O, cât de scumpă e câteodată acea secundă
prin care se scurg păsări amare, cocori!
O, cum îmi batjocoresc sufletul
cometele-n zori
Dacă ar fi fost după mine ne-am fi iubit
chiar și sfâșiați în colții de lei,
până la sfârșitul timpului infinit,
lumina ochilor mei
Dar mă cotropește secunda invadatoare,
amintire sublimă din timpul frumos,
cerul albastru se aruncă în mare
și merg mai departe pe jos
13 decembrie 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu