MELANCOLIILE

N-am să vă spun cine sunt, dacă sunt,

n-am să vă spun de unde vin, dacă vin,

dar să fiți siguri că nu sunt de aici,

calc desculț printre spini și aprind licurici

N-am să vă spun de ce sunt, dacă sunt,

n-am să vă spun nici măcar dacă mi-e dor,

urc munții inimii și-i străbat câmpiile

sfâșiat de toate melancoliile

N-am să mă opresc nicăieri, nicio clipă,

o să trec prin mine zvâcnind

voi coborî odată cu ploaia,

nimeni  n-o să mă vadă plângând

Mă voi amesteca cu râurile repezi

până când o mie de chipuri se vor lovi la-ntâmplare

și vor lua acea formă

ce va curge din mine în mare

Țărmul se va îndepărta cu pași repezi,

nicio amintire nu mai flutură mâna,

iluziile se amestecă cu nisipul

până când le spulberă furtuna

N-am să vă spun ce mă doare, dacă mă doare,

n-am să vă spun ce răni m-au făcut cel ce sunt,

numai câteodată, cu ochii în soare,

de viață și de moarte vă cânt...

21 august 2023