N-am mai trecut pe la fereastra aceea
prin care am sărit din veac,
în holograme dăinuie femeia,
aprinde ruguri timpului opac
Mai ninge iarna? Vara te mai plouă?
Mai trec prin suflet pui de rândunici?
Mă mai aștepți înveșmântată-n rouă
îmbrățișând plecările de-aici?
Mai strigă-n sânge razele de soare
când se întorc cocorii-n avatar?
Dar cântecul acela te mai doare
ca lemnul răstignit peste tâmplar?
Nu-i nimeni să răspundă la fereastră,
toți îngerii s-au îngropat în stea,
e toamnă nesfârșită-n viața noastră
și-un ciob de suflet plânge în perdea...
3-5 noiembrie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu