Corabia noastră n-a ajuns niciodată la țărm,
încă plutește pe mări infernale,
duce cu ea asenale
de iluzii cu chipul diform
Din adâncuri ies păsări de pradă,
sfâșie nemiloase cămașa de scânduri,
doar stele polare în gânduri,
cenușa din vânt redevine zăpadă
Corabia noastră n-a ajuns niciodată în port,
Atlantida ne face cu mâna;
suflă în mine să stingem și luna
și rugul aprins ce-n inimă-l port...
12 august 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu