miercuri, 16 februarie 2011

Elegia întâmplărilor de Dragobete

Eram poate prea mic să fiu sentimental,
îmi plesneau genunchii căţărându-mă pe orice val

Ieşit la promenadă din nesfârşirile mele,
pomii ninşi se scuturau de umbrele

Fetele îmi păreau metafore  nedefinite,
arcul din mine trăgea săgeţi infinite

Ținta eram  tot eu, aşa m-am născut,
paharul  a fost plin de la început

N-auzisem de întâmplarile de Dragobete,
turbau fetele în straie cochete

căutându-şi  ursitul sub perne,
n-aveam timp sau nu credeam în baliverne

Acel timp era nerăbdător şi grăbit,
cărările mă alergau, eram neobosit

Nu mă dau nici acum la o parte să treacă maşina,
vânzările de trupuri au coborât de pe muntele Găina

Am devenit o insulă de latinitate prin puicuţe,
vremurile de demult poate erau drăguţe,

ielele se izgoneau prin nopţile de iarbă
nu îmi crescuse umbră şi nici un fir de barbă

Înfrigurat, priveam fetiţele rebele
ce dănţuiau  mirese in valuri de perdele

Mult mai târziu, crescându-mi ochi, am inventat idei
privindu-mă-n oglindă de Valentine's Day

N-am înţeles  prilejul, însă am spart vitrina
în care coborâse tot muntele Găina

cu fete pregătite pentru altfel de slujbă;
adio, Cosânzene,  şi cântece de drujbă,

mileniul ce se cască ne înghite ca un plug,
poveştile postume aprind un ultim rug

în care ard mocnite bătrânele cochete,
vândute la bucată, demult, de Dragobete

24 FEBRUARIE 2011

marți, 1 februarie 2011

ISTORIA NECENZURATA A ROMÂNILOR/Fănel cel Măiastru şi Daniel Sihastru

Motto:''Ori suntem istorici ori nu mai suntem''                                                                       
''Zori de ziua se revarsă/Acuma mă- intorc acasă/Daca-ar stii nevasta mea/Cu toporul m-ar tăia''.
 Aşa  cânta  Fane  de    răsunau  codrii  Moldovei într-o dimineaţă de toamnă târzie când se întorcea de la cotidiana petrecere a moldovenilor cu accent rusesc.Calul era cam posomorât, că Vodă se pilise de cu  seară  şi uitase  să  ia o cameră  cu două paturi la han , lasându-l  să doarmă în picioare ca pe ultima mârţoagă .Însă şi-a  pus în gând  să i-o coacă stăpânului  că în ultima vreme  ,mai ales după ce-l caftise pe Mateiaş, devenise cam figurant.Avea numai şmecherii în  ţeastă şi se credea buricul pământului .Tot într-o călăreală îl ţinea de parcă era câştigat la Super bingo .Nu mai avea timp nici să-şi vadă mânjii ,iar de iepe nici pomeneală.În schimb ,Fane era pe ele,cum se zice,umpluse Moldova de Fănei mititei de era un scâncet fermecator în această parte tulbure a universului său poetic.Calul nu ştia dacă această creştere a natalitaţii era rezultatul numeroaselor butoaie umilite de Vodă ,dar constată , cu surprindere,că micuţii se năşteau abţiguiţi şi cu chef de scandal.
   În timp ce Vifor cugeta adânc ,Fane epuizase repertoriul lui Nicolae Guţă  şi-l  atacase,cam de sus e drept ,pe-al  lui Vică Abetovenei,solistul lui se suflet pe care la un ospăţ îl lăsase fără cap  întrucăt o dăduse pe orientalisme .Şi la Vodă toate sunt în regulă  pâna aude de turci.Atunci i se  înroşesc ochii ,pune mâna pe sabie şi o face lată ,ucide din apropiaţi,adeseori nevinovaţi, cum a fost şi cazul rapsodului favorit.Ulterior ,Fane a suferit îngrozitor ,dar l-a mai liniştit ideea că Abetovenei a murit fără să fi suferit prea mult,deoarece era surd şi probabil nu l-a auzit pe călău când îşi ascuţea securea.''Sunt un om plin de păcate'',urlă Vodă câteva note la care se repezise  cu simţ de răspundere ,...că ucid fără dreptate/Că nu am timp de giudeţe/Când mă-mbăt pe la ospeţe'',,.Mai taci dracului din gură că m-asurzeşti!''îl repezi calul ,dar tonalitatea nu-i plăcu voievodului că-i  trase una peste bot cu butelca de-l bui borşul.''Bine ,Fane!''     concluzionă în gând calul şi-l  lăsa in plata domnului
.Jos ,că de durere se ridicase in două picioare  şi-l răsturnase pe dolarul Moldovei pe  un povârniş.Acesta se rostogoli până întâlni în cale un copac viguros de care-şi rezemă brusc trupul nu mare de stat,dar bine pătruns de cele mai diverse alcooluri.Se scutură,îl fluieră pe Vifor ,dar acesta necheza mînzeşte şi-i făcea gesturi obscene de pe acoperişul uni chilii clădită în stâncă.Vodă-l zări ca prin ceaţă ,dar i se păru că  Vifor e mai mulţi.''Al dracu',iar a agăţat prospături'' îşi zise înciudat şi ciocăni la uşa chiliei. Nu-i  răspunse nimeni ,deşi insistase si cu dovleacul .Intră încetişor ,dar se împletici şi căzu peste nişte străchini cu lapte acru ieşite inoportun în calea sa.''Care  mă deranjezi din rugăciune?'' sună a reproş o voce stinsă ca din altă lume.Fane consideră ca nu-i necesar să  răspundă,alungă motanii  de la strachină si sorbi până la fund conţinutul.''Buun!''Îşi şterse mustătile,îşi recăpătă vederea si un pic  din bunul simţ dupa care catadicsi să răspundă:''Eu sunt  Ştefan cel Mare!''  ''A ,bine mişelule!''i-o întoarse vocea  : ''Stai jos şi mănâncă până-mi termin programul''.Fane nu insistă ,termină ce începuse şi se uită pe gaura cheii de oaie care acoperea  intrarea în camera de dincolo.Ce-i văzură ochii?Un bătrân gârbov ,cu barba albă până la pământ,îmbrăcat sărăcăcios în nişte bermude fosforescente ,stătea in genunchi intr-un fotoliu capitonat si cu mâinile împreunate de suspans şi ochii ţintă ,se ruga fierbinte ca serialul ''Sfânta Varvara'', filmat în oraşul îngerilor(Los Angeles,pentru francofoni)să nu se mai sfârşeasca niciodată.Vodă  nu-l tulbură că aţipi.Îl trezi parţial o mâna translucidă şi o voce  greu încercată de alcooluri îl interpelă:''Care-i  treaba ,Fane  ?'' ''Treaba este proastă .Vreau să merg acasă la  a mea nevastă!'  '''Cine te opreşte ?Eşti rănit,învins?''  '' Nu,nici pomeneală.Sunt lovit în goarnă.Că prin cele baruri ,toată lumea -mi toarnă!'' ''Stai un pic aicea ,să te odihneşti''.''Bunule părinte,ce de treabă eşti!.Ce mişto-i la tine!Ştii că mi-este bine?Ce-ai zice ,Moldova la turci să se-nchine''.''Mă, dar eşti beat tare!Te-ai tâmpit de tot!''.''Ia taci dracu' popo ,că-ţi dau una-n bot.Vouă vă convine:staţi şi vă rugaţi.Puneţi tot pe mine de mă cocoşaţi.Că eu n-am odihnă ,fac numai războaie''  ''.Las-o moale Fane ,c-o faci şi de oaie .De exemplu acuma,eşti mai beat ca ROIU!'' ''Că  nea Văcă ,popo ,ăla bea cu ţoiul.E copil de trupă ,e un amator.Eu sunt primul Dane ,că sunt domnitor''.''Oi fi tu, Caisă ,mare voievod.Dar  nici Sihastru  nu e vreun nărod.Şi cum sunt aicea ca să te îndrum .Când te-adună calul milos  de pe drum.De -aia  eu consider că tot ce ai zis/Este-un fals istoric,mă înşeală auzul ,iar eu am un vis.Aşa că revino-ţi ,ştiu că ai prestanţă.Luptă-te cu turcii şi dă-le şi clanţă.Că eşti iute tare ,lupţi şi pe noroaie/Capul care-i tare,sabia nu-i taie  .Fii viteaz ,Ştefane ,cum te ştie ţara/Şi acuma mă lasă la ''Santa Barbara''.''Bunule părinte ,ai dreptate -i  clar/Uite ,penrtu asta,îţi dau un pahar...''.''Un pahar băiete ,ţine-l pentru tine/Că te văd ca tremuri mai ceva ca mine.Haide acuma ,du-te,că te strigă calul /Spune-i când mai vine s-ocolească malul/Că poate să-ţi rupă dracului vreun os/Şi-i păcat de tine ,eşti băiat frumos!''.''Iartă-mă .părinte,dacă ţi-am greşit!''.''Du-te mă ,acasă ,nu fi fandosit.Sunt bărbat ,nu cârpă,ştii că prea te crezi?Du-te că-ţi trag una de vezi stele verzi ...''.''Am plecat, părinte,pe curând ,good-bay!'' '' Orvoar ,măi   Fănele !Doamne ,ce afon!A uitat săracu:eu sunt .francofon''
    Fănel parasi chilia împacat cu sine şi cu Vifor.Că patrupedul nu era duşmanos de felul lui şi-l aşteptase la intrare.''Până la urma nu merita să-l  las pe jos că Vodă  nu-i băiat rau.Păcat că-i sare ţandăra din te miri ce!Uite-l ce uşor se suie-n şa ,se vede că i-a prins bine întrevederea cu Daniel Sihastru.Nu se mai bălăngăne ,nu mai tremură ,şi-a revenit.Nici măcar nu mai cântă!'' ''Vifore,băiete ,haidem să-i dăm brînci/Vreau s-ajung acasă să tai nişte curci''.''Iarăşi sânt bolnave?Doamne ce năpastă !'' '' Nu-s bolnave Vifor/Foamea mă apasă.'' ''D-aia tu,stăpâne ,vorbeşte numa-în versuri?Se cruceşte lumea ca de Păunescu!'' ''Ţi-aş răspunde acuma,dar nu pot concret/Că tu n-ai idee ce e un poet''.''Cum să n-am idee?Nu-i ca Isărescu/De semnează  zilnic peste  Eminescu ?'' ''Cam aşa ,fârtate ,însa mult mai bun/Şi când doarmen-n stradă şi când e beat tun..'' ''Vrei să zici  că poate -i  mai bun Stolojan''.''A, nici vorbă , frate ,nu mai face-un ban''.''Poate Iliescu ţi-ar place cumva?'' ''Fugi cu circu' mare de la Moscova''.''Măi ,dar nu se  poate ,tu eşti fan Emil?'' ''Nu căluţe dragă,ăsta-i prea umil.Mie-mi plac poeţii care mai înjură/Şi-au lumină-n suflet şi în bătătură/Care ştiu că ţara-i plină de păcate/Şi pun peste rană mâinile curate.''  ''Să grăbim spre casă,că mă enervezi /Iar eşti patriot şi-o îmbulinezi/De te-aud străinii de jur împrejur?Ştii ce îţi vor face?''  ''M-or pupa în tur...Şi-n retur''
PROMĂUŞĂN   Multe a făcut la viaţa lui dictatorul Fănel încât nici el nu le mai ştie pe toate.Sigur este că în episodul următor -41-tipu' dă pe faţă multe din culisele domniei sale.Tare până la capăt ,dolarul Moldovei dovedeşte că inflaţia nu l-a atins nici un pic în cei 47 de ani de dictatură.Şi când te gândeşti că în programul lui de guvernare n-avea prevăzut decât următorul punct:te naşti patriot,munceşti aidoma mori la fel.Dar ce să înveţe ciumeţii de astăzi din exemplul lui Fane?Nafing.D-aia zic ,iubite cetitorule,să nu scapi confesiunea marelui voievod ,să caşti bine ochii şi să-ţi imaginezi că în fruntea ţării ar ajunge unul ca Fane,care i-ar decapita fără judecată pe judecătorii corupţi ,pe demnitarii trădători ,pe criminali şi pe violatori ,iar
duşmanilor ţării le-ar da clanţă.Îţi dai seama în ce hal de cinste şi de bunăstare am putea ajunge? 
P.S.Vă întrebaţi poate unde sunt celelalte 39 de episoade din inegalabila noastră istorie?În cronici ,mişeilor...Pe ADI SFINTES BLOG SPOT.