ORDINEA DE ZI

 Deschideți ochii, orbilor,

Că plânge-n lanțuri ruginite Țara!

Gunoiul curge din televizor,

De dimineață până seara

Legi dadaiste ne strivesc de vii,

Sub talpă melcii strigă în perfuzii,

Bătrânii-s cei mai triști copii,

De-atâta dezertare și confuzii

Se sting luminile în burg

De câte ori se face-n gânduri seară,

Și plouă-n mine cu amurg,

Legat de infinit c-o sfoară

Lucruri frumoase se topesc ad-hoc,

Din desfrunziri rămâne lemnul rece,

Călătorind fără noroc

Această viață ca o clipă trece

Noi ce vedem în zodia barbară?

Lumini și umbre se-nfrățesc pe zid,

Sorbim cucuta zilnic mai amară,

Turnată-n cupe de un zeu perfid

Pe străzi anemici trec actorii

Acestui film de-a dreptul infernal,

Ne strigă din tenebre muritorii,

Amestecați cu zgura din furnal

Pe ordinea de zi sunt revoluții

Pe care nu le mai pornește nimeni,

Vorbesc trișorii, legiuiesc corupții

Și țara noastră s-a golit de tineri

Cu porția în juru-mi se respiră

A exista a devenit un lux,

La colțul existenței toți conspiră

Și leul nostru a sărit din curs

E-așa nedreaptă viața că nu poți

Să nu participi la proteste,

La cârma țării aceiași idioți

Se tot rotesc reinventând pretexte

Hai spuneți, oameni buni, ce faceți?

Cedați întreaga țară fără luptă?

Deschideți ochii, nu vă mai prefaceți 

Că sunteți bine-n zodia coruptă!

Să facem ordine pe ordinea de zi,

Să scriem la-nceput cuvântul Țară,

Să fim, dacă se poate, oameni vii,

Nu vite ostenite de povară!

Eu sunt aici, încă mai scriu povești,

Încă mai țes în suflet legi perfecte,

Și-n năluciri de doine haiducești

Mă lupt cu teoriile inepte

Deschideți ochii și-o să mă vedeți

Cum trag cu arcul inimii în cer,

Să cadă albastrul libertății pe pereți,

Ca voi să evadați curând din ger

Că nu se poate, nu, nu se mai poate,

Să acceptăm o ordine de zi

Ce are înscris cuvântul moarte

Sub toate chipurile vii...

13 septembrie 2021