Ți-a fost imposibil să păstrezi în suflet zborul
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu vulturii cu ghearele pe cer:
Adio!
Ți-a fost imposibil să păstrezi aripile desfăcute
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu lupii sângerând pe zăpadă:
Adio!
Ți-a fost imposibil să păstrezi ușa inimii deschisă,
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu omizile pe frunze uscate:
Adio!
Ți-a fost imposibil să stai cu ochii larg deschiși,
Cum de a fost posibil, nimeni, nicicând nu va ști-o.
Scriu ninsorile pe ferestrele-nchise:
Adio!
17 decembrie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu