vineri, 10 martie 2017

Realitatea e falsă

Aceasta nu-i realitatea, e un coșmar pervers,
Îngerii nu pot merge prin suflet invers.
A cui este masca absurdă, desenată pe chip?
Iubirea nu se transformă niciodată-n nisip.

Totuși, de ce străzile decadente mă strâng?
De ce se face dintr-odată amurg?
Ce sentință nedreaptă din miracol m-a smuls?
De ce-au rămas îngerii fără aripi și puls?

Cine a aruncat între noi atâtea opreliști?
De nu se mai văd în retină acele priveliști
Pe care altcineva niciodată nu le-a văzut?
Picioarele mă duc înainte prin timpul trecut.

Nu e nimeni prin preajmă, atmosfera e sumbră,
În aer se simte o pasăre-umbră.
Nu mai are aripi, nu mai știe să zboare,
În locul aripii drepte i-au crescut gheare.

În locul aripii stângi i-au crescut gânduri,
Plutește prin viață pe o mare de scânduri,
Și nu se va opri din rotirea bezmetică
Înghițită de spaima eretică

Coboară din sine pe un fir de lumină trucat,
De când din albastru în neant s-a vărsat.
Construiește anapoda zid după zid
În care îngerii noștri de tristețe se-nchid.

Acesta nu-i adevărul, realitatea e falsă,
Steaua polară peste suflet se varsă.
Să sperăm că-n viața viitoare nu va fi prea târziu
Să-ți smulg ghearele, să te rescriu...


9 martie 2017



joi, 9 martie 2017

Atunci îmi ia trupul alt om

Privirii tale i-au fost furate misterele,
Cad peste inimă plângând geosferele.

S-au amestecat cu groază mirările noastre,
În loc de tine desenez linii albastre.

Îmi ia pardesiul alt om, ce iese din mine în lume,
Pe celălalt întunericul ca un glonț îl răpune.

Semne nefirești sapă tranșee de lut prin trahee,
Pe unde-ai ascuns nemurirea, femeie?

Aripile de ceară mi se usucă fără îmbrățișări,
Gândurile funebre aprind în cuvânt lumânări.

Pe unde-o fi umblând desculță magia demultă?
Prin mine tristețea cu lupa se uită. 


Periodic, întâmplarea dezgroapă sublimul,
Din care pulsează aromatic, veninul.

Atunci îmi ia trupul alt om, ce nu-mi aparține,
Și cade răpus pe drumul pustiu dinspre tine...



9 martie 2017

sâmbătă, 4 martie 2017

SĂPTĂMÂNA PE SCURT (61)

Salam fără cașcaval * Scenariul de Oscar * Olimpiada DNA * Tăriceanu, trădat de a patra nevastă * Drepturile Gurului * Uzinele morții * Homleșii din Parlament * Coregrafia protestelor * Notele luptei anticorupție * Apel către lichele * Schimb de sexperiență * Vântul din sud * Turcu plătește cu viața * Casa poporului, bântuită de stafii * Mitul oamenilor buni la pat * Fraudarea concursurilor *  Situații neclare * Ziua, ca proștii * Ca Moise Guran prin pustie * 

Americanii nu e sănătoși la cap! La aeroport i-au confiscat lui Florin Salam cu Soia banii de semințe. Nici nu erau mulți: 100 000 de dolari! Omul îi câștigase cinstit, cârâise pe la diferite petreceri. Dacă și corbul din gât își cere cașcavalul, Salam va trebui să se apuce de o meserie cinstită. * Warren Beatty a încurcat decernarea premiului Oscar pentru cel mai bun film oferindu-l realizatorilor ”La La Band” în locul celor de la ”Moonlight”. În timp ce-și rosteau discursul de mulțumire (Cunoașteți repertoriul: ”Mulțumesc, tată, că mi-ai dat țuică, mulțumesc, mamă, că mi-ai dat țâță, îți sunt recunoscător, vecino, că mi-ai dat puță...) producătorul ”scăpării” a restabilit adevărul smulgându-le statuetele pe care le-au predat adrisantului cunoscut. Acum nu știm dacă lui Warren i se trage de la miile de cotoarbe pe care le-a posedat sălbatic de-a lungul carierei sale de fustangiu și care l-au stors ca pe o lămâie, sau pur și simplu i-a fost mai ușor să spună ”Tra, la, la...”, cert este că această interpretare nu i-o va uita nimeni, niciodată. Și poate, astfel, va crește și ratingul spectacolului care în ultimii doi ani a pierdut numai în SUA peste nouă milioane de telespectatori... * La Olimpiada de limba română unul dintre subiecte a fost despre arta denunțului la partid! Adevărul e că numai asta nu se întâmplase în educație. Așteptăm cu interes și nerăbdare faza națională a Olimpiadei la care subiectul principal va fi descrierea amorului cocoșat dintre Sindicate și Ministerul Needucației * Ioana, cea de-a patra fostă soție a lui Tăriceanu, susține că Călin (v-ați prins, lingviștilor?) a mințit când a afirmat că habar n-avea de retrocedarea fermei Băneasa. Unii ar crede că asta e o răzbunare, după ce motociclistul i-a mâncat opt ani din viața sexuală, ea fiind pe felie cu acesta în perioada zgubilitică de la 19 la 27 de ani, dar nu e așa. Dama de pică s-a săturat de minciuni. Așadar, până la urmă, manechinului de la Senat tot de la femei i se va trage. Dacă nu de la Ioana, sigur de la Codruța. Femeile jignite, rănite în amorul propriu și personal, e periculoase, Molicene! Pregătește-ți pijamaua cu girafe și rinoceri! * Guru Bivolaru a sesizat CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Onanistului) că, în anul 2004, statul român nu i-a respectat drepturile de filosof aflat în arest și va primi despăgubiri de 7000 de euro. Apăi și statul român numai de rahaturi se ține. Ce era mare lucru să-i asigure zilnic o găleată cu urină proaspătă! * La spitalul Filantropia din Craiova doi bolnavi au trecut într-o lume mai bună (deși n-aveau nicio intenție) fiindcă transfuziile sanguine s-au făcut ca la noi, cu dispreț absolut față de viața oamenilor. Din nenorocire, spitalele românești au devenit, în marea lor majoritate, adevărate uzine ale morții * Useristul Adrian Dohotaru a găsit o pungă cu sărățele într-un coș de gunoi din Palatul Parlamentului și i-a halit conținutul în doi timpi și trei mișcări, ca să nu se mai facă risipă alimentară. Nu știu dacă e de râs sau e de plâns comportamentul bizar al colegului domnului Goțiu (cel care recicla PET-urile pe plaja de la Vama Veche), dar, în mod sigur, nu e un exemplu de urmat. Nu e o soluție să hrănești populația cu resturi menajere. România trebuie hrănită cu locuri de muncă bine plătite. Destul că gunoaiele fac legile. De fapt, fărădelegile...* Primăria Cluj-Napoca va trebui să plătească daune de 55 000 de lei unei firme de asigurări după ce 19 șoferi au reclamat că li s-au stricat mașinile din cauza gropilor de pe străzile municipiului. Proletari (cu volan) din toată România, uniți-vă! * Se ieftinesc țigările. De la 1 aprilie. * O întrebare întrebătoare: În Piață sunt protestatari sau coregrafi? Se cere ceva sau se oferă? Te duci la revoluție ca să reziști sau ca să schimbi ceva? E revoluție morală sau e bâlci? Nu-mi răspundeți, n-are rost. Și nu-mi atrageți atenția că au fost mai multe întrebări, că n-au fost. * Oamenii de știință au stabilit: există 12 bacterii rezistente la antibiotice. Trei dintre ele ne mănâncă zilele în România: Tăriceanu, Dragnea și Johannis. * Potrivit ziarului ”Cotidianul”, LC Kovesi a terminat facultatea cu media 6,41, iar Florian Coldea, șeful din umbră al SRI, care a finalizat liceul la seral, a rămas repetent de două ori, ca să cunoască mai bine terenul. În cazul lui Florică, faptele de arme s-au petrecut la Institutul Politehnic din Timișoara, dar și la Academia Națională de Informații. De unde și concluzia: lupta politică (mascată) nu știe carte. Sau de ce să te spetești făcând efort intelectual când s-au inventat înregistrările ambientale...* Dar, ca de obicei, gazeta respectivă a mințit pe jumătate, Codruța terminând facultatea cu media 9,41 (la licență a obținut 9,37). Oricum, și dacă lua 6, nu era nicio problemă câtă vreme mafioții politici o visează noaptea cum le trezește simțul civic cu o biciușcă din piele de măgar lăsând la vedere, pe noptieră, și o pereche de cătușe roz. Marea ei problemă e că nu a depistat la timp gunoaiele care activează în DNA și care, prin metodele lor banditești, compromit instituția în care tot mai mulți români au încredere. Pe acei derbedei care abuzează de funcție pentru a se da mari în fața borfașilor pe la nunți, botezuri și diverse tăieri de moț, sau pentru a se lăuda curvelor de pe centura politicii cu faptele lor scârbavnice, ar trebui să-i arunce pe scările instituției. E necesar ca lupta anticorupție să continue, mai ales acum când Mafia s-a repliat în studiourile România TV și Antena 3 și încearcă să contraatace. Cu mai puțin circ, fără exagerări inutile, fără intimidări golănești, doar pe probe solide. Dacă nu va fi așa, va cădea în derizoriu (unde se străduiesc s-o împingă cei direct interesați), iar procurorii fanteziști care astăzi amenință și cer pedepse uriașe fără probe veridice, vor ajunge (ei) de partea cealaltă a fileului * Omizile care s-au cățărat pe trupul viguros al PRM-ului rad non-stop credibilitatea acestei formațiuni patriotice altădată onorabile. Printre boschetarii care și-au înfipt ghearele în gâtul mișcării naționale și nu-i mai dau drumul nici morți, se află unul cu ochii de broască râioasă, pe care atât l-a bătut soarele deșertului în ceea ce în mod obișnuit se numește cap, încât pute ca un sconcs în descompunere. Pe vremea lui Vadim se ocupa cu culegerea scamelor, mai ștergea de muci câte un maidanez pripășit pe la sediul partidului, mai pupa câte-un cur ce se vântura prin birourile importante, iar la plecare se milogea de apropiații președintelui să-i dea doi poli de-un rachiu (el zicea că-s de taxi, sanchi!). Când s-au întocmit listele pentru Europarlamentarele din 2014, aceia care îl miluiau pe Sonny Boy au fost surprinși să constate că bulbucatul deținea proprietăți împrăștiate prin București, iar conturile-i bancare râgâiau de valută. Prostul ăsta, care nu reprezintă nimic prin el însuși, trage sfori pe lângă celălalt rahat cu ochi, care s-a lipit cu super-glue de scaun, să organizeze ei Congresul, ca să facă partidul praf definitiv. Nu, mă, boilor, voi nu trebuie să organizați nimic; voi trebuie să vă uitați în oglindă și să vă îngroziți. Internați-vă la primul stabiliment pentru alcoolici care vă iese în cale când dați tura bețivului prin cârciumile de cartier! Și luați-i cu voi și pe prostănacii care s-au aciuat de două-trei luni pe lângă partid și care acum dau lecții de cum ar trebui organizat partidul. Ba, mai mult, încurajați de voi și împreună cu voi, hienelor, terfelesc istoria acestui partid de patrioți. Nu vă e rușine, leprelor! Afară, jigodiilor, mergeți în haznaua din care v-a scos Tribunul, a pus furtunul cu leșie pe voi și a încercat să vă facă oameni. Dar voi, când ați văzut una ca asta, ați scos furtunul de la hidrant și l-ați montat la damigeana cu borș. Și nu vă mai săturați, lichelelor. Marș afară dintre oamenii cinstiți! Voi nu sunteți patrioți, voi sunteți niște onaniști bătrâni pe care nu-i mai ascultă organul gândirii! Duhniți a borhot și-a găinaț de cioară curentată. Locul vostru nu e între patrioți, ci între dobitoci ca și voi câtă vreme aruncați cu noroi tocmai în acela care v-a dat un nume. Comportamentul vostru mârlănesc face un băiat delicat ca mine să doarmă cu dicționarul de bagabonțeli sub pernă. Așa că vă rog civilizat să înțelegeți acest apel și să vă duceți unde a înțărcat tatăl vostru copiii...*  Când un bărbat ține o femeie de mână, înainte de căsătorie, se numește dragoste veșnică. Dacă vedeți chestia asta după căsătorie mai mult ca sigur că este vorba de autoapărare. * Primarul din Brebu a vrut să o ardă într-un schimb de sexperiență pe la Las Vegas. Ar fi dat o raită și pe la Miami ca să îmbaloteze doi mici cu muștar de Tecuci la șaormeria lui Borcea. Cum Borcea n-ar fi fost acasă, fiind reținut cu niște treburi prin România, ar fi trebuit să se mulțumească în cele din urmă cu ouăle fierte luate la pachet. Păcat că s-a pus presa cu miștourile pe el determinându-l să renunțe la schimbul de sexperiență. Așa că prahovenii din Brebu tot în poziția misionarului or să fie ținuți de primar. * Un bărbat din Slobozia a fost amendat cu 1000 de lei fiindcă mâncase fasole cu o zi înainte de a trece pe lângă un polițist local, față de care și-a manifestat respectul fără margini. El susține că nu asta a fost intenția inițială, dar văzând haina statului (degeaba), organismul a cedat. Imediat, Internetul a declanșat alarma chimică, iar Arafat a instituit codul roșu de intervenții cu masca pe figură (și ce figură!) până la București fiindcă vântul bătea cu 70 de kilometri pe oră dinspre turul pantalonilor. * În loc să intre peste fostul secretar de stat pe Facebook din guvernul tehnocrat, Horațiu Anghelescu, șef la ”Pro Democrația și Hoția SRL” din Buzău, polițiștii au luat la puricat locuința unei bătrâne de 67 de ani, de la care rivalul lui Ovidiu și Vergilius cumpărase terenul pe care-și construise șandramaua. Bătrâna nu s-a supărat la început sperând să fie percheziționată și ea măcar de două-trei ori. Până la urmă așteptările i-au fost înșelate deoarece unul dintre polițiști ori văzuse filmul ”O noapte furtunoasă” (în regia lui Jean Georgescu), ori știa să citească și a înțeles că au greșit adresa, înainte de a o fulgui și pe nerăbdătoarea gazdă. * Din cei 104 secretari de stat capră, 23 sunt din Teleorman. Măcar de-ar fi vii! *  Dragnea are o relație intimă cu Brazilia: îi plac cocotele, sau cocotierii, n-am înțeles prea bine. S-o fi săturat de moroii din Teleorman? I-o fi bucurând mai mult ochiul braziliencele destul de foarte vii? Ei, acu i-acu: cum le convinge pe panterele alea să iasă la vot? O apela la mazăre? Pardon, la Mazăre? Sau le-o cânta la chitară împreună cu tovarășii lui, Șobo și Mortu? Nu Mortu, Melcul. Mortu e el. Mereu m-am întrebat cine e Melcul. O fi Ciordache? La Șobo n-am nicio îndoială, poate să fie oricine din preajma lui. * Pentru că a dat chix în afaceri și în amor, Vasile Turcu s-a spânzurat cu un cordon de halat. La decuplat de la moarte cea de-a doua soție, de care se tot chinuise să divorțeze pentru o petardă de numai 30 de primăveri costisitoare. Milionarul Turcu a fost împins în față de așa zișii băieți deștepți (la Dinamo, în afaceri cu statul mafiot etc), într-o lume a rechinilor având falsa impresie că e și el unul dintre ei. Dar el nu era decât o biată meduză de care ceilalți își băteau joc după ce se bălăceau împreună în mocirla tranziției. Câtă prostie, atâta tragedie! ”N-am putut să vă mai țin în puf”, ar fi scris milionarul familiei nerecunoscătoare. Desigur, nu ăsta a fost motivul principal, se temea că ăia de la DNA îl vor chema tot mai des și-i vor da dictări tot mai lungi. Fanii lui Becali susțin că a încercat să-și dea autogol pe 1 martie de teama ca Dinamo să nu fie umilită de Steaua în acea seară. Teorii false fiindcă oierii lui nea Gigi au luat-o iar urât în goarnă, așa că Vasile a stricat halatul degeaba. * Dar nu vă povestesc ce personaj de roman prost a fost acest milionar de gang. Prima lui iubită și-a amintit cum acesta a agățat-o la cinematograf, el ocupându-se cu nobila meserie de bișnițar. Nu-i plăcea să muncească, în schimb îi plăcea să o bată bine. În urma unui asemenea tratament a născut prematur, la opt luni, o fetiță moartă. Prin 1999 i-a propus Ninei Toader (așa o cheamă pe buzoiancă) să-i cumpere un apartament de lux în centrul Bucureștilor cu condiția să păstreze și el o cheie, ca să treacă pe la ea din când în când cu nobilul scop de a-i regla bioritmul. Femeia l-a refuzat pe distinsul semianalfabet care, spre mirarea ei, a absolvit două facultăți de prostologie, sau cam așa ceva! Doctoratul în hoție, proba practică, și-l dăduse pe vremea când lucra la ICRAL de unde a furat grătarul de mici, cu mici cu tot, conform comisiei doctorale formată dintr-un merceolog și un paznic de noapte. * Mâncarea e mai scumpă în România decât în Germania, deși salariul minim pe economie este de 6,5 ori mai mic. Nu-i văd bine pe nemțălăi, iar întoarcem armele împotriva lor. Ar fi a treia oară, dacă nu mă înșală memoria minții. * Circulă legenda cum că Palatul Parlamentului ar fi bântuit de stafii. De fapt nu sunt legende...Dar le dă Livache pe brazdă. Pe stafii, nu pe legende. Dacă n-or vota la alegerile viitoare, să n-aveți parte de PSD! * Poliția ne informează că hoții nu iau niciodată vacanță. Adică vacanța parlamentară e un truc? * Nicole Pause, psiholog american aplecat mai mult pe partea sexuală, susține, cu argumente irefutabile, că nu există ”om bun la pat”, ci doar compatibilitate între parteneri. Cum să vă explic, ca să înțelegeți mai bine...E ceva de genul Iliescu-Miron Cozma, Măgureanu-Marian Munteanu, Băsescu-Boc, Iohannis-Cioloș, Dragnea-Grindeanu, Monica Macovei-Țoiul de Tescovină...* Demisionarul Bota descrie cinci metode prin care sunt fraudate concursurile pentru ocuparea unor posturi în sistemul bugetar. Nu vi le descriu, v-ați lovit de ele, fie voi, fie cineva apropiat. Ideea e că România nu mai e o țară de trăit, ci una de murit. Toate popoarele migratoare la un loc, care au trecut prin spațiul carpato-danubiano-erotic în decursul a sute de ani, n-au făcut atâta rău poporului român cât i-au făcut politrucii post-decembriști în nici trei decenii.  Puneți mâna pe par până nu e prea târziu! Am spus par pentru că sunt un băiat delicat, am supt numai la pieptul Maicii Tereza * ”Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare...”, a mormăit Ministrul Agriculturii și a altor buruieni într-un moment de luciditate maximă. Vă dați seama ce spune când este obosit. Că mai obosește și el, săracu...* Un senator care-și minte colegii de Cameră că e doctor, iar pe doctori că e senator, a depus un proiect de fărădelege prin care vrea să-i vadă după gratii pe protestatarii care” împiedică exercitarea puterii în stat”. PSD se pregătește să treacă de la sloganul ”Noaptea, ca hoții!”, la mult mai europeanul ”Ziua, ca proștii” * Aplicația lui Moise Guran e cu zeci de ani lumină înaintea crudei realități. În seara de 3 martie a anunțat un cutremur care, pentru atâta lucru, nici nu s-a dat jos din patul subteran fixat între plăcile litosferice. Se pare că aplicația filosofului de la ora ciorbei de burtă e la fel de exactă ca a tizului său, corporatistul ăla cu barbă și toiag-laser de și-a zăpăcit poporul de cap cu teoriile sale economice  purtându-l 40 de ani prin pustie...


CONTELE DE MONTE-CRISTO
4 martie 2017


    

Dragostea deschide porțile iadului

Dragostea ne face frumoși și puternici,
Când iubim putem trece prin orice zid.
Dacă vrem să deschidem porțile iadului,
Porțile iadului ni se deschid.

Dragostea e magie absolută,
Ne transformă în îngeri indestructibili.
Când adormim unul în brațele celuilalt
Suntem călători prin timp, indefinibili.

Dragostea vindecă toate bolile sufletului,
Nu vă mai căutați la medicii triști!
Când descoperi iubirea adevărată
Ești o lumină în noaptea adâncă. Exiști

Dragostea ne face frumoși și nebuni,
Putem trece firesc prin orice zid.
Dacă vrem să deschidem porțile raiului
Porțile raiului ni se deschid...


4 martie 2017

Dor

Când
sunt
singur
mă gândesc la tine.
Întotdeauna 
sunt
singur.


3 martie 2017

Stau încuiat în mine

Stau încuiat în mine visând cum aș putea ieși
Îmi sfârtec sternul cu un os de pin,
poate găsesc o lumină
după care să mă țin

Stau încuiat în mine și-mi amintesc
ziua în care am reușit
să rup gratiile sufletului
și să fiu pentru o clipă iubit

După care cerul m-a recuperat
și m-a închis în cușca lui
cu zăbrele nevăzute,
agățate deasupra inimii, în cui

Stau încuiat în mine visând
miracole care nu există,
și-n fiecare secundă
mai tai câte-o iluzie de pe listă


3 martie 2017

vineri, 3 martie 2017

Călătorii înapoi

Vâslești prin nopțile adânci, 
Ți se pare că așa e viața,
Te strâng în clești demoni de carnaval,
Nu știi dacă apuci dimineața

Culorile par întâmplări înrobitoare,
Te strivesc ninsorile de fum,
Nu știi până nu faci câțiva pași
Ce se ascunde pe celălalt drum

O furtună ivită din griul toamnelor lungi
Te aruncă pe un țărm cu o singură mare,
Îmbrățișezi tăcerile adânci
Sufocat de corăbii încărcate cu sare

Deodată nu mai știi nimic;
Un înger șterge erorile de parcurs.
Milioane de temeri
În pulberea sufletului s-au scurs.

Îți cresc aripi de fluture nemuritor,
Universul te soarbe flămând,
Inventezi alte planete albastre
Și le umpli cu iluzii, pe rând.

Secundele își întind brațele magice
Și te sugrumă pe-o frunză de aloe.
Evenimente tragice
Precum arca de alge a lui Noe

Sunt prilejuri de înălțare
A unor miraculoase căderi în păcat.
Insulele pierdute din disperare
În golul din jur s-au înecat

Nu mai știi ce se întâmplă nicicum,
Plecările te-au lovit dinadins.
Prin inima sugrumată de scrum
Uitarea ca un drog s-a întins


3 martie 2017

De ce nu se întorc niciodată?

De ce nu se întorc niciodată
Corăbiile pierdute pe mare?
Le îmbrățișează neantul?
Naufragiază în soare?

Pe acolo sunt insule liniștite?
Sentimentele nu sunt corbi în mișcare?
De ce nu se întorc niciodată
Corăbiile pierdute pe mare?

Nu le e dor de țărmul pe care
Le-așteaptă călătorii tăcuți?
De ce nu se întorc niciodată
Îngerii dinainte pierduți?

Unde se duc când din sânge se smulg
Frunzele-nrobitoare?
De ce nu te iau și pe tine
Să le-nsoțești în viața viitoare?

Ce se-ntâmplă acolo în cer
Înainte de marea plecare? 
De ce nu se întorc niciodată
Stelele căzătoare...


3 martie 2017

joi, 2 martie 2017

Realități paralele

Trăim în realități paralele
Nu știm unde să ne căutăm
Nopțile sunt tot mai lungi, mai adânci și mai grele
Se îneacă lumina în ele. Abdicăm. Dezertăm

Închidem ochii din răsputeri
Să nu se vadă lacrima
Strecurându-se dinspre ziua de ieri

Înainte ca speranța să dispară în brațele ceții
Pășim pe pervazul dimineții de vară
Unde ne așteaptă flămânde cioburile vieții
Mai ascuțite decât colții de fiară


Nu mai înțelegem nimic din ce se întâmplă
Și nu mai știm cum să asfaltăm 
Drumurile dintre iluzii 
Zvârcolindu-se-n tâmplă
Abdicăm. Dezertăm
Suntem conectați la perfuzii



Nu mai visăm, nu mai suntem ecouri
Doar umbre bolnave de copaci
Ne bate vântul deșertului în tablouri
Furate de pe câmpul cu maci


Abia așteptăm să ne pice frunzele
Să ne întindem ființa pe zăpadă
Până când meduzele
Se vor întoarce să ne vadă


Uneori apare un înger și ne minte
C-ar fi bine să o luăm de la capăt postum
O parte din noi o ia înainte,
Dar inima rămâne în urmă, oricum


Nu mai putem să ne  recuperăm
Murim în realități paralele
Zilele sunt tot mai lungi. Decupăm
Din suflet ultimele parcele


Nicăieri nu se zărește vreo umbră de-a noastră
Din ochi sar orbii direct pe meninge
Vor sparge desigur și-această fereastră
Din care va curge o dâră de sânge



2 martie 2017

Când te uit

Când te văd, se face primăvară,
fluturii zboară prin timp înapoi,
la fel se întâmplă prima, a doua, a mia oară,
îngerii se-mbrățișează în golul dintre noi

Când îți cânt risipindu-mă-n vânt,
păsările paradisului vin să m-asculte,
curcubeie se-ntind pe pământ
izgonite din lacrimi demulte

Când te aud, îngerul din somn mă trezește,
mi-aprinde-o lumină în noaptea adâncă
și-n suflet îmi crește
o floare de colț minunându-se încă

Când te uit  pe marea de tăceri, nesfârșită,
merg pe deasupra inimii, undeva,
unde tu n-ai fost niciodată, iubito,
ca să ai de unde pleca


2 martie 2017