceeași măsură. Și asta se va întâmpla câtă vreme românii vor continua să doarmă-n bocanci și nu vor înțelege că votul lor poate fi bisturiul ce poate curăța cangrena de pe trupul națiunii. * În scandalul cu americanii, premierul Tudose nu se bagă. La ora aia târzie nu era pe recepție și nu cunoaște problema. Și, până la urmă, e treaba lui Dragnea și a lui Tăriceanu, el e tovarăș cu oricine-l cinstește și-l iubește cu toate defectele sale. * Deși în primele zece luni ale anului 2017 veniturile au crescut cu 10,86%, deficitul bugetar a fost 0,79% din PIB față de 0,17% cât a fost în aceeași perioadă a anului trecut. Asta înseamnă că Guvernul a adus România pe un minus de 6,6 miliarde de lei. Distracția costă! Prostia se plătește. * O veste zguduie planeta: a ieșit de la țuhaus și domnul Dan Diaconescu Direct. Atenție la buzunare! Cât despre Sexi Brăileanca, Magda Ciumac, Sorin Ovidiu Bălan și celelalte dive de garsonieră, să fie pregătite să-și dea chiloții jos. Că le găsește domnul Dan și-n gaură de șarpe. Dacă ar ieși și Cioacă am putea călători în timp și am afla cum au dispărut și Elodia, și flota. * În sala Tribunalului Penal Internațional de la Haga, la aflarea verdictului, Slobodan Proljak, fostul comandant al forțelor croate din Bosnia, a strigat: ”Resping verdictul vostru!” și s-a sinucis otrăvindu-se în fața completului de judecată. Vinovații de azi ai TPI, vor fi eroii populari de mâine ai popoarelor din fosta Iugoslavie pentru că istoria este repetabilă. * Lupta anticorupție a atins la pitpalac și Arabia Saudită. Câteva sute de miliardari au fost săltați din palatele lor monstruoase și au fost cazați la hotelul de cinci stele (cu una mai puțin decât apa plată a premierului României) Ritz-Carlton, un fel de Poarta Albă, cu reguli similare. Arestații au voie să facă tot ce vor înăuntrul coliviei de aur, dar nu pot pleca nici măcar pe furiș. Cunoscută fiind apetența arabilor pentru cultură, așteptăm cu nerăbdare viitoarele apariții editoriale. * Lionel Messi va primi câte 43 de milioane de euro anual în următoarele patru sezoane, devenind cel mai bine plătit fotbalist din lume. L-a amendat ea, justiția spaniolă, dar i-a fript și Messi pe contraatac. * Fiind darnică din fire, ca toate iubitoarele de animale cu două și patru picioare, Oana Zăvoranu și-a dăruit o parte din haine. Așadar, dacă vedeți prin București republicane umblând cu zdrențe de firmă, jignind fără motiv trecătorii, să știți de unde li se trage. * DNA îi instrumentează un nou dosar lui Liviu Dragnea, acuzându-l de furt. Cică i-ar fi hașmanglit inima tinerei sale partenere de viață de noapte. E în stare, deși, la banii lui putea evita altfel inelul de logodnă, verigheta, cătușele roz-bombon...* Liderii PSD au fost: un criminal cu față umană (deghizarea perfectă), un mațe-fripte arogant, un prostănac, un cârlan capiu și un șacal de stepă. Ce va urma, oare? O maimuță de recamier? Vorba marelui filosof de strungă, Gheorghe (fost Gigi) Becali: ”Măi băieți, gata cu dragneangeala și curvăsăreala!” * Situația explozivă din marele partid al intelectualilor de gang nu i-a scăpat finului analist Petrică Daea, care, după o analiză minuțioasă, cu urechea la pământ, ca să vadă de unde se aude clopotul batalului, ar alege oaia. Sau, dacă nu se poate și nu se poate, niște ”oameni frumoși (care) se văd și când nu există”. Chiar dacă la ei în partid, ca și în întreaga societate, ”oul e mărul discordiei”. Oul de aur. * O tipesă, Ileana Badiu-Pescariu-etc, se vaită că Mult Prea Fericitul Teodosie Șpagoveanu i-a cerut mită ca să o rezolve religios, din nou, la țărmul mării și, pentru că l-a refuzat, a fost blestemată de taica părinte. Ce ți-a zis, Lenuțo, de ești așa de supărată? Să-ți cadă țâța? Să-ți pice botoxul cu buze cu tot? Dă-l încolo de răutăcios! Pui altele. Fii atentă, însă, la exprimare! Biserica tomitană nu cere șpagă, ci taxă de protecție solară. Știi că razele ultraviolete e periculoase. Nu prea le ai p-astea cu religia marină. Ia exemplu de la Zăvoranca, care, după spusele ei, e și ”înger și demon”, ”nu o labă tristă”. Dacă tot te măriți, fii veselă și pupă poala popii, poate pupă și popa poala ta. * Prințul Harry, simpaticul ăla roșcat din Albion, căruia îi plac, în ciuda republicanului mioritic Becali, și drogangeala și curvăsăreala, sau cel puțin așa îl arată fața, se însoară cu una Megan, o petardă (ea zice că-i actriță) din America tuturor posibilităților sexuale. Ce să zicem? Să fie într-un ceas bun, dar ca să ajungă la tron trebuie să-i cedeze rândul cotoarba de Elisabeta, ta-su, fra-su, nepoții și Radu Duda. Cu ai lui o face ce-o face, dar cu Securitatea nu te joci. Așa că Diavolul Roșcat n-are niciun motiv să se oprească din țuicăreală. Dacă Megan consideră că-l va aduce pe calea cea bună, se înșeală amarnic. La început, singură, mai târziu cu vreun ofițer din garda palatului. * UE intenționează să interzică shaorma și kebabul, din cauza folosirii fosfaților în procesul de preparare. Interdicția nu-i afectează pe consumatorii de shaormă de sub coada calului precum distinșii domni Laslo Tokes sau Kelemen Hunor, pe care atât i-a întristat Ziua Națională a României încât li s-a făcut poftă de una mare, cu de toate. * O bancă își face reclamă prin intermediul versurilor ”Țara noastră-i țara noastră...”, cântate atât de frumos de Nicu Alifantis! Versurile aparțin poetului extravagant Ion Nicolescu, găsit mort, pe o bancă dintr-un părculeț din Buzău, fără o lețcaie în buzunar. A fost înmormântat de puținii lui prieteni din lumea literară locală, care au contribuit fiecare cu ce a avut. Dar, după cum se vede și se aude, poeții nu mor niciodată cu adevărat. Sunt prezenți pe drumurile pe care le-au inventat, în zborul păsărilor albastre, în inimile femeilor frumoase, pe cerul imaculat al Patriei...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
3 decembrie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)