Nu mi-au plăcut jumătățile de măsură,
n-am acceptat complicitățile,
n-au contat planurile secrete,
dorințele ascunse,
a fost întotdeauna cum am vrut eu:
magie, tristețe, tăceri vinovate,
cărări nesfârșite de fum...
Nu te-am ignorat,
dar n-am vrut să mă mint,
n-am acceptat complicitățile,
iubirea pe jumătate, promisiunile false
Nu, aceea nu a fost iubire...
Am căutat pătimaș drumul spre inima ta,
dar nu l-am găsit
M-am izbit de iluzii până când
n-a mai rămas din mine nimic
Umbra s-a risipit,
ecoul s-a ascuns printre fluturi de piatră,
numai amintirea mai cerșește
dintre zdrențele sufletului
Magia, tristețea, cărările de fum
mă caută disperate,
dar mie nu mi-au plăcut niciodată
complicitățile,
iubirea dusă până la jumătate;
iluziile pierdute încă locuiesc
în surâsul amar...
Nu mai e mult până la capătul lumii,
de despărțire ne-am sărutat deja
la jumătatea drumului
dintre viață și moarte
Mai departe, doar candele-n vânt...
18 septembrie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu