Zalele vieții noastre sunt numărate,
hai să sorbim mierea din flori,
să nu mai lăsăm fiarele disperate
să ne sugrume în zori
Hai să ne mărunțim la moara de greieri
printre oase de fluturi sublimi,
în gândul meu să te-aud cum mă treieri
și m-arunci desculț printre spini
Să mă sugrume fiarele nopții
cu poftă hulpavă și grea,
cântă destinul în ghearele morții,
dar tu nu-l auzi, draga mea
Te-ai ascuns într-o patimă nouă,
de unde înapoi n-ai venit
să-mpărțim lumina în două
când plouă din noi cu granit
Am străbătut cărările de dor
și tot pustiul locuind în mine,
din lacrimi să mă înalț, să zbor,
dar niciun drum nu mai ducea la tine
13 septembrie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu