În așteptarea dictatorului luminat * Păduchii Biancăi * Marțianul meu trăsnit * Schizofrenia sufocă România * Auto-grațiere constituțională * Țintele false ale mișcării #Rezist * Monarhie și ipocrizie * Selfie cu istoria unei secunde târzii * Cine a fost mai important pentru România: regele Mihai sau Ceaușescu?
După cum lesne se poate observa, regele a primit un ajutor de înmormântare mai mare decât al oricărui cetățean decedat din spațiul carpato-danubiano-filotic. De ce? Oare nu mai trăim într-o societate în care suntem egali în fața legii? Nu așa spune Constituția? Uite, d-aia nu-i bună monarhia. * Funeraliile au fost coordonate de generalul Gelaledin Nezir. Vorba aia, turcul plătește. * Dacian Cioloș își face partid. Dacă va fi unul elitist, n-are nicio șansă. Dacă nu va ține cont de ce vor românii, e sortit eșecului, pentru că românilor nu le mai pasă nici de ei înșiși și ar accepta oricând o dictatură care să asaneze societatea, să reducă discrepanțele dintre cei ce fură și cei ce muncesc pentru cei ce fură. Să creeze iluzia că hoția nu mai e politică de stat, că disprețuirea valorilor nu mai e considerată un mod de viață, ci o infracțiune. Democrația de cumetrie a eșuat, românii abia așteaptă indicațiile unui dictator luminat. * Rata inflației a fost la sfârșitul lunii noiembrie de 3,2%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani. Pesimiștii zic că mai rău nu se poate, dar sunt contraziși de optimiști. Ei susțin că se poate. * Bianca Drăgușanu regretă că păduchii sunt pe cale de dispariție. Ea n-a mai avut de când era mică. În cap. * Pentru proștii care o fac pe deștepții: în timpul lui Mihai I (1940-1947), România nu era deloc mare. Tocmai ăsta a fost motivul pentru care a fost adus pe tron. Derbedeul de ta-su cedase fără să tragă un glonț Basarabia, Bucovina și nord-vestul Transilvaniei. A doua zi după pseudo-încoronarea lui Mihai, bulgarii au luat Cadrilaterul. Proștii care zic că reprezintă mișcarea națională și se afișează pe le diferite pomeni în numele acesteia, ar fi bine ca din când în când să pună mâna și pe o carte, alta decât ”Manualul prelucrătorului prin așchiere”. * Donald Trump vrea ca astronauții americani să n-o mai frece la rece, pe Terra, ci la cald, pe Lună. Și dacă nu le place peisajul, să dea o tură și pe Marte. Că, zice el, nici nu-i așa de departe. Așa că băieții de la NASA, pardon, de la Hollywood, au început să pregătească decorurile. * Deputații-mafioți vor să crească impozitul pentru autoturismele cu capacitate cilindrică mică și să-l scadă pentru bolizii de mare putere. Șterpelesc de la săraci ca să le dea bogaților. Adică lor înșile. Că d-aia i-au votat săracii cu duhul. * Republica omagiază Monarhia! Asta numai în România se poate întâmpla. Păi dacă Monarhia e atât de mișto, de ce nu renunțați la Republică? Sau e vorba doar de ipocrizie. * Nebunii, alții decât politicienii fără scrupule, umblă bezmetici prin ospiciul numit România și omoară oameni. O asemenea făptură odioasă a ucis la metrou o tânără nevinovată, însărcinată, aruncând-o în fața trenului! Asta după ce o altă tânără abia scăpase cu viață după o luptă scurtă cu aceeași bestie, cu trei-patru ore înainte. În acest interval, tatăl primei fete a încercat să depună o plângere, dar autoritățile l-au plimbat de la Ana la Caiafa. Familia criminalei încercase anterior s-o interneze într-un ospiciu dar s-a împiedicat de nepăsarea autorităților. Societatea românească se complace într-o schizofrenie colectivă din care puțini vor scăpa nevătămați. * Șeful Parlamentului din Vanuatu, condamnat pentru corupție, s-a (auto)grațiat în timp ce-i ținea locul președintelui țării aflat peste hotare. După care Marcellino Pipite l-a suspendat pe avocatul poporului. Culmea e că, alături de alți 13 parlamentari, printre care și vice-prim-ministrul, Pipite luase mită de la Opoziție ca să-i voteze moțiunea de cenzură! Ăștia-s aproape la fel de hoți ca ai noștri! La întoarcere, președintele s-a prefăcut supărat, dar pe Pipite-l doare la bască întrucât Constituția-i permite să se dea în spectacol. În România așa ceva nu este posibil, spre marea durere a liderilor Șparlamentului...* Ungurii au șterpelit drepturile de imagine ale lui Arsenie Boca! Hoți au fost, hoți au rămas. Dar bucuria lor va fi de scurtă durată întrucât sfântul nu face decât minuni românești. Așa că Transilvania rămâne la locul ei. Cât despre carnea de sub șa, vor continua s-o halească crudă, Arsenie Boca nefiind masterchef. * Protestele bezmetice la așa zisele legi ale justiției (naiba a văzut justiție în România!) sunt apă de ploaie în deșertul Sahara. Câtă vreme cei bine-intenționați nu vor protesta pentru schimbarea legilor electorale - care asigură cadrul legal al perpetuării Mafiei politice la putere - nu se va schimba nimic în debila noastră democrație. Se pot înființa, la mișto, partide cu trei membri dar niciunul nu va avea posibilitatea de a accede la ciolanul puterii, câtă vreme le sunt puse în cale nenumărate opreliști. Dreptul de a fi ales, și chiar de a alege, este blocat la mantinelă de zeci de mii de semnături pe care un partid mic, nou înființat (din trei membri, nu-i așa?), nu are cum să le facă. Deci, oamenii bine intenționați din stradă, nu pot candida. Oamenii cinstiți, nici atât. Acesta este privilegiul limacșilor din structurile de crimă bine organizată numite (mari) partide politice. Pragul de 5% impus arbitrar împiedică apariția politicienilor noi, demni, patrioți, care să nu aibă obligații la capii Mafiei, împiedică primenirea aerului viciat din forul legislativ al țării. Independenții sunt văzuți de legiuitori drept cel mai mare pericol al democrației de cumetrie și șantaj, așa că dreptul lor de a-și face auzit punctul de vedere, este retezat din fașă. Alegerea primarilor din primul tur e cea mai mare nedreptate făcută cetățenilor și cel mai mare avantaj creat hoțomanilor în funcție. Dacă ar fi două tururi de scrutin, cel puțin jumătate dintre tolomacii ce hibernează pe fotoliile administrative ar fi schimbați la fiecare patru ani, iar DNA-ul ar avea mai puțin de lucru. S-ar produce măcar rotirea cadrelor în caruselul orgiilor bugetare. Și ar mai fi multe de spus, dar pe Mafie o doare-n sistemul de operare de elocința noastră. Așa că dragii noștri rezistenți, degeaba vă dați de ceasul morții cu legile justiției câtă vreme nicio schimbare nu este posibilă întrucât accesul la putere se bazează pe reglementări injuste. Cei care vă manipulează nu doresc întronarea adevărului și a dreptății, ci să ajungă, și prin intermediul naivității unora dintre voi, la cașcaval. După care se vor ascunde în interiorul lui unde vor construi un mare gol. Care va suna la fel de tare. * Pitirea regelui a fost un bun prilej pentru ipocriți de a-și afișa dragostea pentru Majestatea Sa, deși, dacă ar fi avut nevoie, niciunul dintre ei nu i-ar fi întins nicio lingură de ciorbă. Pentru monarhiștii autentici a fost cea mai bună ocazie să constate: ”ce puțini am fost, ce mulți am rămas!” * După 1989, 1256 de fabrici, uzine și întreprinderi au fost distruse de ticăloșii aflați la butoanele puterii. Petrecerea continuă. * Cosette Chichirău, heroina USR, i-a zis lui Nipulicea că-l va băga la pușcărie (n-are gusturi rele), iar derutatei Steluța Cătăniciu, că o așteaptă la metrou. Să fi descoperit dilimanca soluția diminuării numărului de infractori din Șparlament? Totuși, unde era Scabroche Nicolae când au avut loc aceste importante dezbateri? Nu trebuia să fie în spatele Cosettei? Sau s-a ghemuit ca ariciu lăsând-o în bătaia de pleoape a heroinei pe doamna Cătăniciu?! * Așa cum am anticipat de la începutul protestelor, bagabonții aciuați prin cotloanele Șparlamentului vor găsi modalități legislative prin care tot vor transforma legile justiției în legile injustiției. Pe ce ne bazăm? Pe disprețul lor față de noi, talpa țării. * Magda Ciumac se mărită cu șeful masonilor din Italia. Nu-l vedem bine pe bietul om... Năprasnica veste a luat-o prin surprindere până și pe Cosette Chichirău, care o aștepta ca proasta la metrou. * Georgică Clooney le-a dăruit celor 14 prieteni care l-au ajutat la începutul carierei câte un milion de dolari. ”Fără voi, n-aș fi ajuns unde sunt!”, le-a spus marele actor. Clooney a procedat invers decât o fac 99% dintre români. * Johannis consideră că accederea Moldovei la UE, via unirea cu România, ”nu este fezabilă”. Președintele nu agreează ”scurtăturile”. Băi Wernere, nu prea te ajută mintea, așa-i? Că inimă știam că n-ai. * Oare cine se dădea cel mai tare cu capul de pereții istoriei false la plecare regelui Mihai într-o lume teoretic mai bună? Păi cine să se dea?! Cele mai mari lichele ale spațiului public. Care au legătură cu monarhia cum am eu cu Premiul Nobel pentru Pace cu Mafia ce sufocă România...* Dacă monarhia îi învață pe oameni ce înseamnă umilința, atunci nu e bună. Parcă murea ceva în mine când îi vedeam pe acei tineri îngenunchind în fața catafalcului numai pentru că așa e cool. Fiți demni! Umilința, capul plecat, acceptarea condiției de slugă, ne-a adus în acest cotlon al istoriei. Niciun om, cu coroană sau fără, nu merită să îngenunchezi în fața lui, nici în viața aceasta, nici în cealaltă. N-aveți voie să îngenuncheați decât în fața lui Dumnezeu. Și asta numai când sunteți singuri cu El. Fără spectacol. Vă interzic să mai fiți lași. Românașilor, sper ca ochii mei să nu vă mai vadă niciodată în genunchi. * Omagierea regelui de către zeci de mii de oameni întărește adevărul că românii își apreciază conducătorii când îi văd întinși la orizontală. Pe lângă aceia care au vrut să-și facă un selfie cu regele, ca să-i vadă tot mapamondul lumii globului pământesc și să crape de invidie, alte zeci de mii de români au tăiat porcul. Exact ca la ”revoluție ”. * Monarhi din cele patru zări, reprezentând 22 de case regale, au participat la tristele evenimente. Cei mai marcați de moment au părut prezumtivii urmași la tronul imaginar, prinții de Lingebliden, care au trăit cu teama că regele ar putea deschide capacul, pe care îl bătuseră în cuie cu simț de răspundere, și le-ar da, ca un ultim cadou, câte o pereche de palme. * Prezența atâtor fețe simandicoase din lumea monarhiilor dovedește o emoționantă solidaritate de breaslă, în condițiile în care această formă de conducere, păstrată din alte vremuri, este perimată. * La televiziuni s-au spus atâtea prostii despre rege încât, dacă i-ar fi auzit pe diletanți, i-ar fi dat pe mâna rușilor. * Totuși, regele Mihai a avut un destin fabulos. S-a născut rege, a copilărit ca un rege, în adolescența târzie a fost un rege singuratic agățat de fustele reginei-mamă, după care au urmat 70 de ani de realitate. În final, imediat după ce a dat colțul, a fost reîncoronat. Ce curvă e viața politică! * Oana Roman zice că există un bărbat mai frumos decât ta-su, unul dintre nemernicii care s-a opus, în 1990, venirii regelui în țara sa. Cică pe acel nefericit îl cheamă Cătălin Botezatu. Cât umor are fata celui fără gât! Face glume pe seama lui Cătălin Botezatu, cel mai frumos bărbat dintre femei! Sau viceversa, nici el nu mai e sigur de meandrele concretului. * După vizita din 1992 a regelui Mihai, singurul rege român ortodox uns de Biserică (Carol I și Ferdinand erau catolici, iar pe Carol al II-lea, divorțat de regina Elena, nu l-au acceptat rânduielile bisericești), derutatul Nipulicea, împreună cu alți boschetari politici, a cerut declararea acestuia drept persona non-grata. Iar acest sconcs face legi, inclusiv ale justiției, și în ziua de astăzi! Ce țară-i asta, mânca-v-aș ochii, în care derbedeii împart dreptatea? * Regele Mihai a avut o carieră politică urâtă, dar a beneficiat de o înmormântare frumoasă. Pentru prima oară după 27 de ani, instituțiile statului paralel cu el însuși nu s-au făcut de râsul curcilor. * Tot respectul pentru aceia care l-au iubit necondiționat și nu și-au ascuns niciodată sentimentele. La înmormântarea sa, regele a fost mai viu decât în toată cariera lui politică. * Un copil din mulțime, intervievat de Pro TV, a tras concluzia: ”Regele s-a dus și am rămas cu comuniștii.” Puștiule, te înșeli! Dacă am fi rămas cu comuniștii, am fi scos-o noi la capăt, mai ales că e luna decembrie, dar, din nenorocire, am rămas cu hoții. Dinlăuntrul și din afara Casei de Toleranță Regale. Dinlăuntrul și din afara României. * Rămas bun, Majestate! Transmite-i mareșalului Antonescu toate cele bune. Spune-i că Basarabia încă nu s-a întors acasă și că l-ai dat morții numai ca să-ți salvezi pielea. Într-un fel, ți-a ieșit. * La 23 august 1944 a fost ”un consens general”, după cum se exprima un păcălici parașutat într-un platou de tembeleviziune. * După decesul mortal, regele Mihai a fost încoronat pentru a treia oară. La fel ca în primele două mandate, a fost folosit pe post de decor de diferitele triburi de onaniști interesate să-și satisfacă doar curiozitățile bolnave. În orice caz, regele mort, valorează mai mult decât urmașii săi, vii. * V-ați gândit vreodată să faceți o comparație între regele Mihai, regele oligarhiei economice, politice și financiare, și Ceaușescu, regele neîncoronat al clasei muncitoare? Încă nu sunteți pregătiți pentru adevărul istoric, dar nu vă strică să vă acomodați cu el. Și monarhiștii, și comuniștii, și liber-schimbiștii. Din start este clar că Nicolae Ceaușescu a făcut pentru România, în oricare zi a vieții sale, mai mult decât a reușit regele Mihai în cei zece ani (hai să zicem așa) de domnie. Dădea indicații, făcea conversații, vindeca malformații, lua trenul istoriei globale câteva stații... Ei, bine, până ședeți și plângeți, ia să vedem ce le-au lăsat urmașilor. Regele Mihai le-a lăsat niscai castele, ceva moșii, câteva sute de hectare de pădure...Astăzi, că la plecarea de pe tron din 30 decembrie 1947, a lăsat o Românie gemând de durere sub talpa sovietică. Ceaușescu nu le-a lăsat nimic de revendicat copiilor, nici măcar un apartament proprietate personală. În schimb România era o țară demnă, fără datorii, dar cu destule probleme economice generate de prăbușirea comunismului est-european. Când a șters-o englezește în exil, regele n-a strigat: ”După noi, potopul!”, deși a lăsat impresia că vrea să-și petreacă viața între metafizică și clitoris. În schimb, ca să ne învețe pe toți ce înseamnă demnitatea, Ceaușescu a mers cântând în fața plutonului de execuție. Mihai a avut parte de funeralii naționale, pe Ceaușescu l-au îngropat niște golani, de profesie ticăloși. Toate acestea (abdicare, revoluție, execuție, reparație) s-au întâmplat în decembrie, ca un arc electric peste timp. Dacă pentru ce a însemnat în viața țării, regele a meritat funeralii naționale, ce ar fi meritat Ceaușescu care a scos România (aproape) cu forța din Evul Mediu și a teleportat-o în Epoca Contemporană? A avut România vreodată un prestigiu internațional mai mare decât în primii 15 ani ai domniei lui Ceaușescu? ”Popor nerecunoscător - zicea Antonescu la finalul vieții, citându-l pe Hannibal - n-o să-ți rămână nici cenușa mea...” * La noi, la români, e ceva în neregulă cu luna decembrie. E un lung prilej de bârfe și de ipoteze. Începe sublim, cu Ziua Națională, după care urmează tot felul de decese, înmormântări, revoluții, alungări, abdicări, bonus comemorările, de a-i zice că toată istoria s-a înghesuit între Moș Nicolae și Moș Crăciun. Dar niciunul dintre aceste evenimente epocale, nici măcar redifuzarea filmului ”Singur acasă”, nu-i unește mai mult pe români, în cuget și-n simțiri, decât ”pomana porcului”...
CONTELE DE MONTE-CRISTO
17 decembrie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu