Sufletele moarte nu pot iubi,
calcă pe cioburi de timp amar,
cerul albastru le pare murdar,
nu știu ce înseamnă să iubești și să fii
Privesc amurgul de vară pieziș
și-alungă păsările cântătoare,
cultivă buruieni otrăvitoare,
de jur-împrejur doar proscriși
Suflete moarte, pe sensul invers,
ce drame ascunse adânc v-au strivit?
Dacă poți să iubești, ești infinit,
dacă ești iubit, redevii univers
Lăsați muzica să-nvingă tăcerea,
prin lumină călcați cu curaj,
ieșiți din supremul sevraj
și iubiți! Iubirea-i ca mierea...
19 februarie 2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu