Scriam că mi-era așa de dor de tine!
Uneori mă opream să-ți fie și ție dor.
Nu știu dacă s-a întâmplat vreodată;
câteodată tăcerile dor
Îmi creșteau aripi și mă înălțam;
uneori zburam până la cer
Așteptam să-ți crească și ție aripi,
niciodată n-am știut ce să cer
Nopțile mă amestecau cu întunericul;
uneori mă transformam în vis,
dar mă trezeam pe jumătate
șoptindu-ți poeme de nedescris
Le scriam că mi-era dor de tine;
nici nu mai așteptam să ți se facă dor
Eram un vultur zburând peste cetăți în ruine,
pe care toate amintirile-l dor
30 septembrie 2026