Au plecat cocorii într-o altă lume,
unde noi, desigur, nu putem pleca,
unde timpul n-are spaime și cutume,
și apusul doarme în privirea ta
O să piară seara înnodată-n gânduri,
dinspre nemurire nu coboară vești,
îmbrăcați de gală, în costum de scânduri,
noi suntem cocorii ultimei povești
Și-o să doară ziua ce-a uitat să vină,
când din munții palizi cad copaci de var
azi întreaga zare s-a înfipt în splină,
ninge cu-nserare dinspre avatar
Au plecat cocorii sfâșiați de vise,
nimeni n-o să știe încotro s-au dus,
orizontul plânge cu ochii-n abise
și n-a mai rămas chiar nimic de spus...
26 noiembrie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu